Printre situațiile paradoxale de care ne ciocneam și ne mai ciocnim încă în magazinele alimentare era / și este lipsa aproape totală a produselor agricole autohtone, mai ales a zarzavaturilor ambalate.
De parcă în Moldova nici nu cresc mărarul, pătrunjelul, ceapa verde, țelina etc., că este nevoie să le transportăm cu avioanele de peste mări și țări și să le vindem orășenilor noștri la preţuri foarte mari.
”Nu avem și nici nu am avut”, ”încă nu s-au învățat ai noştri să calibreze, să ambaleze în recipiente, pungi, lăzi corespunzătoare producția”, mi se spunea mai întotdeauna dacă întrebam în supermarket-uri. Proprietarii acestor rețele chiar luaseră în furci ideea Maiei Sandu pe vremea când era prim-ministră și a solicitat că măcar jumătate din producție s-ar cuveni să fie livrată de producătorii autohtoni.
Am fost plăcut surprinşi să descoperim în rețelele de supermarket-uri zarzavaturi de producție autohtonă ambalate, calibrate în caserole sau pungi de plastic. Întreprinderea care a demarat procesarea acestora se numește „Molagro” şi este din Chițcanii Vechi, raionul Telenești. Ilie Verdeş, fondatorul şi managerul acestei societăţi cu răspundere limitată, este printre pionierii activităţilor de postrecoltare şi ambalare în republică. În spațiile unei foste săli de ceremonii procurată de proprietar au fost instalate linii tehnologice, unde mai bine de o duzină de săteni de diferite vârste ambalează ceapă verde, leuștean, țelină, pătrunjel, altă producţie agricolă în pungi, caserole, apoi în cutii de carton. Patronul întreprinderii, Ilie Verdeș, un domn sub 40 de ani, chițcănean de origine, absolvent al unei facultăți de geografie, dar care așa și nu a dovedit să-și aplice cunoștințele în școală pentru că a plecat la munci în străinătate, ne spune:
”În 2004-2010, adică după absolvirea facultății, am fost în Spania pentru a face un ban să mă văd ridicat pe picioare. M-am convins că banii se fac nu mai ușor decât acasă. Acolo unde am muncit m-am familiarizat cu ambalarea produselor agricole, iată de ce, revenind la baștină, știam deja că vom ocupa anume această nișă de pe piaţa autohtonă. Inițial am dorit să plasăm pe piață zarzavaturi spaniole, dar ca înadins în magazinele din Moldova au apărut produse turcești, care erau mai ieftine, astfel nu rezistam concurenței” – povesteşte Ilie Verdeş.
Creșterea legumelor este pentru chițcăneni o preocupare tradiţională de se-cole: pe timpuri Răutul era împânzit cu roţi de apă care aduceau vlaga până la vaduri, astfel aici puteau cultiva orice legume în pofida secetei. Nici chiar colectivi-zarea n-a schimbat modul de viață al sătenilor, aceștea aprovizionau cu produsele lor pieţele din Chișinău, Bălți și alte orașe. Ilie Verdeș a muncit de mic la grădinărie, așa că a însușit pe viu toate procedurile de la plivit și prășit până la comercializarea produselor în piața centrală din Chişinău.
”Am început în anul 2013. Vă spuneam că iniţial importam produse din Spania și le ambalam aici, dar am simțit că nu vom rezista concurenței cu produsele de origine turcească prezente mai demult pe piață. Am început să procesăm produsele crescute în grădina noastră, apoi am început să procurăm de la consăteni și din satele vecine. În anul trecut, când producție la noi nu mai era, am procurat din raioane mai îndepărtate, astfel o aduceam aici, o ambalam, ca ulterior s-o ducem la Chișinău. Mai ţinem cont de faptul că la noi în sat și în raion creștem praz, țelină, pătrunjel, mărar, dar alte legume, să zicem ridichea timpurie crește în altă parte. Astfel o aducem de acolo și o procesăm la noi la Chițcani. Folosim un termen nou – continuitatea livrărilor. Adică livrăm conform contractului pe parcursul întregului an. Dacă stocurile la noi se epuizează – importăm. Contractele sunt destul de dure, astfel trebuie să ținem pasul”– ne spune dl Verdeş.
Este exemplul producăto-rului care nu se aseamănă cu cel care a activat acum 20-30 de ani – se muncește utilizând tehnologii informaționale, procesul post-cultivarea produselor agricole a devenit cel mai important. Între timp piața legumelor și zarzavaturilor este în perpetuă dezvoltare. Numai pe parcursul anilor 2018-2020 consumul de salată a crescut cu aproape 300 de procente.
Nu se teme de concurență, fiindcă pe unele poziții precum pătrunjelul, leușteanul, ceapa verde este lider, acestea nu pot fi aduse din străinătate or, temperaturile joase, distanța le compromit calitatea. Astfel acestea sunt crescute și ambalate pe loc. L-am întrebat pe antreprenor dacă ar putea să crească pe loc întreg volumul de producţie pe care o are contractată. Ne-a zis că ar fi nevoie de investiții de câteva sute de mii de euro, care includ tehnologii noi, îngrășăminte, irigare prin picurare etc.
Întreprinderea achită la timp impozitele şi taxele.
”Se poate întâmpla ca inspectorul fiscal să ne ceară achitarea în avans a TVA încă pe data de 20 a lunii. În genere nu ne putem permite să întârziem cu plățile”, ne spune patronul întreprinderii.
Ilie regretă că statul nu poate asigura o protecţie precum o are producătorul spaniol: ”Acolo producătorul este ghidat la nivel naţional de niște asociații de producători, dar și de ministerul agriculturii să respecte niște cote la producerea unor denumiri. Astfel niciodată nu vor cultiva, spre exemplu, toți varză pentru că anul anterior a fost unul favorabil pentru această cultură. Aici, în Moldova, de regulă cresc mii de tone de varză, pe care nu le pot vinde. Adică țăranul nostru rămâne cu problemele lui, dar i se mai adaugă și altele”, remarcă Ilie Verdeș.
Ion Cernei
Foto, video: Victor Sofroni
Acest material apare în cadrul unui proiect sponsorizat de Fundația Thomson Reuters ca parte a Asistenței pentru mass-media independentă din statele Parteneriatului Estic, care este finanțat de Biroul pentru Dezvoltare, Comunitate și Dezvoltare al Regatului Unit.
