Evenimente

Deputatul Sfatului Țării Anton Caraiman – 140 de ani de la naștere

Anton Caraiman s-a născut la 13 iunie 1881, în s. Izvoare, jud. Orhei. Este printre deputații Sfatului Țării care nu și-au scris o autobiografie. Nici documentele de arhivă nu conțin prea multă informație despre el. Totodată, deputatul Anton Caraiman nu s-a manifestat prin cuvântări, declarații, luări de atitudini nici în Sfatul Țării, deși s-a implicat în activitatea câtorva comisii ale forului. 

Unele date despre el găsim în „Formularul deputatului Sfatului Țării”, document completat de protagonistul nostru la accederea în legislativul din Basarabia.

Constatăm că, în toamna anului 1917, Anton Caraiman avea 38 de ani, era agricultor, locuia în s. Izvoare, jud. Orhei. Era un activist al mișcării țărănești din Basarabia, fiind totodată membru în Comitetul Executiv Gubernial al Consiliului Deputaților Țărani, din partea căruia a fost ales deputat în Sfatul Țării. Amintim că, potrivit grilei de încadrare în Sfatul Țării, reprezentanților țărănimii li s-au acordat 30 de locuri. 

Formular al deputatului Sfatului Țării (completat în limba rusă)

1. Nume: Caraiman. 

2. Prenume: Anton.

3. Patronimic: Vasilievici.

4. Etatea – 38 ani.

5. Naţionalitate – moldovean.

6. Locul naşterii – s. Izvoare, jud. Orhei.

7. Studii – Știutor de carte.

8. Funcţia ocupată – agricultor.

9. Membru al cărui partid este – Socialist-Revoluționar.

10. La ce fracţiune a aderat în cadrul Sfatului Ţării – Țărănească.

11. În ce organizaţii mai e membru – Comitetul Executiv Gubernial al Consiliului Deputaților Țărani.

12. Din partea cărui organ a fost ales în Sfatul Ţării – de Congresul 3 al Deputaţilor Ţărani.

13. Adresa la domiciliu în or. Chişinău – Sovietul Gubernial al Deputaţilor Ţărani.

14. Adresa la domiciliul permanent – s. Izvoare, jud. Orhei.

15. Semnătura personală – A.V. Caraiman.

16. Data: [nu este indicată].

Anton Caraiman se numără printre deputații care a deținut mandatul de la prima ședință a Sfatului Țării, 21 noiembrie 1917 și până la ultima – 27 noiembrie 1918. A fost ales deputat la Congresul al 3-lea al Deputaţilor Ţărani din noiembrie 1917 și reales la Congresul al 4-lea la 22 ianuarie 1918. 

În Sfatul Țării Anton Caraiman a fost membru al primei Comisii Agrare, membru al Comisiei de dispoziții și al Comisiei pentru interpelări. La ședința Sfatului Țării din 11 mai 1918 a fost ales membru al Comisiei a 2 Agrare, care avea să pregătească proiectul de lege privind reforma agrară în Basarabia.

Este de admirat poziția lui Anton Caraiman atunci când, în primăvara anului 1918, s-a hotărât soarta Basarabiei.

Astfel, la ședința Sfatului Țării din 27 martie 1918, atunci când s-a pus în discuție votarea Declarației de unire a Basarabiei cu România, liderul Fracțiunii Țărănești, deputatul Vladimir Țâganko, a declarat că fracțiunea nu are împuternicirile poporului pentru votarea unirii Basarabiei cu România. Declarația liderului țărănist urma să fie respectată de toți membrii fracțiunii. A fost respectată, – nu însă de toți.

După alocuțiunile președinților de fracțiuni și liderilor grupurilor minorităților referitor la acest subiect, a urmat o pauză de 10 min. La revenirea în sală deputatul Teodosie Bârcă, membru al Fracțiuni Țărănești, a dat citire unei declarații din partea unui grup de deputați desprinși de la Fracțiunea Țărănească, care s-au pronunțat pentru votarea Declarației de Unire. Printre cei care nu s-au supus disciplinei de partid a fost și Anton Caraiman. Astfel, la 27 martie 1918 Anton Caraiman a votat Declarația de unire a Basarabiei cu România. Decizia de a vota unirea a unor membri ai Fracțiunii Țărănești a mărit numărul votanților unioniști până la 86.

Anton Caraiman nu a șovăit nici la 27 noiembrie 1918, votând Hotărârea Sfatului Țării prin care legislativul basarabean renunța la stipulările (numite greșit condiții) formulate în Declarația din 27 martie 1918.

Așadar, după trecerea a peste 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România redescoperim un erou al Basarabiei, care merită să-i fie scris numele cu litere de aur în istoria românilor – Anton Caraiman.

Îndemn autoritățile locale ale comunei Izvoare, dar și cele raionale, să-i înveșnicească numele.

Mihai Tașcă, dr. în istorie

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker