ReutersSocial

VIDEO// Zarzavaturile autohtone şi-au găsit loc pe rafturile supermarket-urilor

Printre situațiile paradoxale de care ne ciocneam și ne mai ciocnim încă în magazinele alimentare era / și este lipsa aproape totală a produselor agricole autohtone, mai ales a zarzavaturilor ambalate.

De parcă în Moldova nici nu cresc mărarul, pătrunjelul, ceapa verde, țelina etc., că este nevoie să le transportăm cu avioanele de peste mări și țări și să le vindem orășenilor noștri la preţuri foarte mari. 

”Nu avem și nici nu am avut”, ”încă nu s-au învățat ai noştri să calibreze, să ambaleze în recipiente, pungi, lăzi corespunzătoare producția”, mi se spunea mai întotdeauna dacă întrebam în supermarket-uri. Proprietarii acestor rețele chiar luaseră în furci ideea Maiei Sandu pe vremea când era prim-ministră și a solicitat că măcar jumătate din producție s-ar cuveni să fie livrată de producătorii autohtoni. 

Am fost plăcut surprinşi să descoperim în rețelele de supermarket-uri zarzavaturi de producție autohtonă ambalate, calibrate în caserole sau pungi de plastic. Întreprinderea care a demarat procesarea acestora se numește “Molagro” şi este din Chițcanii Vechi, raionul Telenești. Ilie Verdeş, fondatorul şi managerul acestei societăţi cu răspundere limitată, este printre pionierii activităţilor de postrecoltare şi ambalare în republică. În spațiile unei foste săli de ceremonii procurată de proprietar au fost instalate linii tehnologice, unde mai bine de o duzină de săteni de diferite vârste ambalează ceapă verde, leuștean, țelină, pătrunjel, altă producţie  agricolă în pungi, caserole, apoi în cutii de carton. Patronul întreprinderii, Ilie Verdeș, un domn sub 40 de ani, chițcănean de origine, absolvent al unei facultăți de geografie, dar care așa și nu a dovedit să-și aplice cunoștințele în școală pentru că a plecat la munci în străinătate, ne spune:

”În 2004-2010, adică după absolvirea facultății, am fost în Spania pentru a face un ban să mă văd ridicat pe picioare. M-am convins că banii se fac nu mai ușor decât  acasă. Acolo unde am muncit  m-am familiarizat cu ambalarea produselor agricole, iată de ce, revenind la baștină, știam deja că vom ocupa anume această nișă de pe piaţa autohtonă. Inițial am dorit să plasăm pe piață zarzavaturi spaniole, dar ca înadins în magazinele din Moldova au apărut produse turcești, care erau mai ieftine, astfel nu rezistam concurenței” – povesteşte Ilie Verdeş. 

Creșterea legumelor este pentru chițcăneni o preocupare tradiţională de se-cole: pe timpuri Răutul era împânzit cu roţi de apă care aduceau vlaga până la vaduri, astfel aici puteau cultiva orice legume în pofida secetei. Nici chiar colectivi-zarea n-a schimbat modul de viață al sătenilor, aceștea aprovizionau cu produsele lor pieţele din Chișinău, Bălți și alte orașe. Ilie Verdeș a muncit de mic la grădinărie, așa că a însușit pe viu toate procedurile de la plivit și prășit până la comercializarea produselor în piața centrală din Chişinău.

”Am început în anul 2013. Vă spuneam că iniţial importam produse din Spania și le ambalam aici, dar am simțit că nu vom rezista concurenței cu produsele de origine turcească prezente mai demult pe piață. Am început să procesăm produsele  crescute  în grădina noastră, apoi am început să procurăm de la consăteni și din satele vecine. În anul trecut, când producție la noi nu mai era, am procurat din raioane mai îndepărtate, astfel o aduceam aici, o ambalam, ca ulterior s-o ducem la Chișinău. Mai ţinem cont de faptul că la noi în sat și în raion creștem praz, țelină, pătrunjel, mărar, dar alte legume, să zicem ridichea timpurie crește în altă parte. Astfel o aducem de acolo și o procesăm la noi la Chițcani. Folosim un termen nou – continuitatea livrărilor. Adică livrăm conform contractului pe parcursul întregului an. Dacă stocurile la noi se epuizează – importăm. Contractele sunt destul de dure, astfel trebuie să ținem pasul”– ne spune dl Verdeş. 

Este exemplul producăto-rului care nu se aseamănă cu cel care a activat acum 20-30 de ani – se muncește utilizând tehnologii informaționale, procesul post-cultivarea produselor agricole a devenit cel mai important. Între timp piața legumelor și zarzavaturilor este în perpetuă dezvoltare. Numai pe parcursul anilor 2018-2020 consumul de salată a crescut cu aproape 300 de procente. 

Nu se teme de concurență, fiindcă pe unele poziții precum pătrunjelul, leușteanul, ceapa verde este lider, acestea nu pot fi aduse din străinătate or, temperaturile joase, distanța le compromit calitatea. Astfel acestea sunt crescute și ambalate pe loc. L-am întrebat pe antreprenor dacă ar putea să crească pe loc întreg volumul de producţie pe care o are contractată. Ne-a zis că ar fi nevoie de  investiții de câteva sute de mii de euro, care includ  tehnologii noi, îngrășăminte, irigare prin picurare etc. 

Întreprinderea achită la timp impozitele şi taxele.

”Se poate întâmpla ca inspectorul fiscal să ne ceară achitarea în avans a TVA  încă pe data de 20 a lunii.  În genere nu ne putem permite să întârziem cu plățile”, ne spune patronul întreprinderii.             

Ilie regretă că statul nu poate asigura o protecţie precum o are producătorul spaniol: ”Acolo producătorul este ghidat la nivel naţional de niște asociații de producători, dar și de ministerul agriculturii să respecte niște cote la producerea unor denumiri. Astfel niciodată nu vor cultiva, spre exemplu, toți varză pentru că anul anterior a fost unul favorabil pentru această cultură. Aici, în Moldova, de regulă cresc mii de tone de varză, pe care nu le pot vinde. Adică țăranul nostru rămâne cu problemele lui, dar i se mai adaugă și altele”, remarcă Ilie Verdeș.  

Ion Cernei

Foto, video: Victor Sofroni

Acest material apare în cadrul unui proiect sponsorizat de Fundația Thomson Reuters ca parte a Asistenței pentru mass-media independentă din statele Parteneriatului Estic, care este finanțat de Biroul pentru Dezvoltare, Comunitate și Dezvoltare al Regatului Unit.

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker