EvenimentePolitic

Ioan Mate: Basarabia va simți susținerea noastră frățească   

În imagine: Ioan Mate, primarul comunei Sânmihaiu-de-Câmpie, județul Bistrița Năsăud (la stânga) şi Dumitru Stoica, primarul satului Țânțăreni, raionul Teleneşti, au semnat acordul de colaborare în prezența consilierilor și angajaților primăriei.

De Blajini, Dumitru Stoica, primarul satului Țânțăreni, raionul Teleneşti, l-a avut oaspete pe Ioan Mate, primarul comunei Sânmihaiu-de-Câmpie, județul Bistrița-Năsăud. Cei doi edili au semnat un Acord de înfrățire a localităților pe care le reprezintă, care prevede accesarea și inițierea unor proiecte comune de dezvoltare social-economică, schimburi culturale. 

 

Ideea acordului a apărut după întâlnirile recente ale primarilor din Republica Moldova cu reprezentanţii administraţiilor publice de dincolo de Prut. După semnarea de către președintele României Klaus Iohannis a unui decret care prevede alocarea de fonduri pentru proiecte comune implementate de autorităţile publice locale din România cu primăriile înfrățite din Republica Moldova, dl Mate este primul dintre edilii locali de peste Prut care întreprinde o vizită în regiunea Orhei. Părţile s-au arătat convinse că relațiile dintre cele două maluri vor avea de acum încolo o altă abordare.

Ioan Mate, inginer agricol de profesie, este la al doilea mandat de primar al comunei respective. Anterior, dumnealui a activat în businessul agricol din zonă.

– Domnule primar Mate, unii ţânţăreneni cunosc despre Câmpia Transilvană doar din amintirile bunicilor, care au făcut în tinerețea lor armată la granița cu Ungaria și care le vorbeau că românii de acolo nu s-au lepădat de  credință și limbă în pofida presiunilor la care au fost supuși pe timpul Imperiului Austro-Ungar…                            

– Comuna noastră are o suprafaţă totală de 6425 ha și cuprinte localităţile Sânmihaiu-de-Câmpie, centrul administrativ al comunei, satele Zoreni, Sălcuţa, Stupini şi Brăteni. Izvoarele scrise sunt foarte sărace. Capitoliul din Alba-Iulia confirmă la 10 aprilie 1329 schimbul unor moşii dintre regele Carol Robert şi magistrul Ştefan zis Pugan, fiul lui Francis, act în care se vorbeşte de Lomperd (Zoreni), Zentmiha—Teleke (Sânmihaiu-de-Câmpie) şi Fiscut (Sălcuţa). Privind satul Stupini, capitoliul din Alba-Iulia raportează regelui Carol Robert al Ungariei la 14 octombrie 1318 că moşia Stupini (Solumus), care ţine locul de naie al regelui, a dat-o magistrului Petru. Satul Brăteni este atestat documentar mult mai târziu – prin anul 1529.

Abia în anul 1713 în Conscripţia urbană privind Comitatul Cojocna se dau date despre comuna Sânmihaiu-de-Câmpie. Din datele recensământului din 1910 reiese că această comună era subordonată administrativ plasei Urmeniş, judeţul Cluj, în localitate existând o populaţie de 1016 locuitori, din care 406 erau persoane care câştigau, iar 610 erau persoane întreţinute, ocupaţia principală fiind agricultura. Acum avem în  comună peste 1600 de locuitori, trăim din agricultură, în special creșterea animalelor, dar și turism.

Avem atracții turistice interesante: bisericile de lemn din Sălcuța şi din Zoreni, Monumentele Eroilor din Sânmihaiu-de-Câmpie şi din Brăteni, lacul de agrement din Brătești ş.a.

Posibil, înaintașii dumneavoastră, care ne cunosc zona de acum 80 de ani și mai bine, ar fi intuit faptul că dominația austro-ungară și-a lăsat amprenta în comportament, tradiții, bucătărie, etc. Apropo, pentru a nu fi maghiarizaţi, înaintașii noștri își numeau copiii cu nume latine: Mari-us, Flaviu, Titus, Liviu, etc. Am rămas ortodocşi cam în proporție de 80 la sută. Aici a fost șerbie, au fost grofi de ai lor, adică moșieri mari, care, după reforma agrară, au cedat pământuri țăranilor. După Unire era o societate sănătoasă. Hoția, lenea ni le-a adus regimul comunist, pe baionetele rusești. Dar timpul ne impune să revenim la firesc. La o fermă din Austria am văzut cum iau laptele de la tancul frigorific în autocisternă fără ca stăpânul să fie de față, îi lasă actele și pleacă. Credeam că așa ceva este imposibil la noi, dar cu timpul încrederea și buna cuviință de odinioară s-au statornicit, au devenit firești și pentru Ardealul de azi.

– Ce reprezintă acum Sânmihaiu-de-Câmpie?                           

– O comună frumoasă, în plină modernizare, din Câmpia Transilvană, cu oameni harnici şi iubitori de frumos, de dreptate şi de munca pământului, unde proverbul românesc „Omul sfinţeşte locul” se confirmă, cu brio, prin realizarea multiplelor lucrări de interes major pentru cetăţeni, unde ne zbatem şi ne batem pentru a moderniza şi europeniza comuna. Recent am inaugurat Centrul de informare turistică, o instituţie modernă, necesară şi utilă pentru comunitate, am asfaltat drumuri, am amenajat terenuri pentru sport şi alte locaţii importante din zona adiacentă; am efectuat lucrări de modernizare la Dispensarul uman, am construit apeducte din izvoarele existente, am edificat Monumentul Ţăranului Român la Zoreni. Avem o mulțime de proiecte asupra cărora se lucrează  în prezent…

– Site-ul publicației Răsunetul din Bistrița-Năsăud Vă apreciază drept ”un om harnic, hotărât, cu multe proiecte, care vor schimba în bine faţa comunei şi standardele de viaţă ale locuitorilor”. Mai mult, sunteți unul din cei mai mediatizați primari. Și iată că în Anul Centenarului Unirii, pe lângă alte proiecte, v-ați propus și semnarea unui acord de înfrățire cu un sat din Basarabia…

– Noi, în Ardeal, avem un atașament deosebit față de basarabeni, care acum 100 de ani, rupți de la un imperiu, au dat semnal românilor ardeleni, rupți și ei de la alt imperiu, că a venit clipa Unirii într-o Românie Mare, precum au procedat mai multe națiuni răzlețite. Înțelegem că regimul comunist și-a pus amprenta asupra altor generații de basarabeni după raptul de la 1940 și după spălarea de creieri care a urmat. Reieșind din experiența trăită de la căderea comunismului, suntem conștienți că numai implementând proiecte comune de dezvoltare putem apropia cele două maluri de Prut. Iată de ce, după ce am făcut cunoștință cu primarul de Țânțăreni Dumitru Stoica, am convenit asupra semnării unui acord de înfrățire. Azi am semnat acordul, iar peste două luni așteptăm delegația de la Țânțăreni la Zilele comunei Sânmihaiu-de-Câmpie. Pe parcurs vom iniția proiecte concrete: reparații de drumuri, construcții de apeducte şi reţele de canalizare… Adică banul nu va trece prin structuri de stat, unde lesne poate dispărea, dar va veni nemijlocit în comunitate, astfel ca Basarabia să simtă în permanență susținerea noastră frățească.

Satul Țânțăreni mi-a lăsat o impresie bună. Am vizitat gimnaziul și primăria, am vorbit cu aleșii locali, cu lumea din sat, am fost la biserică și la cimitir. Dar relațiile sunt de abia la început de cale, vom aprofunda colaborarea noastră.

– Ce le-ați spune oponenților Unirii?

– Să încerce a înțelege că nu suntem diferiți ca popor odată ce Basarabia și Ardealul au aceiași limbă, poate doar graiul puţin diferă. V-ați dezice de o rudă a dvs. chiar dacă vorbește ori gândește un pic altfel? Așa este și în cazul nostru: frații trebuie să trăiască destoinic într-o țară întregită.

Ion Cernei

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close