APIDezbateri publiceRezinaSocial

VIDEO// Spaţiile verzi în Rezina: între extindere şi integritate

Soluţionarea problemelor de mediu a devenit un imperativ al vremii noastre. La nivel mondial şi la nivel naţional. Drept care, fiecare ne facem responsabili pentru protecţia mediului. În măsura puterilor şi a competenţelor, la locul de trai, mai ales dacă şi casa noastră se află în-tr-o zonă cu mediu poluat, dar îşi doreşte mult să se bucure de darurile naturii înconjurătoare. 

Vom reveni la temă în unul din numerele viitoare. Cu alte opinii, propuneri, constatări, dar cu aceeaşi dorinţă – schimbarea în bine.

Organizatorii şi participanţii ciclului de dezbateri publice, desfăşurat la 28 mai în incinta Primăriei Rezina, la fel s-au întrunit pentru a pune în discuţie o problemă de interes public – protejarea mediului prin susţinerea rolului ecoprotector al spaţiilor verzi, dar şi în dorinţa de a schimba lucrurile spre bine.

Ion Ciorici, inspector la Inspecţia Ecologică Rezina: Buna întreţinere a spaţiilor verzi existente şi extinderea acestora echivalează cu mari beneficii pentru orice comunitate. În special pentru oraşe, aceste zone sunt surse de sănătate care susţin protecţia mediului şi conservarea biodiversităţii.

Suprafaţa medie a spaţiulu verde recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 50 metri pătraţi / locuitor, standartul Uniunii Europene este mai redus – 26 metri pătraţi / locuitor, iar Republica Moldova se prezintă în această privinţă cu 11 metri pătraţi/locuitor. Faptul serveşte drept temei pentru protecţia şi extinderea acestor zone vitale. În caz contrar riscurile ecologice urbane sunt inevitabile. 

Vegetaţia forestieră a raionului Rezina este reprezentată de păduri de foioase caracteristice europei Centrale. Gestionarea fondului forestier al raionului este asigurată de trei întreprinderi silvice, subordonate Agenţiei de stat „Moldsilva”, care dispune de personal calificat capabil să asigure dezvoltarea durabilă a fondului forestier din gestiune. 

O situaţie mai complicată avem în pădurile gestionate de administraţiile publice locale. Vegetaţia forestieră este dispersată pe suprafeţe mici în diferite părţi ale localităţilor, din care motiv este îngreuiat procesul de asigurare a integrităţii acestora. Mai mult, din cauza lipsei personalului calificat, în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvotehnice. Măsurile de îngrijire se aplică de la caz la caz, pădurile fiind afectate de tăieri ilicite, păşunatul abuziv, de poluarea cu deşeuri. 

Spre regret, se comit şi cazuri ieşite din comun. La Primăria Solonceni au fost tăiate fără acte permisive fâşii forestiere de pe o suprafaţă de 7,2 ha, cauzându-se un prejudiciu de două milioane de lei. 

din păcate, pentru unii cetăţeni pădurea este numai o sursă de venit şi nicidecum un factor stabilizator de mediu, capabil să asigure protecţie împotriva alunecărilor de teren şi eroziunilor solului, menţinerea unei clime sănătoase pentru om, lumea animală şi cea vegetală. 

Simion Tatarov, primarul oraşului Rezina: Localitatea în care trăim se află într-o zonă industrială. Trei uzine, două de ciment şi una metalurgică, sunt factori cu impact nociv asupra mediului. În astfel de condiţii e anevoios de menţinut natura în echilibru, dar nu şi imposibil, inclusiv prin dezvoltarea spaţiilor verzi, grija pentru care ne-a întrunit în aceste dezbateri de interes public. 

Despre spaţiile verzi, care la Rezina au nevoie de revitalizare. Prin anii 70 în oraş s-au plantat masiv plopi, pe parcurs cetăţenii au sădit după propria apreciere fel de fel de copaci, inclusiv pomi fructiferi, ultimii nepotriviţi pentru spaţiul urban. Arbitrar. A fost bine până la o vreme, bine au crescut şi trandafirii, despre care orăşenii îşi amintesc cu nostalgie. Peste ani, însă, s-a dovedit că plopii provoacă probleme persoanelor alergice, trandafirii nu cresc în umbra brazilor, iar rădăcinile copacilor, sădiţi neregulamentar în mai multe aspecte, deteriorează structura de rezistenţă a construcţiilor, pavajul, reţelele subterane.

Pe de altă parte, cu anii şi copacii sădiţi potrivit ca specie, distanţă şi loc, îmbătrânesc, sunt afectaţi de boli şi de alţi factori nocivi. Au şi defrişările rostul lor. Autorizate de specialişti, efectuate la timp. Furtunile puternice de acum câţiva ani au împresurat chişinăul de arbori doborâţi, iar la Rezina au fost distruşi numai doi copaci.

Nu se atinge nimeni de ce poate şi trebuie păstrat. Aşa s-a procedat şi în cazul instalării corpurilor de iluminare suspendate. Experienţa noastră plus a unor colegi din oraşe europene ne-a permis să asigurăm iluminarea suspendată cu păstrarea intactă a spaţiilor verzi – mulţi tei, brazi. E o reuşită.

Mă preocupă în mod deosebit zona de utilitate publică de pe str. Păcii. Mă oblig să-mi dau tot concursul pentru amenajarea ei. După defrişări, cu ajutorul specialiştilor, vom alege specia de arbori potrivită – să nu plantăm copaci care să crească mai înalţi ca biserica. Nu putem planta la întâmplare, ne vom mobiliza dând prioritate teilor, pinului negru de Crimeea.   Va fi o zonă frumoasă. 

Cât priveşte defrişările şi plantările ulterioare trebuie luaţi în calcul mai mulţi factori. Avem nevoie de specialist în domeniu, de estimări, evaluări. În măsura posibilităţilor vom căuta unde să procurăm material săditor. În august-septembrie vor fi perfectate caietele  de sarcini. ce vom face şi cum vom face veţi afla. Personal, voi face totul ca intenţiile frumoase să nu fie compromise. Aşteptăm sugestii, avem nevoie de cooperare, ajutor, răbdare. Şi toţi împreună – de multă dragoste pentru natură.

Liuba Stavinschi, consilieră raională, preşedinta AO „Nufărul”:  Personal, cu titlu de suges-tie, văd câteva acţiuni eficiente la capitolul buna gestionare a spaţiilor verzi, dar nu înainte de a spune că de noi, cetăţenii acestei urbe, depinde schimbarea spre bine a spaţiului în care trăim. 

Astfel, administraţia publică locală trebuie să dispună de un plan mediu şi un plan strategic pentru înverzirea intravilanului şi extravilanului primăriei Rezina. Când se elaborează planul strategic este bine să fie invitaţi specialişti în domeniu, mass-media, reprezentanţi ai societăţii civile, consilieri.

De asemenea, se cere transparenţă în tot ce ţine de administrarea spaţiilor verzi. Locuitorii oraşului, ai satelor Boşerniţa, Ciorna, Stohnaia merită să fie bine informaţi în această privinţă. 

În mod deosebit e nevoie de transparenţă, de informare operativă cât priveşte oportunitatea defrişărilor, mai ales cele în proporţii mari, ca cele iniţiate în prezent. Pentru 200 de copaci tăiaţi e nevoie de argumente întemeiate. Lipsa informaţiei veridice generează interpretări greşite. 

Şi, nu în ultimul rând, educaţia, pe care aş pl-sa-o în capul mesei. Un om conştient de beneficiile zonelor verzi pentru asigurarea calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate, de confort a populaţiei nu va tăia un copac tânăr şi viguros, nu va rupe ramurile unui pom înflorit şi nu va frânge un copăcel de abia plantat. Şi nicidecum nu va lăsa mizerie în urma lui după ce a fost la odihnă în lunca Nistrului sau la iarbă verde în pădure. Susţin acţiunile de voluntariat pentru salubrizare, încurajate şi de domnul primar, dar dacă astăzi facem curăţenie, iar mâine e totul la loc – nu are nici un rezultat efortul depus. Deci, educaţie în mod sistematic, sub diverse forme, sensibilizare prin cuvânt şi faptă. 

Avem nevoie de paşi consecvenţi. Să punem umărul ca în comunitatea noastră să ne simţim acasă. 

Anisia Udrea, arhitectă, Primăria Rezina: Per general, în teritoriul Primăriei Rezina se întâlnesc mai multe categorii de zone verzi: spaţii verzi de folosinţă generală, spaţii verzi din cuprinsul arterei de circulaţie, de pe lângă instituţiile de învăţământ, ale instituţiilor sanitare, de pe lângă întreprinderi, spaţii verzi pe lângă locuinţe. Toate au specificul lor şi o singură menire – îmbunătăţirea calităţii mediului, influenţa pozitivă asupra stării de sănătate, îmbunătăţirea aspectului estetico-arhitectural al localităţii. Optăm şi acţionăm pentru buna lor gestionare sub toate aspectele, dar sunt şi une-le probleme pe care, cunoscându-le şi evitându-le,   vom scăpa ulterior de posibile divergenţe şi acţiuni nedorite.

Reţinem: copacul se plantează la cel puţin 4 metri de clădire pentru a nu afecta, ulterior, nici într-un fel edificiul. În realitate avem cu totul altceva. Copacii plantaţi la 2-3 metri de clădire nu dăunează cu nimic când sunt mici, însă peste 10-15 ani apar problemele. Într-un caz e afectat acoperişul, în altul – carosabilul sau reţelele de apeduct şi canalizare, temelia construcţiei. Câţiva locatari cer tăierea lor, alţii afirmă că ei i-au sădit şi nimeni n-are dreptul să-i atingă. Foarte greu de găsit limbaj comun.

Avem copaci plantaţi la 1 metru de clădirea grădiniţei, de ce nu i s-a schimbat locul când era mic şi se putea replanta? Dacă se proceda aşa era plantat copacul şi nu era nevoie de tăiat un arbore frumos şi sănătos. Mari probleme prezintă şi brazii din faţa Primăriei, fiind panţaţi la distanţe mici unul de altul şi prea aproape de clădire.  

Am şi o adresare. Rog cetăţenii să anunţe, până la toamnă, primăria despre copacii uscaţi, semiuscaţi, bolnavi pentru a fi examinaţi şi introduşi pe lista arborilor destinaţi defrişării.

Victor Cibotari, directorul ÎI „Tanu-Victor”, consilier orăşenesc de Rezina: De curăţirea sanitară se ocupă la Rezina altă întreprindere, care a câştigat tenderul. ÎI „Tanu-Victor” îi revine defrişarea. Avem contract încheiat pentru un an. Defrişările le autorizează Agenţia Mediului. Cadrul legal e respectat întru totul. Vom tăia 200 de copaci pe teritoriul primăriei – a oraşului şi a celor trei suburbii, majoritatea din care au 50-60 de ani cu risc de cădere evoluat, şi am început lucrul de la Stohnaia. 

Trebuie înlocuit ce se taie, spaţiile rămase goale este necesar să fie suplinite cu arbori, dacă nu plantăm, oraşul va rămâne pleşuv.

Mai este o problemă ce ţine de ocrotirea spaţiilor verzi, îmbolnăvirea copacilor de pe unele suprafeţe. Aşa e cu castanii cei frumoşi de lângă bibliotecă. Nucarii de pe traseul Rezina-Orhei, câteva zeci de mii de copaci,  la fel sunt afectaţi de boli. Trebuie trataţi cu fungicid doi ani la rând. Acest lucru ţine de atribuţiile SA „Drumuri” şi necesită mijloace băneşti, de care societatea pe acţiuni nu dispune. E întreprindere de stat, posibil că una privată ar avea alte posibilităţi. 

Lemnul rezultat după defrişări îl pot lua pensio-narii din teritoriul Primăriei Rezina. E suficient să se prezinte buletinul de identitate. Alta e că nu se acceptă tot lemnul – ba că e de cutare specie, ba că nu-i uscat. Facem tot ce depinde de noi, tăiem lemnul gălătuş, numai veniţi şi luaţi. 

Unii orăşeni sunt foarte neglijenţi, aruncă şi pachete cu gunoi pe unde se nimereşte, nemaivorbind de pungi de plastic, divers ambalaj, de parcă n-ar exista lăzi de gunoi. Alţii parchează maşinile unde le convine, parcări arbitrare întâlneşti unde vrei. Şi nimeni nu-i tras la răspundere. 

Cetăţeanul are dreptul să fie informat. Orice intervenţie în spaţiul public trebuie adusă la cunoştinţă. În Europa, oraşele obişnuiesc să soluţioneze problemele majore prin referendum. Nu este integritatea spaţiilor verzi o problemă majoră? Este. Atunci să o trecem prin referendum şi în oraşul nostru. Educaţia schimbă mentalitatea omului. Şi neglijenţa faţă de natură poate fi schimbată prin educaţie, dar mi se pare că cea mai bună metodă este amenda ce bate bine la buzunar. 

Gheorghe Hâncu, viceprimar de Rezina: Azi se vorbeşte exagerat despre defrişări. Noi nu doar defrişăm, dar şi plantăm atât în cadrul campaniei naţionale de plantare a arborilor, cum este „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, cât şi în cadrul unor acţiuni locale de înverzire a plaiului. Campaniile de comunicare şi informare, iniţiate cu acest prilej, sensibilizează opinia publică privind importanţa mediului ambiant. În acest proces sunt antrenaţi angajaţii structurilor de stat, companiilor private, instituţiile de învăţământ. Şi Primăria Rezina participă la aceste acţiuni.

Anul precedent, bunăoară, primăria noastră a fost menţionată printre cele mai active la capitolul  organizării şi desfăşurării acţiunilor de plantare în cadrul Zilei naţionale de înverzire a plaiului. Au fost efectuate lucrări de plantare a puieţilor şi arbuştilor pentru extinderea şi suplinirea spaţiilor verzi din localităţile raionului, unde au fost plantaţi 1,2 mii de arbori de diferite specii. ÎPM Rezina, în comun cu primăria oraşului a organizat lucrări de plantare în intravilanul oraşului rezina pe o suprafaţă de circa 0,2 ha. 

Lucrările de plantare s-au limitat la lucrări de completare a golurilor pe terenurile din preajma şcolilor, grădiniţelor şi în alte sectoare în care plantarea a început în anii precedenţi. Rămâne să sperăm că arborii plantaţi vor fi lăsaţi să crească, iar istoriile când o jumătate din copăcei, uneori şi mai mult, vor fi distruşi cum s-a întâmplat cu brăduţii de la capela din vecinătatea postului vamal nu vor mai avea loc. 

Stanislav Atamanenco, parohul bisericii „Înălţarea Domnului şi Sfinţii Ocrotitori ai Moldovei”: Mă bucur că am fost invitat la aceste dezbateri unde, ascultând discursurile participanţilor, am înţeles că se pun la cale lucruri frumoase. Grija pentru spaţiile verzi, la fel ca protejarea întregii dimensiuni a mediului, este una din lucrările creştine. În oraş avem multe zone frumoase şi extinderea lor ar aduce oraşului un plus de sănătate şi relaxare. Profit de ocazie şi vin cu o propunere de interes public. Teritoriul adiacent sfântului locaş de pe terasa a doua a oraşului în anumite privinţe are nevoie de revitalizare. Unii copaci sunt uscaţi, alţii trebuie curăţaţi, după tăierile anterioare au rămas buşteni ce trebuie scoşi. cu siguranţă va fi nevoie şi de material săditor.

Comunitatea creştină a bisericii este gata să se încadreze în aceste lucrări de reamenajare, dar nu haotic, ci îndrumată de serviciile care au competenţe respective. Ne-am bucura să fim de folos în lucrarea de îmbunătăţire a spaţiilor verzi. Doamne ajută!

Protejarea naturii este o problemă majoră pentru omenire. Natura este un mare dar al Creaţiei şi ni se cere să fim responsabili pentru darurile primite de la Dumnezeu ca să le cultivăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare. 

Cea mai mare înţe-lepciune este frica de Dumnezeu. A profana un dar dumnezeiesc este mare păcat. Înţelepciunea, frica de Dumnezeu, recunoştinţa pentru darurile Creaţiei ne oferă o perspectivă duhovnicească.   

Liuba Catrinici

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker