Social

Peresecina, 12000 de ani de umanitate

Duminică satul Peresecina, unul din cele  mai mari în regiune (7000 de locuitori) și-a sărbătorit Hramul şi 580 de ani de la prima atestare documentară. Este și una din cele mai interesante localități or, aici au fost descoperite așezări umane de peste 12 000 de ani. Arheologii au găsit aici 10 vetre, dar și obiecte de cremene din perioada neoliticului.Tot arheologii afirmă de satul își are rădăcini de când Dacia a fost cucerită de romani. Dovadă sunt mai multe monede romane descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. Altă așezare a apărut în anii 900 și a exis-tat până în anii 1300, după care satul a fost devastat de către hoardele nomade. Iar satul care-l avem astăzi își are rădăcinile în secolul XV. 

 

De la Poroseci   la Peresecina   

Cea mai veche atestare documentară ține de anul 1436. Este vorba de un zapis de danie  semnat la Vaslui  de către voievozii Ştefan şi Ilie, care donează pentru  ”dreapta și credincioasă slujbă față de țară și domnie în anul 6944, socotit de la facerea lumii, (anul 1436 de la nașterea lui Hristos) mai  4, moșia de peste Ichel boierului Duma Uranie și fratelui său Petrică  pentru a fonda câte sate vor putea”.

Privitor la originile denumirii satului sunt mai multe păreri. Dna Ludmila Tihonov-Coroi, profesoară de istorie la liceul din sat și la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, care a vorbit în cadrul festivității dedicate aniversării de 580 de ani, este de părere că toponimul ”Peresecina” nu are nimic în comun cu noțiunea slavă ”pereseci”- a traversa. Una din legende spune că denumirea s-ar trage de la “pere seci”. O alta – că  ar ține de denumirea unor povârnişuri, care se năruiau,  numite în vechime poroseci. Dna Tihonov este de părere că anume de la aceste poroseci își trage originea toponimul localității, mai ales că în  zapisul dat lui Duma Uranie este pomenită moșia de sub Poroseci pe Ichel.

Este interesant cum a evoluat instruirea la Peresecina în perioada interbelică: dacă până la 1917 aici existau două școli parohiale, unde învățau 35 de copii, apoi în anul 1918 la Peresecina au fost deschise  4 școli primare, unde învățau 485 de elevi. Către 1940, anul cedării Basarabiei către URSS, aici funcționau două școli de 7 clase și trei școli primare, 71 % din populația satului Peresecina era știutoare de carte. Adică procentul știutorilor de carte în localitatea respectivă a crescut în cei 22 de ani (de la 3 % în 1917) de 23,6 ori!    

 

Satul cu trei parohii

La cele două biserici seculare de la Peresecina cu preoți școliți, cu titluri de doctori în teologie s-a adăugat acum doi ani și o a treia – biserica ”Sf. Nicolae”, care ține de Mitropolia Basarabiei și parohul căreea iese un pic din tiparele cu care suntem deprinși. Părintele Sergiu Matei este un talentat poet, cu patru cărți deja publicate în ultimii șase ani și alte două pe lista de așteptare la tipografie. Neamul, Patria, Renașterea Națională, Unirea sunt temele de bază ale creației Sfinţiei  Sale. Părintele Sergiu Matei organizează diferite activități cu enoriașii, inclusiv un concurs de poezie sacră printre copii. Părintele mai are o patimă lumească, o plăcere nevinovată, precum zice singur – cea a fotbalului. Apropo, anume grație golurilor sale părintele Sergiu a asigurat victoria echipei administraţiei publice din raionul Orhei la meciul cu primarii din raionul Telenești pentru cupa săptămânalului Cuvântul din anul trecut.

Dorința de a avea o biserică ce ţine de Mitropolia Basarabiei a venit din partea intelectualilor din sat, între aceștea Ludmila Tihonov-Coroi, care, apropo, și-a susținut teza de doctorat în tema relațiilor deloc simple care le-a avut regimul sovietic în Basarabia cu biserica locală. Iar în anul curent, grație dlui Neculai Popa, președintele Consiliului Mondial Român, s-a reușit procurarea clădirii adaptate pentru biserică. Reprezentanții diasporei românești din SUA au făcut donații substanțiale pentru biserica de la Peresecina, între care Neculai Popa, care e catolic de confesie, a donat 19000 dolari.

 

”Nu am întâlnit un alt primar care să-și iubească atât de mult satul!” 

Nicolae Buzu, primarul de Peresecina este descendentul unui neam care se află aici de la începuturile localității, alături de neamurile Niță, Busuioc, etc. Apropo, la moment circa 600 de locuitori ai Peresecinei poartă numele Buzu, peste 400 – Busuioc, adică un neam ar  face cât un sat precum e  Codrul Nou ori  Mândra.

Peresecina ca vatră bună a avut și primari buni. Nicolae Buzu, care este la al doilea mandat, a adus în sat investiții de peste 14 milioane de lei, valorificați la reparația drumurilor, grădinițelor, liceului etc. Reparațiile la Casa de cultură au durat 3 ani, astfel edificiul devenind una din perlele raionului grație stilului arhitectonic neo-grec.

Dl Buzu și-a exprimat credo-ul său  precum  doar un inginer–mecanic poate s-o spună: energia creatoare atunci are randament, când o irosești  în cilindri sau turbină și nu pentru declanșarea sirenei.

”Da, predecesorii mei au reușit multe în sat, dar se putea de făcut și mai multe. Închipuiți-vă, aproape 20 de ani nu am avut Casă de cultură, noi, cel mai mare sat din raion! În afară de investiţiile în infrastructură s-a reușit înfiinţarea unor noi locuri de muncă odată cu deschiderea unor firme. Ne bucură faptul că avem un sat modern, cu de toate, unde migrația populației e mai mică fie că e aproape Chișinăul, fie că tinerii au un loc de muncă în sat. Succesul îl datorez și echipei de consilieri, care, indiferent de partidul care i-a adus la putere, slujesc comunității cu responsabilitate”, ne spune  primarul.

Iar fraza ”Nu am întâlnit un alt primar care să-și iubească atât de mult satul!” aparține lui Oleg Gașper, primarul de Ivancea, venit la sărbătoare.        

 

Zinaida, directoarea căminului de cultură și ziarului local

Zinaida Ignat, șefa Casei de cultură, s-a arătat  bucuroasă de vizita mea, spunând că este abonată la Cuvântul și nu întâmplător: ”De câțiva ani edităm gazeta noastră locală, care se numește Baștina. Iar de la gazeta dumneavoastră învățăm cum să informăm corect cititorii”, ne spune dna Zinaida. 

Jurnalistica a studiat-o la colegiu și la facultate în cadrul unor cercuri pe interese. Machetarea a învățat-o de sine stătător. Adună materiale, scrie editoriale, știri despre cele mai importante evenimente, activitățile ONG-urilor, instituțiilor de cultură, publică agenda Consiliului Local și Primăriei, adică decizii, dispoziții; îşi au locul şi avizele, textele de felicitare. 

”Ziarul apare deja al cincilea an. Ne-am zis: una sunt rețelele de socializare, unde postează cui nu ii lene, iar altceva este un ziar, din care satul află cum se cheltuie banii publici, cum activează Consiliul Local, asupra cărui repertoriu se lucrează la căminul de cultură, găseşte anunţuri, texte de felicitare etc. Cum stăm cu libertatea de exprimare? Cred că e bine or, căutăm să respectăm regula celor trei surse, ne străduim să dăm mai multe opinii ale cetățenilor”, ne spune dna Zinaida.                                                        

Iar primarul a adăugat, că ziarul BaŞtina este de real folos pentru întreaga localitate acum, când trăim în secolul XXI, o epocă unde fără informație corectă nu ai cum să te descurci. Tirajul de 1500 de exemplare este  în întregime achitat de primărie și se distribuie gratuit. 

Ziua satului a fost  marcată printr-un impresionant spectacol literar-artistic la care au participat colective de artiști amatori și elevi de la liceu și grădinițele de copii din localitate. Mai mulți săteni și fruntași ai vieții publice au fost menționați cu diplome din partea Primăriei şi Consiliului Local, între aceştea şi Valentina Stratan, parlamentară, Ludmila Tihonov, profesoară de istorie, Ion Chistol, directorul Liceului Teoretic ”Ion Creangă” din Peresecina,  Constantin Roșca, directorul întreprinderii  municipale din localitate ş.a.

Ion Cernei                                                                                                                                                                                          

 

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close