Economie

Cât va costa reforma salariilor şi de unde va lua bani Guvernul

Costul implementării noului sistem de salarizare în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale pentru anii 2019-2021 este estimat la circa 3,95 miliarde de lei, se arată în nota de argumentare a proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, analizată de www.mold-street.md

Potrivit Ministerului Finanţelor, banii necesari ”nu sunt o problemă” şi sunt deja prevăzuţi în Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM), respectiv implementarea legii nu va necesita surse suplimentare.

Creşterea va fi de la 10% până la 18% pe an

Din document se poate afla că în trei ani, inclusiv 2021, majorarea salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat este estimată la circa 30% și de peste 55% pentru angajaţii instituţiilor finanţate din bugetele locale.

Un calcul elementar însă arată că rata medie de creştere a salariilor angajaţilor din instituţiile centrale va fi de circa 10% pe an şi nu va depăşi cu mult ritmul de creştere din ultimii 3-4 ani, când s-a situat la circa 8-10% pe an.

În cazul autorităţilor locale, creşterea ar urma să fie ceva mai mare, de peste 18% pe an.

În acelaşi timp, liderul democrat Vladimir Plahotniuc a promis creşteri mult mai semnificative de salarii – “fără precedent în Republica Moldova”.

Ministerul Finanţelor propune şi ca valoarea minimă de referință stabilită pentru cea mai joasă clasă de salarizare să fie de 1.500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajați în sectorul public.

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor Octavian Armașu a promis la postul de televiziune Prime TV că în fiecare an va fi o creştere de 10% a nivelului minim. “Conform calculelor noastre, pentru 2020 vom putea merge la 1.700 de lei, peste doi ani – la 1.900. Cam în fiecare an va fi o creștere de 10%”, a afirmat ministrul.

 

Cine sunt beneficiarii

Pentru nivelarea tranziției la sistemul nou de salarizare, se propune diferențierea valorilor de referință pentru unele categorii de angajați. Valorile concrete se vor stabili însă în Legea bugetului de stat.

Sfera de aplicare a noului sistem unitar de salarizare vor fi toate categoriile de angajați din sectorul bugetar, inclusiv persoanele de demnitate publică, judecătorii, procurorii, funcționarii publici cu statut general și funcționarii publici cu statut special.

Noul sistem de salarizare prevede 15 trepte de salarizare și nu 33, cum este în prezent, și prin acesta autoritățile vor să aducă mai multă echitate în ceea ce privește salarizarea.

 

Clase: de la 1 la 130

Din proiect rezultă că există 130 de clase de salarizare, în funcţie de nivelul de poziționare distinctă a funcției în ierarhia generală a funcțiilor din grila de salarizare, căruia îi corespunde un coeficient de salarizare, în timp ce coeficienţii vor fi de la 1 la 15.

Cea mai înaltă clasă – de 130, este pentru cinci posturi: de preşedinte al ţării, de preşedinte al Parlamentului, prim-ministru, preşedinte al Curţii de Conturi şi cea de preşedinte al Curţii Constituţionale.

Pentru cei care ocupă astfel de posturi coeficientul de salarizare este la fel cel mai mare – de 15.

În cazul vicepreședintelui Parlamentului clasa e de 129, a vicepremierilor şi miniştrilor, procurorului general, preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie – de 127, a secretarului general de stat – 125, a deputaţilor, a primarului general de Chişinău şi a başcanului – de 120.

Pentru preşedinţii de raioane clasa oscilează de la 106 la 114, în funcţie de numărul populaţiei.

În cazul directorilor de liceu clasa va fi între 73 şi 81, iar a cadrelor didactice de la 39 la 55. În domeniul medicinii, pentru medic șef, șef spital este prevăzută clasa de 99, pentru un director de spital – de 83-87, a unui medic va fi de la 72 la 78, iar a unei infirmiere de 26. În cazul asistenţilor sociali aceasta va fi de 34, iar a unei dădace – de 28.

 

Cine va primi cel mai puţin

Cea mai mică clasă de salarizare este prevăzută pentru muncitorii necalificaţi – de 1, la care coeficientul de salarizare este la fel 1. Urmează categoria de paznic cu clasa 7 şi un coeficient de 1,13 şi cea de operator telecomunicații cu clasa 9 şi un coeficient de 1,18.

Autorii proiectului menţionează că în cazul „muncitor necalificat” cu clasa de salarizare „1” salariul de bază se stabileşte pentru următoarele funcții: muncitor necalificat în grădinărit, agricultură, exploatări forestiere, silvicultură, construcții, la întreținerea de drumuri, poduri, baraje, tocilar, afișor de avize, cărăuș, curățitor încălțăminte, curățitor teritorii/conducte de gunoi, marcator, măturător, portar, hamal bagaje, ușier.

Partea fixă a salariului – 80%, cea variabilă – 20%

Potrivit documentului salariul total va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Raportul dintre salariul de funcție și partea variabilă constituie, pentru majoritatea categoriilor de angajați, 80% la 20% din salariul total; unde salariul de funcție este corelat cu valoarea postului, iar partea variabilă – cu deținătorul postului (performanța) și aspectele specifice ale muncii.

Pentru unele categorii de angajați se stabilesc doar salarii fixe. Salariul de funcție cuprinde majoritatea sporurilor, suplimentelor, indemnizațiilor și alte plăți salariale aferente postului, existente la moment.

Autorii susţin că noul sistem de salarizare este relativ atractiv pentru tinerii specialiști şi este corelat cu performanța (partea variabilă). Totodată ei susţin că noul sistem de salarizare este durabil, iar costurile de implementare sunt estimate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În acelaşi timp directorul Institutului Economiei de Piață Roman Chircă este de părere că reforma respectivă nu asigură o creștere spectaculoasă a salariilor și nu rezolvă toate problemele în ceea ce ține de veniturile în sectorul public.

Potrivit lui, ea targhetează problema sărăciei și discrepanței uriașe salariale din sectorul public, menţionează sursa citată.

În alt articol la temă, www.mold-street  concretizează:

“Acum cel mai mic salariu total lunar calculat în sectorul bugetar este de 1.200 lei, iar circa 40.000 de angajați au salarii sub minimul de existență. De la 1 octombrie 2018 Legea garantează un salariu minim în sectorul bugetar în mărime de 2.000 de lei.

Cel mai mare salariu total lunar calculat în sectorul bugetar în prezent este de 35.880 de lei. Ministerul Finanţelor nu precizează cine primeşte astfel de salarii, dar este vorba de şefii unor agenţii guvernamentale şi de preşedinţii unor instanţe.

Discrepanța actuală dintre salariile cele mai mari și cele mai mici este de 33 la 1. După implementarea noii legi autoritățile promit că această diferenţă va fi de 15 la 1. Raportul recomandat a fost de 12:1.

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close