30 de întrebări de-acasăSocial

Oriunde am mers, peste tot am vorbit despre Moldova şi despre limba română

Eudochia Volontir-Șevciu s-a născut la 17 august 1956 în satul Glinjeni, raionul Şoldăneşti. După gimnaziul din satul natal a absolvit Școala Pedagogică din Orhei, fiind repartizată învăţătoare în satul Văscăuți, raionul Camenca. Peste un an însă este admisă la Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi, luându-şi în 1980 licenţa ca profesoară de limbă franceză.

Activează apoi timp de 12 ani ca profesoară de franceză, şefă a catedrei de limbi străine la Liceul Politehnic din Râbnița şi la şcoala cu predare în limba română din acelaşi oraş. În 1992 se transferă la Şcoala nr. 1, din oraşul Rezina, unde de asemenea predă franceza şi este şefă a catedrei de limbi străine. Aceleaşi funcţii le îndeplineşte între 1998-2001 deja la Liceul Teoretic “Ștefan cel Mare’’ din or. Rezina, unde i se atribuie gradul didactic I. 

Între 2001-2002 urmează studii de masterat la Universitatea de Stat, București, România. Între 2002-2007 face studii de doctorat la aceeaşi instituţie, iar între 2007-2012 – studii de doctorat la Universitatea Paris-IV Sorbonne, Franța. Este doctoră în Filologie franceză, la fel în Lingvistică franceză și română. 

Din 2012 până în 2021 este membră a echipei de cercetări științifice, Universitatea Paris III-Sorbonne, Franța. 

1. Dnă Eudochia Şevciuc-Volontir, ce subînțelegeți Dvs. prin noțiunea “acasă”?

Cuvîntul ‘’acasă’’pentru mine  este  locul unde m-am născut și am crescut.

‘’Acasă’’este locul unde mă simt cel mai bine, indiferent de câte locuri frumoase am vizitat. 

‘’Acasă’’- înainte de toate înseamnă familie,înseamnă locul la care te întorci cu drag, dor și bucurie.

‘’Acasă’’ înseamnă liniște și armonie

‘’Acasă’’ e locul care ne leagă de cele mai frumoase amintiri…

‘’Acasă’’ pentru mine 

E locul unde m-am născut,

Satul în care am crescut, 

Biserica din sat, ce pentru mine s-a rugat,

Școala unde am învățat 

Și multe cunoștințe  am căpătat,

De unde zborul mi-am luat,

Oprindu-mă la Doctorat…

E întreaga Țară-aleasă

E Moldova mea frumoasă!

                                   Eudochia Volontir-Șevciuc

2. Cine V-a predat primele lecții care V-au marcat caracterul și viitorul?

Părinții, îndeosebi mama mea, apoi prima mea învațătoare, regretata Soltinscaia Ana Ion.

E mama mea, cuvînt prea dulce 

Ce a știut să mă educe,

De mică ea m-a educat frumos

Să fiu copil politicos,

Să știu a mă purta frumos,

Invățătorii să-mi iubesc

Și mereu să-i multumesc,

Pe bătrîni să îi ajut,

Greutățile să înfrunt…

                                   Eudochia Volontir-Șevciuc


3. Ce știți despre părinții și buneii  Dvs., locul și rolul lor în viața comunității natale?

Părinții mei, oameni simpli și muncitori ,Ion și Valentina Volontir, care m-au învățat să prețuiesc munca , să fiu disciplinată,responsabilă, și să stimez oamenii.M-au crescut într-o atmosferă în care s-a pus preț pe bun simț și omenie.

Mama mea-un simbol al tuturor mamelor, născută în satul vecin, Mihuleni,a fost o  femeie foarte grijulie, muncitoare  și stimată de consăteni.

Tatal meu, născut în satul Glinjeni, un om autoritar și exigent, îndrăgostit de muncă, construind împreună două case-gospodării, neștiind de odihnă, a făcut tot ce-i stătea în puteri pentru viitorul copiilor. 

Buneii mei atât din partea mamei, cât și a tatălui au decedat când încă eram mică,dar știu din spusele părinților și a rudelor că erau oameni cinstiți, muncitori, gospodari și respectați de săteni.  

Bunica din partea tatălui a decedat când eram încă foarte mică, iar cea din partea mamei, nascută în satul Mihuleni, a fost o femeie blândă, harnică și gospodină, crescînd și educînd patru copii, toți harnici, deștepti și stimați în sat.

4. Ce Vă aduce aminte de casa părintească?

Casa parintească este locul în care m-am născut și crescut alături de cei mai grijulii, iubitori și muncitori părinți. 

Casa părintească este un fragment din viaţa mea, din copilăria mea, din propria mea temelie ca om. Este locul  care m-a pregătit să fac față lumii exterioare, locul cu cea mai puternică latură afectivă, unde  fiecare obiect degajă o veritabilă afectivitate și  provoacă stări de nostalgie, locul care-mi amintește de părinți, de leagănul copilăriei, de prima rugăciune și de mormintele părinților și buneilor.

Amintirile din copilărie sunt cele mai frumoase amintiri. Sărbatorile de Nașterea și Invierea  Domnului,hramul din sat-au rămas și pînă acum cele mai frumoase sărbători. 

Chiar și acum îmi aduc aminte de mirosul teiului de la poartă, de via frumoasă și bogată din grădina casei și toloaca ‘’Vălicica’’  cu izvorașul de la marginea satului, unde pășteam cândva bobocii.

Mi-e dor de anii ce-au trecut,

De casa-n care am crescut, 

De mamă, tată, soră, frate,

Plecați deja în eternitate.


5. Cum apreciați schimbările care au avut loc la baștină în ultimul timp?

Secolul XXI a intrat în satul nostru cu multe realizări frumoase ușurînd viața locuitorilor.S-au asfaltat drumuri, s-a instalat conductă de gaz și apă.Dacă înainte telefoanele și internetul erau un lux, acum acestea au devenit ceva  obișnuit pentru majoritatea satenilor.Este îmbucurător atât pentru cei rămași acasă, cît și pentru noi, cei plecați din sat. 

                                                       Satul meu

Intrând în satul meu,

Glingeni ce se numește,

Coborând puțin la vale,

In dreapta, biserica te intâlnește

Parcă ți-ar zice și te-ar invita:

Mai vino pe la mine și nu uita:

Când din sat tu ai plecat,

Biserica și preotul Vadim

Mult pentru tine s-au rugat.

Se roagă pentru tine și acum,

Binecuvântându-te la drum…

Dar ce cor minunat,

Cântă în biserica din sat!

Un glas de privighetoare,

Preoteasa Viorica are,

Se roagă, si cântă frumos

Despre Domnul Iisus Hristos..

Frumoasă-i și școala din sat

Unde Mihai Volontir a-nvățat,

Dar în școala cea veche, cu spor

A studiat al nostru actor.

Acum a ramas amintire

O veche si scumpă zidire.

De ajungi la primărie

E o mare bucurie,

Lucrul merge ca pe roate,

Apar si drumuri asfaltate…

Doamne, eu Te rog mereu,

Ai grija de satul meu,

Pace-n oameni dăruiește

Si credința o-ntărește.

Că credință de-om avea,

De multe ne vom bucura.

                                                                    Eudochia Volontir-Șevciuc

6. Dacă ar fi cazul de înveșnicit cumva, în istoria localității natale, unele personalități din partea locului, cine, credeți, ar merita neapărat această onoare?

Mi-ar fi greu sa dau nume unei singure persoane pentru că, Glinjeni este un sat cu oameni vrednici,de ispravă și cu multe aptitudini.

Printre primele persoane demne de a fi onorate, cred că ar fi regretații noștri învățători,cei care ne-au format fundația, pe care noi ne-am construit viitorul. 

E greu să sădești un pom, să sapi o fântână, să ridici o casă, darmite să educi o generație în creștere. 

Printre oamenii-legendă sunt Eroii din satul nostru, care au luptat neobosiți în Marele Război  pentru Apărarea Patriei. Un  simbol este și regretatul actor Mihai Volontir în memoria căruia va fi creat un muzeu în locul nostru de baștină. 

7. Considerați că V-ați realizat în viață?

Da, multumesc Bunului Dumnezeu pentru asta !

Sunt foarte mulțumită și cred că Domnul mă iubește mult pentru că mi-a oferit ocazii și oportunitați să realizez cam tot ceea ce mi-am pus ca scop. 

Cu siguranță pentru fiecare om, familia este cea mai frumoasă realizare. Reușita copiilor, care sunt toți la casele lor, cu familiile și copiii lor bravi. Ca părinte mă bucur de frumoasele lor succese, căci ele nu sunt decât ecoul  muncii investite în formarea lor.

O altă mare realizare a mea este educaţia și cunoștintele transșise generaţiilor de elevi și studenți pe parcursul celor 40 de ani de activitate didactică. Ei  sunt o adevarată bogăţie sufletească  şi mă bucură foarte mult, știindu-i pe toți că sunt bine și  sunt mândri de reușitele lor. 

Am parcurs toate etapele învățământului, începând cu școala de 8 ani din satul natal, pe care am terminat-o cu Diplomă de Laudă și calificativul ‘’foarte bine ‘’, nota 5 pe atunci, la toate obiectele, urmând Școala Pedagogică din Orhei, Universitatea de Stat din Bălti și terminând cu tezele de doctorat, susținute :1)la Universitatea de Stat -București și 2)Paris IV-Sorbonne, cu mențiunea « foarte bine(très honorable) ».

O altă frumoasă realizare a mea este si fondarea unei comunități ortodoxe moldovenești, în Paris, împreună cu Ieromonahul Iosif Pavlinciuc, venit la fel din Republica Moldova,de unde putem lua hrană duhovnicească în toate duminicile si zilele de sărbatoare. 

Atât timp cât ești mulțumit cu ceea ce ai și ai reușit, Dumnezeu îți dă și ceea ce îți lipsește .

      Liceul Teoretic ‘’Ștefan cel Mare’’ – Rezina .Doamnei E. Șevciuc i se înmânează medalia ‘’Pentru grija părintească ‘’

                          O clasă bună, cu vise frumoase și speranță la Guvern

                              Liceul Teoretic  ‘’Ștefan cel Mare’’  or .Rezina

    Diriginta Eudochia Șevciuc împreună cu absolvenții clasei a IX-B de la școala N°1- Rezina

                  Profesorii catedrei de L. Franceza. Școala N°1- Rezina

                      Profesorii Liceului Teoretic ‘’Ștefan cel Mare’’ – Rezina

Ceremonia de înmânare a diplomelor de doctorat. Universitatea Paris IV-Sorbonne .Paris 2012

      Promoția doctorilor  anului 2011-2012, Universitatea  Paris-IV Sorbona. Franța

Colocviul International EUROPA :CENTRU SI MARGINE Cooperare culturală transfrontalieră

                                   Academia Română. Timișoara,România 2016

 Comunitatea ortodoxă moldovenească  ‘’Cuviosul Paisie Velicicovski’’ din  Paris-Franța

8. Aţi realizat o carieră de invidiat în afara ţării, V-aţi făcut un nume notoriu în multe ţări. Cum aţi pornit pe această cale?

Nici 15 ani nu împlinisem,

Când prin străini de-acum pornisem,

Singură pentru a face carte,

Să ajung cât mai departe.

Când Școala Pedagogică

Din Orhei am terminat,

La munca de acum eu am plecat,

Să lucrez cu drag ca-nvătătoare ,

Cu copiii de la clasele primare.

La Camenca în satul Văscăuti,

Având elevi, ce nu mai poti să-i uiti.

După un an de muncă terminat,

Iar cu drag la studii am plecat,

La Bălti, la Univesitate

Să continui să  fac carte.

Aici limba franceză-am învățat

Ce foarte mult m-a ajutat

Să ajung la Doctorat.

Dar până la Doctorat

In Transnistria, la Râbnita, 

La Școala româna si Liceu am activat,

Apoi la Rezina m-am transferat

La Școala N°1, apoi Liceu.

Iar după acest traseu

Am plecat de la Liceu

Să-mi fac Doctoratul eu.

Mai întii la București,

Ce mult poți să te mândrești

Apoi îmi părea un vis,

Dar am ajuns și la Paris.

Unde-am făcut un Doctorat

Ce foarte mult m-a ajutat

Și-n țări străine am plecat.

Aceasta e cariera mea

Ce nicicând nu voi uita

Munca din toata viața mea.

Ii multumesc mereu, mereu

Bunului meu Dumnezeu

Că m-a ajutat în toate:

Mi-a dat pace,sănătate

Succese și spor în toate.

                                                                           Eudochia Volontir-Șevciuc

Incă de pe băncile școlii pedagogice din Orhei, am participat  activ și în cercuri de activitate artistică :cercul de acordioniști și ansamblul de dansuri populare ‘’Codru’’,prinzând gustul spiritului organizatoric. 

In activitatea mea pedagogică,fiind șefa catedrei de Limbă și Comunicare, m-am străduit să organizez diferite măsuri educative și concursuri în limba franceză, cultivând la elevi deprinderi de comunicare în această limbă. 

Mi-am îndeplinit cu brio și functia de Președinte al Clubului Prieteniei Internaționale ‘’Orlionoc’’, organizând diferite serate cu Veteranii care au participat în Marele Război pentru Apărarea Patriei, aducându-le mulțumiri și recunoștință pentru truda și curajul de care au dat dovadă.                                                                                                                                                                                                                     In fiecare an, nu ezitam să organizez Iarmarocul Solidarității Internaționale cu scopuri caritabile, banii obținuți fiind donați în Fondul Păcii. 

Pe parcursul anilor de activitate didactică m-am străduit ca elevii instruiți de mine să poată participa la numeroase concursuri școlare de sector, județ, și republică , plasându-se pe locuri premiante. Dovadă îmi sunt diplomele de laudă și premiile care mi-au fost adresate.

Mulți din foștii mei discipoli și-au făcut studiile în diferite universitați din R. Moldova , România și alte țări ocupând locuri de frunte atât la învățătură și purtare cât și la majoritatea concursurilor și măsurilor educative în care erau implicați. 

Pe parcursul anilor de munca la Liceul Teoretic ‘’Ștefan cel Mare’’, am fost diriginte la clasele a X-a, XI-a si XII-a, petrecând cu elevii ore educative captivante pe diferite teme, care au contribuit  la formarea personalității elevilor, încurânjându-i mereu să participe la diferite olimpiade și concursuri la nivel național care se soldau cu locuri de frunte și rezultate foarte bune. Lăsând modestia deoparte , clasa mea, a XII-a, s-a clasat ca fiind una din cele mai bune clase liceale din Judet.In favoarea afirmației vorbesc notele de 9 și 10 ale multor elevi, majoritatea având note mari atât la absolvire cât și la examenul de Bacalaureat, iar eu fiind numită ‘’mama a 24 de copii ‘’. Despre această ne vorbește și articolul’’O clasă bună cu vise frumoase și cu speranță la Guvern’’,publicat în ziarul Cuvântul Nr.26 (274),6 iulie 2001 . 

Și dacă tot mi-a fost atribuit titlul de ’’mamă a 24 de copii’’, am preferat să îi pun pe toți la cale înainte de a merge în București, România pentru a-mi continua visele. 

Fiind admisă ca studentă la Doctorat ,Universitatea de Stat din București, am avut marele noroc s-o întîlnesc pe Dna Dr. Alexandra Cunița, un titan în domeniul limbii și Lingvisticii franceze, care prin ideile și sfaturile sale a știut să mă îndrume în Lumea Științei. 

Tema propusă de Domnia Sa a fost : «Le temps verbal. Référence et instructions de repérage »  –o temă foarte grea, care mi-a permis să cunosc multe căi din filologia franceză, neștiute de mine. 

Studiile la doctorat s-au soldat cu un frumos succes, membrii comisiei ramânând foarte multumiți și  facându-și o impresie foarte frumoasă  despre Basarabia și studenții ei. 

După susținerea examenului de doctorat am avut frumoasa ocazie să cunosc profesori din direfite țări, inculsiv și din Franta, care, apreciindu-mi cunoștințele mi-au propus să-mi continui studiile la Paris IV-Sorbonne.Am amplicat pentru un nou  doctorat, de această dată în domeniul lingvisticii, făcând o constrastivitate între limba română și franceză. 

Munca a fost colosală, cercetările fiind în două limbi, franceză si română. 

O teză de 543 de pagini, având ca temă : ‘’L’expression de l’idée de temps en français et en roumain contemporains : temps verbaux et adverbes temporels’’  cu calificativul ‘’très honorable’’, sub direcția Dlui Dr. Olivier Soutet- un om de o calitate umană desăvârșită.

Având la temelie două doctorate,am avut frumoasa șansă de a instrui studenți din diferite țări în domeniul filologiei și lingvisticii franceze.

Fiind cercetator știintific, am avut și am  ocazia să particip la diferite Conferințe, Comunicări și Colocvii internaționale, care mi-au permis să vizitez țări aflate chiar și peste ocean , neuitând de frumoasa noastră Moldova, răspunzînd ‘’prezent’’cu mare drag  și la invitațiile colegilor de la Universitatea de Stat din R. Moldova și participând cu mare mîndrie la mine acasă, la Chișinău,locul unde îmi odihnesc mereu gîndurile. 

9. Cine și cum V-a ajutat să Vă atingeți scopurile?

Dumnezeu a fost și este cel care a stat la temelia realizărilor mele,urmat de educația și sfaturile primite de la părinti și profesori , apoi cunoștintele și oamenii deosebiți, pe care i-am întâlnit pe parcursul anilor,prof.univ.Dr.Alexandra Cunița si prof.univ.Dr.Aurel Vișan de la Universitatea de Stat Burești ; pof.univ. Dr Olivier Soutet, prof. emerit Dr. Alvaro Rocchetti și alți oameni de o calitate umană impecabilă.

10. Dacă Dumnezeu v-ar oferi ocazia să mai trăiți o dată un moment din viața Dvs., pe care l-ați alege?

Probabil aș alege exact același traseu, care nu a fost de loc usor , dar și plin de evenimente plăcute.

                                  ,                                            Scriitorii :Ioan Moldovan

11. Cu ce Vă mândriţi îndeosebi ca cetățeană și om de ştiinţă?     

Mă mândresc cu Moldova, cu acest colț de rai, cu țara care și-a câștigat demnitatea prin lupte și războaie. Mă mândresc cu Codrii noștri seculari,mănăstirile, cetățile și monumentele  care ne păstrează istoria, cu ospitalitatea și chipurile primitoare ale moldovenilor.Sunt atât de multe motive de mîndrie…

12. Care-i cea mai mare dorință neîmplinită a Dvs.?

Mi-ar fi plăcut să mai  fac o teză de doctorat în domeniul religiei ; astfel mulțumindu-i Bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce a făcut pentru mine. 

13. Care sunt principiile de viață ale Eudochiei Şevciuc-Volontir, peste care nu se poate trece în nici un caz?

Consider că performanța fără obiective este aproape imposibil de atins, așa cum cred că și  viața fără principii nu poate avea armonie.

Câteva dintre principiile mele sunt : cinstea, onestitatea, integritatea, demnitatea umană, răbdarea și  încurajarea.

14. Ce calități prețuiți îndeosebi la prietenii Dvs ?

Omenia, Sinceritatea și loialitatea. Cred că acestea ar trebui să stea la baza unei prietenii adevărate.  


15. Colegii, prietenii V-au trădat vreodată?

Nu,sau mai degrabă nu aș vrea să cred. Am avut parte de niște colegi minunati atât in Republica Moldova, cât și în România și Franța. 

Nu aș fi putut niciodată accepta trădarea ca pe o normalitate și mereu m-am străduit să ofer respect pentru a nu ajunge mai târziu să accept disprețul. Nu am fost niciodata în competiție cu nimeni și chiar dacă poate am  avut colegi care m-au simpatizat mai puțin,ceea ce este firesc, nu am purtat ură,ci din contra am tolerat pentru că, doar liniștea și armonia îți dau aripi și liniște sufletească.

16. În opinia Dvs., fără de ce un om nu poate fi fericit?

Probabil fără credința în Dumnezeu, fiindcă El întruchipează Binele, iar cel mai fericit om e cel care face bine avându-L  pe  Dumnezeu în suflet. 

Dumnezeu este Calea, Adevărul și Viața !

17. Care circumstanțe au jucat rolul hotărâtor în formarea familiei dvs.?

Dragostea de tot ce e frumos, sprijinul și cooperarea, ideile comune și activitatea poetică. 

18. Cu ce se ocupă membrii familiei Dumneavoastră?

Cu toate că avem deja o vârstă înaintată și după cum se spune ‘’ anii iși iau a lor’’-eu îmi continui activitatea ca cercetător științific, iar soțul activitatea de antreprenor. 

Fetele noastre au facut ambele studii strălucite la universitățile din București și Paris.Acum ambele activează în domeniul economic, iar nepoțeii noștri sunt cea mai frumoasă pagina din albumul familiei. Ei sunt o adevărătă mândrie, atât pentru părinți, bunici cât și pentru direcția școlilor în care studiază, fiind privilegiați grație inteligenței și cunoștințelor lor.   


19. Cum preferați să petreceți timpul liber?

Chiar dacă suntem bunici deja, nu prea dispunem de timpul liber pe care ni-l dorim cu adevărat, dar cum găsim oportunitatea, încercăm să-l petrecem cu nepoțeii noștri :plimbări în aer liber,activități în bucătărie cu nepoțelele,jocuri în parc, plimbări cu bicicleta pe malul rîului Seine și Marne-locurile care mă inspiră la poezie.

20. În familia Dvs. ce bucate și băuturi sunt preferate?

Cu toate că locuim în Franța de ani buni , țara care a creat ‘’la haute cuisine’’ noi continuăm să menținem în casă mirosul bucatelor noastre tradiționale și a vinului roșu din butoaile noastre din  lemn. 


21. In momente grele pe cine V-ati bizuit si cine V-a ajutat cel mai mult ?

Dumnezeu mi-a fost mereu alături și mi-a ascultat ruga.El a avut grijă de toate și a făcut ca lucrurile și dorintele să fie posibile. Tot El a știut să schimbe tristețea în bucurie, săracia în avuție, plânsul în zimbet și încercările în binecuvîntări. 

            
22. Ați făcut în viață și politică?

Nu.

Mi s-a propus de câteva ori,cînd încă mai activam în R. Moldova, dar am fost și sunt total impotrivă.

Am înțeles că unii politicieni îmbrățișează fățărnicia, corupția,vorbesc mult și fac  puțin, iar asta nu mă caracterizează de loc. 


23. Ce apreciați și ce nu vă place în politica promovată de autoritățile de la Chișinău din ultimele decenii?

După părerea mea, un om politic trebuie să fie  onest, muncitor și cu  o mare dragoste față de țară și popor.  Eu cred că dacă aceste  calități sunt întrunite, omul politic are vocația de a dobândi încrederea şi chiar afecţiunea celor din jur, ceea ce cu mare părere de rău nu prea am întîlnit la politicienii de pînă acum, dar sper din tot sufletul că noua conducere să readucă țara acolo unde îi este locul cu adevărat. 

24. Cine, credeți, ar putea scoate Moldova din actuala mocirlă politică, economică și socială?

Oameni competenți, cu frică de Dumnezeu, care nu promovează corupția si nedreptatea ci din contra, luptă împotriva lor. 

25. Credeți în viitorul țării cu numele Republica Moldova?

Bineînteles . Moldova are viitor ! Cred cu tărie în  viitorul  Patriei noastre și sper că vor trece anii și cei plecați se vor întoarce în țară pentru a-și promova cunoștințele obținute la noi și îmbogățite în afara țării. 

26. De peste trei decenii nu mai contenesc discuțiile controversate în jurul denumirii limbii oficiale, a istoriei R. Moldova. Cine credeți că ar putea și ar trebui să pună punct în aceste dispute?

Răspunsul a fost dat în Declaratia Adunării Generale a Academiei de Știinte a Moldovei  din 28.02.1996 care stabilește că denumirea corectă a limbii de stat(oficiale) a R.Moldova este limba română.                        

Imi iubesc foarte mult limba mea, și în ce țară am plecat, peste tot am luat-o cu mine, pînă și în comunicările, tezele și eseurile mele am vorbit  și despre limba mea.

                             Rue des Ecoles. Statuia lui Mihai Eminescu. Paris

                                                 Limba noastră

Aș vrea să știți și voi , prieteni,

C-am avut demult un vis 

Să duc faimă limbii mele 

La Sorbona, la Paris.

Multe limbi aici se-nvață,

Limbi frumoase și din alte țări,

Dar să știti : ca limba noastră

Nu mai găsești nicăieri.

De’’ Povestirile lui Creangă’’

Știe chiar o lume-ntreagă,

Cînd incepi să le citești

Nu mai poți să te opresti :

« La cireșe », « La scăldat »…..

Parca-ai fi la el in sat.

Unde oare mai găsești

Povestiri din Humulești?

‘’Versuri’’ de Eminescu,                                     ’Pasteluri’’ de Alecsandri

Poți să cauți lumea-ntreagă 

Ca ele nu vei găsi,

Limba noastră-i prea frumoasă,

Impletită cu folclor 

Și cu doinele frumoase,

Ce-s cântate cu mult dor.  

Cu colindele frumoase, 

Cântate de Anul Nou,

Ce răsună-n lume-ntreagă

Ca un adevărat ecou.

Iarna, pe la sărbători,

Cete mari de urători

De cu zori si până seara

Urează în toată țara.

Scumpă-i ea, e și frumoasă,

E o limbă chiar aleasă,

Prețuită, indrăgită

Chiar și de străini iubită

Ce mai frumos poate să fie,

Știind că limba ta e vie

                                                                                  Eudochia Volontir-Șevciuc

27. În opinia Dvs., Republica Moldova a avut șansa de a se integra în UE alături de Republicile Baltice?

Nu cred, pentru că Uniunea Europeană nu poate primi o țară cu frontiere neclare și care are trupe străine pe teritoriul său (aici ma refer la forțele rusești din Transnistria),o țară plină de datorii și cu un nivel record al migrației. 

                                                  La sfat cu Nistru

-Nistrule, prieten drag,

Am revenit pe-al tău meleag.

Imi pari trist si supărat,

Spune-mi ce s-a întâmplat?

-Da, sunt foarte supărat,

Apele-mi s-au tulburat.

Apa limpede ca roua

De unde bea toata Moldova

Acum mi s-a tulburat

De-atâta luptă și păcat,

Malul stâng și drept se ceartă

Vor Moldova s-o împartă,

Iar acuma cum să fac,.

Malul stang eu să-l impac ?

Nu vreau să înghit mereu

Suflete din neamul meu.

Malul drept și stâng doresc

Acum eu să le unesc

Să fie una Țara mea,

Frumoasa Moldova mea.

                                                                                       Eudochia Volontir-Șevciuc

28. Câți ani, în opinia Dvs., i-ar trebui R.Moldova ca să intre în categoria statelor civilizate?

Suntem un popor muncitor, sociabil si răbdător, dar mai avem multe de rezolvat ca țara să corespundă standardelor de integrare în UE. Avem nevoie de a spori nivelul de trai al populației, stabilitate politică, luptă pentru  reformarea economiei naționale cu scopul  eradierii sărăciei, care este una dintre problemele majore ale țării noastre.


29. Una din problemele-cheie ale Moldovei este soluționarea diferendului transnistrean. Cât de real vi se pare acest obiectiv?

Au trecut aproape 3 decenii de la evenimentele tragice de pe Nistru unde mulți oameni și-au pierdut viața. 

Este de datoria noastră să ne amintim de cei care s-au sacrificat, luptând pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii noastre.

Au trecut aproape trei decenii, dar cauza pentru care ei au luptat şi au murit rămâne nerealizată.

Sacrificiul lor poate fi onorat doar prin crearea unui stat cu adevărat suveran, un stat unitar şi indivizibil, a unui stat de drept, cu instituţii puternice şi o economie capabilă să asigure prosperitatea cetăţenilor nostri.

Memorie veșnică celor căzuți pentru independența Republicii Moldova !

                                             A fost război 

A fost război în….92.

A fost război pe Nistru.

Tatăl, îmbrățișând cu drag feciorul,

A fost plecat și el , cu gândul și cu dorul…..

A fost plecat să lupte pentru viitor,

Pentru pace și al său fecior;

Dar…a fost prea dur cu el războiul

Că a ramas orfan feciorul.

Iar astăzi face nuntă-n sat

Si lume-i multa, mesele sunt pline,

Dar tatăl lui cel scump si drag ,

De ce oare nu vine?

                                                                                      Eudochia Volontir-Șevciuc

                                                           Or. Râbnița.Transnistria. 

Clubul Prieteniei Internaționale, condus de dna.Eudochia Volontir-Șevciuc, aduce recunoștință veteranilor participanți la Marele Război pentru Apărarea Patriei.  

30. Ce ați mai vrea să transmiteți neapărat consătenilor, dar și tuturor cititorilor CUVÂNTUL-ui?

Multă sănătate, pace,realizări frumoase și multe bucurii. 

Doamne, eu Te rog mereu,

Ai grija de satul meu,

Pace-n oameni dăruieste

Si credința o-ntărește.

Că, credință de-om avea,

De multe ne vom bucura.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc ca :

Domnul să vă binecuvânteze

Și mereu să vă ghideze,

Multă, multă sănătate,

Spor în muncă și în toate

Multă, multă  bucurie

La  redacție să fie !

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker