Politic

Prutule, apă amară, ai făcut hotar în ţară

„Vremurile reînvierii Basarabiei vor veni” (Pan Halippa)

16 mai – 209 ani de la rapt. 

Când e vorba de istoria unui neam, e cazul să mărturisim că are şi poporul nostru parte de ore astrale, împliniri, înălţări, dar şi de drame cu dimensiuni mult prea dureroase. Cauze peste cauze: alunecări şi neputinţe în sânul Cetăţii, dar, mai ales, în acest spaţiu al dăinuirii noastre naţionale – interese geopolitice ale marilor puteri în Peninsula Balcanică, fructificate prin orice mijloace întru atingerea scopului strict personal, expansiunii prin forţa armelor şi a minciunii. 

În cele ce urmează, despre una din aceste dureroase drame, de unde se trag aproape toate necazurile noastre: înstrăinarea de cei cu care suntem de o fiinţă, deportările, masacrarea limbii şi a şcolii naţionale, diverse politici de deznaţionalizare întru modificarea structurii etnice, învrăjbirea celor două maluri de Prut, alte rapturi teritoriale – Basarabiei i s-au furat cetăţi, munţi, Marea Neagră, Dunărea…

Tristă aniversare, la 16 mai curent, se împlinesc 200 de ani de când două imperii – Turcia Otomană şi Rusia Ţaristă – au tras hotar pe râul Prut, prin mijlocul Moldovei lui Ştefan cel Mare, în timpul domniei căruia era numită Poartă a Creştinătăţii. 

După Pacea de la Iaşi, încheiată în 1792, rolul politic al Principatelor Române, aflate sub suzeranitatea otomană, a crescut considerabil, deoarece şi Moldova, şi Ţara Românească se aflau în calea expansiunii ţariste. Acest Acord de pace a adus Rusiei mai multe cuceriri teritoriale – spaţiul dintre Bugul de Sus şi Nistru. Impreiul Rus s-a ales cu ţărmul nordic al Mării Negre, devenind vecină cu Principatul Moldovei. Această frontieră trebuia să delimiteze cele două imperii. Dar n-a fost să fie, or, numai peste două decenii ţarismul rus a strămutat, prin forţa armelor,  acest hotar de acum conform altei Păci, celei de la Bucureşti, pe alt râu, pe Prut, deşi Rusia  a dorit cu mult mai mult şi anume: către începutul anului 1808, numai peste doi ani de la începutul războiului ruso-turc, imperiul ţarist pretindea noi teritorii din partea europeană a Imperiului Roman: anexarea Basarabiei (Bugeacul), Moldovei şi Munteniei, cu trasarea hotarului pe Dunăre. Pericolul conflictului militar cu Franţa, opunerea puterilor occidentale, rezistenţa diplomaţiei otomane a temperat însă aceste planuri expansioniste. Astfel, după mai multe negocieri oficiale şi confidenţiale, diverse planuri de împărţire a sferelor de influenţă, s-a acceptat formula de compromis – hotarul pe Prut.

Prin Tratatul de la Bucureşti, Imperiul Rus a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră – mult mai extins decât teritoriul actual al republicii. Rusia Ţaristă n-a avut dreptul să ocupe teritoriul Principatului Moldovei, deoarece Moldova nu aparţinea Imperiului Otoman. Astfel, Tratatul a fost fraudulos şi lovit de nulitate din start. Turcia a cedat ce nu-i aparţinea şi Rusia a anexat un teritoriu străin ei în aspect etnic, istoric, cultural şi geografic. 

Nedreptatea istorică ce ni s-a făcut a fost abordată în mod diferit. Pe cele tendenţioase le trecem cu vederea. Dar odată ce, în perioada sovietică, ni se serveau frecvent citate ale „clasicilor maxism-leninismului”, să apelăm în contecst la acelaşi procedeu, cu atât mai mult că Karl Marx, în lucrarea „Note despre români”, şi Friedrich Engels, în „Politica externă a ţarismului rus”, s-au referit la subiect. Aşadar, un fragment din „Note despre români”: „Turcia nu putea ceda ce nu-i aparţinea, deoarece Poarta Otomană nu a fost niciodată stăpână peste ţările române. Acest fapt s-a confirmat în timpul Tratatului de la Karlowitz, când Poarta, presată de polonezi să cedeze Moldova, a răspuns că nu are dreptul să facă această cedare teritorială, neavând drept de suzeranitate”. 

Citat din a doua lucrare: „Dacă pentru cuceririle Ecaterinei şovinismul rus găsise unele pretexte – nu vreau să spun justificate, ci scuze – pentru cuceririle lui Aleksandr I, nici vorbă nu poate fi de aşa ceva. Finlanda este finlandeză şi suedeză, Basarabia este românească, iar Polonia Konkresului – poloneză. Aici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri înrudite, risipite, care poartă nume de ruşi; aici avem de a face pur şi simplu cu o cucerire prin forţă a unor teritorii străine, pur şi simplu cu un jaf”. 

Un ultim exemplu, ce ne convinge că anexarea din 1812 a fost un jaf şi nicidecum o misiune eliberatoare a creştinilor. E vorba despre Manifestul din 5 august 1812, prin care ţarul Aleksandr I susţine: „Această pace dăruită nouă de Dumnezeu, a adus Imperiului Rus câştiguri însemnate, încorporând în hotarul său un teritoriu roditor şi cu populaţie numeroasă (…), cuprinzând renumitele cetăţi Hotin, Bender, Chilia, Izmail, Akkerman şi multe alte oraşe negustoreşti. Asemenea câştiguri mari, dăruite patriei de această Pace, aduce inimii noastre nespusă plăcere”. 

Din anul 1813 au fost interzise relaţiile culturale şi economice cu moldovenii de peste Prut. În acelaşi an autorităţile ţariste au denumit noua regiune ocupată Gubernia Basarabia. 

În 1816 Basarabia a obţinut un statut de autonomie, dar numai până în 1828. Peste un an utilizarea limbii române a fost interzisă în administraţie, iar în 1833 utilizarea limbii băştinaşilor a fost interzisă în biserici. 

Eparhia Chişinăului şi Hotinului a fost subordonată Patriarhiei Ruse, slijbele se oficiau numai în limba rusă.

Orice mişcare culturală naţională a fost înăbuşită, deaceea în perioada ocupaţiei ţariste de 106 ani nu avem nici un clasic al literaturii române care ar fi creat nemijlocit în Basarabia, ci doar pe acei care s-au refugiat dincolo de Prut.

Deznaţionalizarea a fost realizată şi prin strămutarea populaţiei băştinaşe în regiunile Caucazului de Nord, Siberiei şi Extremului Orient. 

Basarabia era colonizată cu populaţie din guberniile Rusiei şi din afara Imperiului: sute de mii de ruşi precum şi bulgari, găgăuzi, germani au intemeiat localităţi, dându-li-se pământ din belşug şi privilegii. 

În 2012, când s-au împlinit 200 de ani de la semnarea Tratatului ruso-turc, pe ambele maluri ale Prutului s-a desfăşurat o gamă largă de manifestări. La mitingul de comemorare din Piaţa Marii Adunări Naţionale a participat şi un grup de rezineni.

16 mai 2012 a fost declarată zi de doliu, iar pierderea grea din această zi – plecarea la cele veşnice a Mariei Bieşu – a îndoliat dublu bisecularul rapt al Basarabiei. Tricolorul a coborât în bernă la acea dată, îndoliate sunt cele trei culori la data de 16 mai din fiecare an. 

Atunci 9 ani, cât şi acum, manifestările de comemorare de acest fel sunt susţinute de cetăţenii care optează pentru adevărul spus până la capăt, dar, pe de altă parte, detestate de pretinşii eliberatori şi de mancurţi, fiind şi persoane care întreabă de ce sunt „zgândărâte rănile”? Răspunsul e unul: pentru a readuce în memorie sfâşierea Moldovei, suferinţele prin care au trecut înstrăinaţii fără voie, pentru a spune lucrurilor pe nume şi a nu prezenta o nedreptate istorică ca binefacere, pentru a conştientiza necesitatea lichidării acestei drame naţionale.  Regretatul analist Petru Bogatu scria la acea vreme: „La nivel naţional sau local există tragedii sau suferinţe ale popoarelor pe care oamenii le comemorează pentru a preveni viitoarele nenorociri. Ca să nu mai zic că în viaţa fiecărei naţiuni există lucruri sfinte şi adevăruri istorice fără de care conştiinţa de sine a unui neam ar fi imposibilă”. 

Prin Cuvântul Domnului suntem învăţaţi că „tot ceea ce veţi cere în rugăciune, crezând, veţi primi”. Prin rugăciune să cerem miluire pentru pământul basarabean al Moldovei nemuritoare. Părintele Petru Buburuz ne îndeamnă să ne rugăm cu umilinţă, dar şi speranţă, oferindu-ne şi rugăciunea potrivită:

„Doamne, Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, caută din Cer şi vezi pământul acesta numit Basarabia, căruia I-ai purtat de grijă peste veacuri şi în care Ţi-ai întemeiat biserica prin vestirea dintru început a apostolului Andrei. Auzi-ne, Doamne, pe noi, basarabenii, şi ne miluieşte şi ne iartă greşelile noastre, căci milostiv şi iubitor de oameni eşti şi nesfârşită dragoste ne-ai arătat în tot timpul. Nimiceşte, Mântuitorule, dintre noi toată vrăjmăşia şi patima cea rea, care întunecă sufletele şi le depărtează de la lumina adevărului Tău. Sădeşte întru noi toţi frica Ta cea sfântă, care este începutul înţelepciunii şi dragostei către aproapele, în care se cuprinde şi dragostea către Tine, Dumnezeule. Auzi-ne, Doamne, Mântuitorul nostru, cum ai auzit cu bunătate rugăciunile strămoşilor noştri, când chemau mila şi ajutorul Tău, şi binecuvântează lucrurile tuturor basarabenilor ca să fie ele spre slava Ta şi spre folosul obştesc, ca toţi să Te slăvim pe Tine, Dumnezeu cel Închinat în Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, şi să strigăm din adâncul inimii noastre: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, dătătorule de bine, în vecii vecilor! Amin.”

Hristos a Înviat!

Liuba Catrinici

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker