În memoriam. Tudor Iașcenco.

Nu s-au ofilit florile de pe mormintele lui Nicolae Dabija, Efim Josanu, că pandemia a mai răpit un condei de forţă – pe Tudor Iaşcenco

Ce zile teribile am ajuns, sună telefonul  şi ridicăm înfricoşaţi, receptorul, căci de pretutindeni vin veşti funebre şi dureroase. Nu s-au ofilit florile de pe mormintele lui Nicolae Dabija, Efim Josanu, Mihail Gh. Cibotaru, Valeriu Turea, Raisa Ciobanu, că pandemia a mai răpit un condei de forţă – pe Tudor Iaşcenco din Rezina. Vineri, 26 martie, în amiaza zilei a încetat să mai bată inima lui. 

Publicistul Tudor Iaşcenco, soţ, tată şi bunel, bărbat vrednic şi onest, înzestrat cu trăsături fenomenale de organizator, a fondat  şi în cei 25 de ani a editat săptămânalul regional independent CUVÂNTUL. E autorul a circa 20 de cărţi de proză documentară, a scos din anonimat persoanele notorii din fostul judeţ Orhei, punând în valoare serialul  înalt apreciat de cititori „30 de întrebări de-acasă”.  Tudor a mobilizat populaţia şi a contribuit esenţial la restaurarea sfintelor Mănăstiri Saharna şi Ţâpova, prin cuvântul scris a chemat masele largi la protejarea ecologică a cascadelor şi dumbrăvilor pitoreşti de pe Nistru. 

În 1997, susţinut de colegi, Tudor Iaşcenco a creat Asociaţia Presei Independente (API) şi a fost primul ei preşedinte, a participat la Congresul Mondial al Ziarelor, s-a bucurat de Premiul I la Concursul Internaţional de Creaţie, promovat de ONU. A fost prezent cu materiale bătăioase în toate cele 8 ediţii „Jurnaliştii contra corupţiei”. E membru şi laureat al Asociaţiei Ziariştilor Profesionişti din România. Raionul Rezina o să-i ducă mult vreme lipsa. 

Condoleanţele noastre rudelor şi echipei redacţionale. Dumnezeu să-i lumineze fapta  şi calea cerească. 

Tudor Ţopa, Elena Roman, Alexandrina  Matcovschi, Ion Cernei, Victor Sofroni, Galina Precup, Mariana Jioară, Liviu Belâi, Tudor Rusu, Alexandru Ganenco      

O veste tristă vine de la Rezina. A murit Tudor Iașcenco. Un mare om. Un bun român. Un jurnalist extraordinar. 

Domnul Iașcenco a fost un jurnalist în adevăratul sens al cuvântului, nu ca ceea ce avem acum – jurnalismul din puterea a patra a ajuns să fie servilism contra cost, propagandă fără limite și incubator de fake news.

L-am cunoscut, acum mulți ani, la un training organizat de Asociația Presei Independente pe care a fondat-o, în 1997, alături de alți directori de publicații locale și naționale independente din Moldova. A fost președinte al API pe durata mai multor mandate și a condus săptămânalul independent de la Rezina CUVÂNTUL, publicație ce beneficiază de sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Îmi pare rău că nu am făcut o poză împreună. Nu credeam că nu ne vom revedea. În pozele pe care le am, este cu aparatul foto în mână și cu notițele făcute în timpul unei vizite de lucru la Rezina în iulie 2020. Ca de obicei, la datorie… 

Drum lin, domnule Iașcenco! Dumnezeu să Vă odihnească! 

Constantin Codreanu

Tot încerc să scriu ceva și nu pot lega cuvintele… Tudor Iașcenco a pierdut lupta cu virusul. În câteva săptămâni. Un om minunat, un ziarist cu coloană vertebrală, curajos, corect și onest. 

Mereu era cu grija la cititorii săi, la problemele orașului, ale oamenilor. Nu s-a cruțat, nu a avut timp de odihnă… Am fost nu numai colegi, dar și buni prieteni. Mereu găsea timp să ne sune și să ne întrebe sincer ce mai facem. Am vorbit la început de martie și nimic nu prevestea ce urma să se întample… 

Știindu-l luptător, am sperat că va învinge virusul… Dar nu a fost să fie. 

Drum lin către Ceruri, drag coleg și prieten…. O să ne lipsești. Dumnezeu să Vă ierte. Condoleanțe familiei sale frumoase. 

Cornelia Cozonac 

Speram că va învinge nenorocitul de virus. 

Tot nu îmi vine să cred, acum două luni desfășuram audieri publice la Rezina, iar recent discutasem alte subiecte și proiecte. Avea atâta forță, entuziasm și încă planuri multe de realizat. Drum lin.

Diana Ranga-Enachi

Sincere condoleanțe familiei Iaşcenco și celor apropiați, în legătură cu plecarea în lumea celor drepți a cunoscutului jurnalist Tudor Iaşcenco. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Cu mult regret, administrația tipografiei ”Edit Tipar Grup”

Vertical, corect, dedicat exclusiv meseriei gazetărești! Pacat. Regret profund. Nu pot să cred. Crud adevăr. 

Svetlana Rotundu

Am primit o veste extrem de tristă. A decedat Tudor Iașcenco – directorul ziarului CUVÂNTUL din Rezina.

Moldova a pierdut un mare jurnalist și un adevărat patriot. Condoleanțe rudelor și celor apropiați. 

Radu Marian

Ne-a părăsit un jurna-list, care a scris doar în limitele adevărului, care și-a iubit profesia ca nimeni altul, dăruindu-i cei mai mulți și frumoși ani din viața sa. 

Tudor Iașcenco ne va lipsi, ne vor lipsi gândurile sale, așternute cu mare grijă pe pagini de ziar… 

Domnul să îl aibă în grija Sa! Condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut, i-au citit ziarele la care a lucrat, pe care le-a fondat… 

Amintire luminoasă!

Maria Ciobanu

Sincere condoleanțe.  A fost un luptător pentru dreptate, dar și un foarte bun președinte al Consiliului Director al AO ADR ”Habitat”. Este foarte dureros pentru noi toți când ne părăsesc asemenea oameni. 

Să-i fie țărâna ușoară.

Valeriu Rusu

Ultimul drum… E o zi tristă, o zi de doliu pentru cei care l-am cunoscut pe Tudor Iașcenco. Un ziarist minunat, un prieten pe măsură, un luptător pentru dreptate. 

Azi ne-am iertat și l-am petrecut pe ultimul său drum. Epoca Iașcenco s-a încheiat, dar munca titanică, care a fost făcută pe tot parcursul vieții sale, va dăinui în timp. Eu personal și colegii mei de la Asociație, am avut onoarea să lucrăm împreună la implementarea a mai multor proiecte. A fost o plăcere să ai așa un partener. Întotdeauna deschis, optimist, cu o energie deosebită pentru viață, luptător pentru dreptate, neînfricat față de regimul hoților și al corupților. Fiind  jurnalist de vocație și devotat valorilor profesionale, avea planuri mărețe pentru viitor, dar… 

Tudore, drum bun spre Cer! Dumnezeu să te odihnească.

Echipa AO „Nufărul” consideră, că munca Omului și Jurnalistului Tudor Iașcenco trebuie să fie promovată, pentru a fi cunoscută și de generațiile viitoare. Numele Tudor Iașcenco trebuie să se regăsească printre Personalitățile rezinene și ale Cetățenilor de Onoare.

Liuba Stavinschi

Un nume sonor, un talent și un OM exemplu. Cu mare tristețe primesc această veste dureroasă. Regretabil… Ne părăsesc valorile şi reperul definiţiei de OM. În orice situaţie, ştiai că ai 100 % de susţinere, verticalitate, bunatate… şi atârnarea omenească a dlui Tudor.

E greu să primeşti aşa o pierdere… În memorie îţi vin clipe şi evenimente, discuţii şi puncte de vedere, contraziceri şi aprecieri. Eu greu suport despărţirea de cei ce ŞTIU A TRĂI CO-RECT. Nu voi uita, când personal m-a telefonat şi mi-a spus că e alături de familia mea când mi-am pierdut cel mai scump om, soţul. Şi în toată ziua îmi trimitea mici atenţii pe ms să mă distragă de la durerea mea.

O să ne lipsiţi, dl Tudor, o să Vă ducem dorul şi orice om normal la cap, Vă deplânge şi sunteţi în memoria colectivă ca cel mai aprig duşman al răului, hoţiei.

Vă mulţumesc că V-am cunoscut, Vă apreciez şi regret foarte mult…

Zbor lin, MAESTRE. 

Livia Scutaru

Vineri era ziua în care în sala de lectură a Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu” din orașul Rezina îmi alegeam ziarele și citeam editorialele lui Constantin Tănase, Petru Bogatu, Nicolae Negru, însă cel din CUVÂNTUL avea un farmec aparte, căci era scris de Omul nostru, chiar dacă nu s-a născut aici. Când aveam ocazia să-l întâlnesc pe stradă, mă bucuram pentru că puteam să-l salut pe Omul care încerca să ne aducă „lumină” și ale cărui cuvinte le sorbeam cu atenție.

Anul trecut, atunci când Covid-ul era „departe”, m-a telefonat:

– Bună ziua. Sunt Tudor Iașcenco.

– E suficient să mă salutați și o să Vă recunosc vocea, i-am răspuns. 

Au urmat alte discuții despre activitatea autorităților publice locale, iar în ultima scurtă convorbire pe care am avut-o în luna februarie a acestui an, într-o pauză a ședinței Consiliului Orășenesc Rezina, mi-a spus că online CUVÂNTUL va progresa. Sper că echipa va avea grijă și CUVÂNTUL îl voi putea găsi în cutia poștală în fiecare zi de vineri.

Azi, e o altă zi de vineri. E ziua în care mi-a fost comunicată o veste tristă. Azi, vineri, Rezina a rămas fără unul dintre Titani.

În calitate de cetățean, dar și în cea de consilier în Consiliul Orășenesc Rezina, consider că numele dlui Tudor Iașcenco trebuie să rămână înveșnicit, căci a avut un aport colosal la dezvoltarea comunității noastre. Astfel, cred că o stradă, ori o sală a Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu”, ori un scuar ce urmează să fie amenajat, trebuie să poarte numele său.

Regret că l-am cunoscut mai puțin decât mi-aș fi dorit. 

Drum lin, Maestre! 

Petru Anghel

Tudor, mentor și antrenor în teren, infatigabil și extrem de incomod, mai avea atâta treabă de făcut! Dumnezeu să îi dea prețuirea și liniștea pe care le merită!

Vasile Botnaru

Foarte trist, un om minunat și un jurnalist cu condei. Ne-am văzut ultima dată la Centrul de Investigații Jurnalistice. Venise să vorbească cu Cornelia Cozonac. Noi însă l-am deturnat la glume, un pahar mic de palincă de Sibiu și o costiță afumată tot din Ardeal. Am râs pe cinste. Eu așa mi-l voi aminti. Dumnezeu să-l odihnească. Condoleanțe!

Mădălin Necșuțu

Adio, Tudor Iașcenco… 

A plecat Tudor Iașcenco… O pierdere enormă pentru toți care l-au cunoscut pe domnul Tudor Iașcenco, fondatorul și directorul ziarului regional independent CUVÂNTUL, unul dintre fondatorii, primul președinte al Asociației Presei Independente, membru al Consiliului de Presă din Republica Moldova…

Tudor Iașcenco a fost unul dintre cei mai apreciați jurnaliști din Republica Moldova și un luptător pentru dreptate. A semnat investigații jurnalistice apreciate de cititori și de colegii de breaslă. Este autor şi co-autor al 12 culegeri de publicistică, povestiri documentare, autorul seriei de interviuri „30 de întrebări de-acasă”.

Tudor Iașcenco a fost fondator și președinte la diverse etape de activitate a Asociației Presei Independente. 

A apreciat tinerii jurnaliști și a împărțit din experiență cu ei… 

Postul regional de televiziune ELITA TV regretă profund această pierdere irecuperabilă și durere, atât pentru familia îndurerată, cât și pentru colegii redacției CUVÂNTUL, pentru întreaga breaslă jurnalistică și pentru societate… 

Este o pierdere comună, pentru care aducem sincere condoleanțe tuturor celor care l-au cunoscut pe domnul Tudor.

Angela Zaharova

Смелый человек и честный журналист! Соболезную… 

Ecaterina Jekova

Очень жаль. Замечательный журналист, добрый, справедливый и умный человек. Искренние соболезнования родным и близким. 

Nelli Uncuță 

La început a fost Cuvântul… În ultimii ani am pierdut foarte mulţi prieteni, rude care mi-au fost modele de formare în viaţă… L-am pierdut pe TATA, l-am pierdut pe nanul Valentin Golub… Ieri m-a fulgerat o ştire… Mai bine fără ştiri… A plecat de lângă noi o altă rudă, fie şi îndepărtată, dar foarte apropiată de noi toţi prin ceea ce făcea şi mai ales cum o făcea! A plecat pe drumul neîntoarcerii Tudor Iaşcenco… Mare mai e Co-vid-ul ăsta… Ne ia pe cei mai buni şi mai talentaţi între noi… Vorbeam des cu Tudor – anume aşa mi-a cerut să-l numesc – că doar suntem neamuri – avea multe planuri, idei care la prima vedere păreau năstruşnice, dar sunt sigur că, cu talentul lui, ştia cum să le realizeze… Un om mai dedicat profesiei, mai echidistant şi obiectiv nu am cunoscut… 

Drum lin în Împărăţia Cerurilor, Tudor, iar noi nu vom uita că „La Început a fost Cuvântul”, CUVÂNTUL zămislit cu mare iscusinţă de Tudor Iaşcenco!!!

Tudor Golub

Am rămas orfani de Tudor Iașcenco… Jurnalistul din provincie, care a oferit greutate ziarului, diriguit profesionist și cu multă responsabilitate.

CUVÂNTUL, ziarul regional care stă alături de publicațiile de mare valoare din Moldova și care, de azi, rămâne monumentcelui, care l-a gândit, gestionat și iubit…

Cumsecădenia și cumințenia – două calități definitorii ale jurnalistului din Rezina, Tudor Iașcenco.

Azi a urcat la Cer sufletul său bonom… În ajunul aniversării a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România… Re/unirea era un vis al celui dispărut, căci, dincolo de harul jurnalistic, era un mare patriot al neamului românesc.

Mare tristețe lasă în urma sa… Dar și o zestre de mare valoare – un ziar-model, discipoli pătrunși de simțul responsabilității pentru cuvântul spus, scris, promovat… Iar ziarul CUVÂNTUL era o oază a românismului în centrul Basarabiei…

În memoria patronului său, ziarul CUVÂNTUL, prin discipolii crescuți, educați de Tudor Iașcenco, este obligat să rămână la înălțimea, la care l-a ridicat regretatul jurnalist.

Zbor lin spre stele. Ești una dintre ele… Zbor lin, MAESTRE…

Maria Vleju

Adio, om bun, FLACĂRA DREPTĂȚII din Rezina, care le-ai vestit pe parcursul anilor oamenilor care au citit ziarul CUVINTUL. Adio…

Tatiana Negară

Odată cu vârsta cifra cunoscuților crește și, din păcate, în ascensiune este și numărul prietenilor care ne părăsesc. O bătrână cu coasă face cercuri în jurul nostru. Inevitabil, într-o zi raza acestei circumferințe devine zero. Aceasta este logica inexorabilă a vieții – cineva vine, cineva pleacă.  Acest lucru s-a întâmplat cu Tudor Iașcenco. Decesul ziaristului este o pierdere grea, irecuperabilă și greu de conștientizat. Un bărbat aparte: omenos, un jurnalist-profesionist de înalt nivel, simplu  și mereu înțelegător.

Încă de la o vârstă fragedă domnul Tudor Iașcenco ocupa un loc semnificativ în viața multor concetățeni. Numele lui era în auz întotdeauna, edita publicația săptămânală regională populară și era onorabil să fii abonat la ea și să fii publicat pe paginile CUVÂNTUL-ui. Ajungând la țară, întotdeauna îl ci-team. În ultimii ani a apărut și versiunea electronică. Publicația este asociată cu o acoperire veridică a celor mai importante evenimente, a destinelor oamenilor de pe plaiurile orheiene și ca un purtător al adevărului. Cuiva de la autorități – atât la Chișinău, cât și la cele locale – implicați în scheme de corupţie, nu le-au fost/ le este pe plac. Nu sunt dubii că ideia, realizările  majore ale domnului Tudor vor avea continuitate… Editorul a lăsat în urma sa o echipă de profesioniști într-un gând. 

Nu pot fi trecute cu vederea și cele 6 volume ”30 de întrebări de-acasă” – o istorie de decenii a ținutului și zilelor de azi, cu mărturiile băștinașilor valoroși. 

Eram în relații amicale, dar în ultimul timp comunicam mai des prin telefon și pe rețelele sociale. Ceva ani în urmă pe viu am vorbit la școala din Gordinești, unde am fost invitați. Tudor Iașcenco a vorbit cu tinerii, le-a dăruit buna dispoziție și un set de cărți, dorindu-le să fie oameni demni… Așa cum a fost însuși…

Omul după moarte nu ia nimic cu sine. Rămâne însă Numele, Opera și Memoria. Dumnezeu să-l aibă-n preajmă și să-l ierte! 

Andrei Covrig

O personalitate de calibrul lui Tudor Iaşcenco trebuia să trăiască încă mult…era atât de energic, plin de viață și avea încă multe de spus… Rămânem tot mai orfani… E trist și doare… Zbor lin spre îngeri… Dumnezeu să te ierte și să te primească în Împărăţia Sa…

Ludmila Chirilici

Este incredibil! Cum? Când? De ce? Mă doare mult de tot. Pentru mine a fost un exemplu de profesionalism cu o adevărată peniță. Nu por să cred… 

Ludmila Botnariuc

Aflu cu durere că a încetat să bată inima lui Tudor Iașcenco, cel mai cinstit, onest și de CUVÂNT Om al societății mileniului III…  

De câteva ore vreau să scriu ceva, să-mi justific durerea sufletului, dar nu pot, e prea mare… Unul dintre cei mai mari ziariști români, Tudor Iașcenco, care s-a aflat tot timpul pe baricade în lupta cu minciuna, tâlhăria, care nu a plecat capul în fața autorităților și politicienilor în lupta pentru adevăr și dreptate, ne-a părăsit. Îl cunosc bine, fiind prieteni din 2007. Ne-am întâlnit de multe ori la diferite manifestări, fie la Gimnaziile din Căzănești și Vadul-Leca, la Liceul ”Adrian Păunescu” ori la Chișinău la Congresul de constituire a Sfatului Țării 2. După fiecare întâlnire cu dl Tudor rămâneam cu inima plină de bucurie și speranță. Voi ține în amintire frumoasă atât prima noastră întâlnire, când am primit de la Domnia sa legitimația de corespondent special al ziarului CUVÂNTUL, cât și ultima, când m-a vizitat în Vadul-Leca nu doar ca să-mi aducă cărțile mele editate de CUVÂNTUL, dar și să ne întâlnim după câțiva ani. I-a plăcut foarte mult satul nostru de pe malul Răutului. Am petrecut câteva ore de neuitat în discuții aprinse despre tot ce aveam ambii pe suflet, despre planuri mari pentru viitor. 

A fost un luptător anticorupţie de forță și unul dintre cei mai puternici ziariști de investigație din arealul românesc, un mare apărător al cinstei și onoarei colectivului redacției. 

Îți vom duce dorul foarte mult, scumpul meu prieten! Dumnezeu să te primească cu cinste și onoare în Raiul Împărăției Sale… 

Iacob Cazacu-Istrati

Domnul Tudor Iaşcenco şi, respectiv, ziarul CUVÂNTUL sunt martori oculari şi cronicari veridici ai evenimentelor deja de 25 de ani. Fiecare număr e o mare sărbătoare atât pentru familia mea, cât şi, cred eu, pentru toţi acei care abonează şi citesc această publicaţie atât de interesantă, diversă, combativă, necesară societăţii noastre.

După proclamarea Independenţei, jurnaliştii de la Rezina luptă pentru a pune bazele libertăţii cuvântului şi dreptului la libera exprimare, cum e în toată lumea civilizată. Ziarul îşi face cu onoare misiunea: pune în prim plan interesele publicului, ceea ce nemulţumeşte demnitarii care, după tradiţia veche, aşteaptă să fie doar lăudaţi, nu şi criticaţi, să aibă o presă de buzunar, nu un câine de pază al societăţii şi interesului public. CUVÂNTUL însă nu-şi încalcă principiile de a fi independent de politic şi autorităţi, se pronunţă tranşant în cele mai arzătoare probleme ale Republicii Moldova: lupta cu încălcarea drepturilor omului, corupţia, incompetenţa şi abuzurile etc. Şi în fruntea acestei oaste, care este echipa sa fidelă, şi acestei lupte, ca un vrednic voievod, timp de 25 de ani a stat domnul Tudor Iaşcenco. 

Azi, de la înălţimea parcursului CUVÂNTUL-ui, se adevereşte pe deplin deviza API: „Dezvoltarea democratică a Republicii Moldova este imposibilă fără o presă independentă editorial şi viabilă economic, fără o presă profesionistă, fără respectarea standardelor de etică şi deontologie”. 

De la apariţia sa, am colaborat la CUVÂNTUL, citindu-l împreună cu toată familia, folosindu-l la ore în şcoală. De rând cu alţii am beneficiat de susţinere din partea CUVÂNTUL-ui şi a dlui Tudor Iaşcenco personal. Era deosebit de sufletist şi omenos, ştia să încurajeze, să stimuleze, să promoveze. Sub egida CUVÂNTUL-ui au văzut lumina tiparului şi două plachete de versuri ale mele. 

Referitor la succesele colaboratorilor redacţiei, aduc ca argument menţiunea dlui Petru Macovei, director executiv al API: „Mulţimea mare de premii jurnalistice, oferite la nivel naţional şi internaţional este o dovadă a profesionalismului echipei conduse de Tudor Iaşcenco…, a faptului că această echipă munceşte în interesul public”.

A plecat la Domnul, în Nemurire, Tudor Iaşcenco. L-am cunoscut din 1970. E trist. Dar chiar şi în aşa situaţie nu mă încumet să afirm că Domnia sa a pierdut lupta cu forţele negre aici, pe pământ, căci această luptă pentru dreptate, pentru o viaţă mai bună oamenilor în toate domeniile, continuă prin adepţii săi, prin intermediul ziarului şi a miilor de cititori fideli ai lui.

A fost şi va rămâne pururi un profesionist de excepţie în domeniul jurnalisticii, un Om de o Cumsecădenie rară, Verticalitate şi Integritate. Astfel va rămâne în memoria celor apropiaţi: familiei şi rudelor îndurerate, colegilor, cititorilor săi şi întregului neam românesc. Bunul Dumnezeu să-l aibă în paza Sa în Împărăţia Cerurilor.

Ion Tudose

Ne-a părăsit domnul Tudor Iaşcenco – Omul – Cetate al Rezinei, cel mai bun prieten al tinereței mele de la Rezina… În luna mai urma să sărbătorească nunta de aur… Adio, prieten scump! Fapta ta și cauza pentru care te-ai jertfit vor rămâne în veșnicie, un exemplu viu pentru mai multe generații.

Ion Ghilaşcu

Am aflat cu tristeţe vestea că la 26 martie s-a stins din viaţă Tudor Iaşcenco, directorul ziarului regional independent CUVÂNTUL, co-fondator al Asociaţiei Presei Independente, omul care a contribuit prin cuvânt şi faptă la consolidarea presei independente din republica noastră. A trăit cu grijile ziarului şi ale cititorilor lui. Şi acum noi, ca cititori fideli ai CUVÂNTUL-ui, suntem alături de familia îndurerată, de echipa redacţiei, colegii de breaslă, alături de toţi cei ce l-au cunoscut şi l-au preţuit. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Regrete profunde…  

Vasile Cocarcea, Nicolae Proca    

Dumnezeu să-l ierte! Condoleanțe familiei și tuturor apropiaților. S-a dus un om pe care se putea conta, un fenomen mai rar în breasla noastră tot mai ticăloșită. 

Rodica Mahu 

Domnul Tudor Iaşcenco a fost unul din părinții  API-ului. Ne-a iubit enorm pe noi,  jurnaliștii tineri. Era așa de cald… Greu să vorbim la trecut… 

Pseudo-jurnaliști au primit de la fostul președinte diplome și distincții ale statului. Domnul Tudor Iașcenco merită o distincție din partea statului. 

Lilia Zaharia

Foarte trist. Un adevărat profesionist și luptător. Dumnezeu să-l odihnească. 

Viorel Sochircă 

Sincere condoleanțe rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat… Pentru noi toți este o pierdere enormă… Dumnezeu să-l ierte. Veșnică pomenire din neam în neam!

Valeriu Balaban

O durere enormă a străpuns sufletul miilor de cititori ai săptămânalului regional CUVÂNTUL la vestea că a decedat marele jurnalist și cetățean Tudor Iașcenco, director al acestei publicații periodice. Printre ei și eu, care l-am cunoscut vreo 35 de ani. Am colaborat cu Domnia sa când eram redactor-șef al ziarului NOUTĂȚILE MELEAGULUI, care se tipărea la tipografia Rezina, iar pe parcursul anilor am învățat multe lucruri bune de la dânsul.

Exprim cele mai sincere condoleanțe familiei, colectivului, rudelor, apropiaților și tuturor celor care l-au cunoscut, l-au iubit și au savurat din roadele creației dumisale. 

Fie-i țărâna ușoară. Drum lin către Domnul.

Sergiu Cumatrenco 

Personalitate remar-cabilă, Jurnalist dedicat profesiei în totalitate, Om cu verticalitate, care s-a opus regimului mafiot, cel care a știut să plece urechea și să audă durerea fiecăruia din noi. Câtă înțelepciune a avut, inteligență, talent… Am avut noroc să-l avem alături. Respect și admirație pentru ceea ce a realizat în viață.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace.

Aliona Albu 

A plecat la Dumnezeu un om cu sufletul frumos și curajos. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împărăția Sa. A lăsat un gol enorm pe pământ. Condoleanțe familiei și apropiaților.

Maria Furdui 

Cu o durere profundă am aflat de decesul (din cauza complicaţiilor cauzate de Covid-19) unui prieten foarte și foarte apropiat, jurnalist deosebit de talentat, Tudor Iaşcenco.

L-am cunoscut din anul 1970, adică 51 de ani. A fost un jurnalist cu deosebite calități profesionale, dar și morale, un intelectual desăvârșit, un Om cu literă mare. Era simplu în contactul cu semenii, dar și principial, exigent față de sine și de cei din jur. Totdeauna știa cum să-și apere punctul de vedere. 

Plecarea lui la Domnul e o pierdere enormă pentru jurnalismul din Republica Moldova. Adio, prieten drag și scump! Fie-i țărâna ușoară. Exprim cele mai calde condoleanțe familiei, rudelor, prietenilor defunctului. 

Djumberi Todua

Prima mea amintire cu domnul Iașcenco e de acum vreo 40 de ani, când tatăl meu l-a întâlnit pe stradă în Rezina și au discutat ceva. Aveam poate 7-8 ani și încă țineam strâns mâna tatălui și nu prea ciuleam urechile la discuțiile adulților. După ce ne-am îndepărtat, tatăl meu mi-a zis cine era domnul. În imaginația mea de copil, am fost profund surprinsă. Pentru mine, un redactor era un fel de super erou. Dar, odată cu trecerea anilor, citind articolele și urmărind activitatea Domniei sale, am constatat că acea impresie din copilărie, de super erou, era veridică. 

Penița i-a fost armă și scut pe parcursul deceniilor. Arma cu care a apărat dreptatea, istoria, cultura și valorile noastre. Plecarea Domniei sale creează un vid în lumea jurnalistică și un vid în inimile a mii de oameni. Fie ca flacăra pe care a aprins-o în inimile noastre să ardă veșnic! 

Sincere condoleanțe familiei, colegilor, prietenilor și cititorilor. 

Doina Sparionoapte

Condoleanțe familiei… E greu de crezut… Ne va lipsi mult înțelepciunea dumnealui, bunăvoința, dedicația meseriei și ospitalitatea excepțională…

Corina Cepoi

Doamne, ce veste tristă, că l-am pierdut pe acest munte de Om, care, cu adevărat, a fost un Vulcan, o Personalitate minunată, înzestrată cu cele mai frumoase calități. Dumnezeu să-l odihnească în pace și condoleanțe familiei și rudelor. 

Valeriu Cerba

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Toți jurnaliștii am ținut la el, a fost un om extraordinar de înțelept.

Nadejda Roșcovan

Câtă lume trebuie să mai decedeze din cauza gestionării proaste a pan-demiei? Nici nu am cuvinte pentru pierderea acestei Personalități Notorii. Condoleanțe familiei.

Dianna Bâtcă

Moldova a pierdut un om de o valoare incontes-tabilă, un adevărat luptător pentru dreptate, un jurna-list, a cărui cuvânt era greu, dar și mereu la locul potrivit. Nemărginită durere în sufletele jurnaliștilor, care l-au cunoscut…

Rodica Nemerenco

A mai plecat un Om… Un Om bun, onest, o personalitate… Un Om dedicat profesiei, un Om excepțional și un adevărat prieten al familiei noastre de mai bine de 40 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Cerului. Condoleanțe familiei și puteri. Suntem alături de voi. Drum lin spre Ceruri, dl Tudor. 

Mariana Domentii

A dat valoare şi, sper, a deschis ochii măcar unora la ceea ce este presa din provincie. A meritat să nu-l uităm. Dumnezeu să te ţină în dreapta Sa!

Valeriu Gaju

A plecat un om tare bun. Pierdere mare…

Anatol Bucatca 

Un om, cetățean, jurnalist cu o verticalitate rar întâlnită a pierdut raionul Rezina şi întreaga Moldovioară. Odihnă veşnică!

 Tatiana Gopleac

Sunt și eu tristă de trecerea în neființă a domnului Tudor Iașcenco. A susținut școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului. De fiecare dată mă încuraja și îmi dădea sfaturi care mă făceau mai încrezută în ceea ce fac. Om de o rară inteligență și cumsecădenie. Dumnezeu să-l ierte.

Eugenia Halus 

Omul și jurnalistul Tudor Iașcenco, o fiinţă apropiată nouă, a plecat pentru totdeauna. Recunoaștem cu durere în suflet că suntem nişte bieţi muritori. Dumnezeu să-i dea odihna cea veşnică. În aceste clipe grele, membrii familiilor Brădescu, Galațchi și Micu din Șoldănești sunt alături și se roagă Domnului să le dea membrilor familiei tăria să treacă prin această grea încercare. Sincere condoleanţe!

Plâng pentru că ne moare elita și aceste personalități sunt imposibil de înlocuit.

Olga Bâtcă

Sincere condoleanțe… Păcat că neamul ăsta necăjit pierde oameni de valoare…

Îngerii să-l călăuzească spre Împărăția Domnului…

Natalia Chetrari

Nu știu de ce, dar când am auzit vestea tristă, în fața ochilor l-am văzut tânăr, slăbuț, cu un geamantan mare pe umăr, cureaua era prea lungă și geamantanul se spânzura tocmai la genunchi. Mai târziu am înțeles, că în geamantan era un aparat care înregistra discuțiile… Era la școala din satul Lalova, unde învățam și eu… Eram adunați în careu în coridor și dumnealui ne povestea Legenda satului nostru… Nu-mi amintesc câți ani voi fi avut, dar dumnealui vorbea nu tare și era o liniște rar întâlnită în școli, toți îl ascultam pe bune cu gura căscată, nu ne mai povestise nimeni, ce o fi însemnând Lalova, de unde s-a luat acest nume etc. Îi sorbeam fiecare cuvânt, încă atunci vorbea o română perfectă și am îndrăgit profesia de jurnalist, și-mi ziceam, că o să mă fac jurnalistă și eu. Dar frații mai mari mi-au spulberat visele, spunându-mi că, iată, reporterul cela a venit nu știu câți kilometri pe jos și așa umblă în fiecare zi prin sate pe jos, pe ploaie, vânt, ger, soare… Și eu numai mi l-am imaginat pe dumnealui slăbuț, nu prea mășcat și cu geamantanul cela mare pe umăr înotând prin omăt… și pe dată mi s-au risipit pofta de jurnalism.

Apoi l-am văzut în ochii mei dansând cu doamna Lidia… Doamne, cât de frumos dansau! Parcă erau profesioniști, așa se simțeau unul pe altul, că aveai impresia, că fac ore de dans în fiecare zi… 

Apoi, viața așa a vrut, ca să ne înrudim. Și cum porăiam la o petrecere, de obicei bărbații nu se prea bagă la pregătiri, dar dumnealui vedea că-i mult de lucru și venea și ne ajuta, și urmărea ca totul să fie așa cum trebuie… 

Îmi vine foarte greu să vorbesc la timpul trecut despre el, dar a fost atât de Om prin simplitatea sa, prin cumsecădenia rar întâlnită în societatea noastră! A fost și va rămâne cel mai bun și iubitor soț pentru doamna Lidia, cel mai bun și mai grijuliu tătă pentru Renata și Natalia, cel mai dulce bunel pentru nepoței, cel mai bun naș și sprijin în toate pentru dna Ana Lunga… Aș putea enumera calitățile la nesfârșit, fiindcă s-a folosit doar de calitățile bune în viața sa de om, nu l-am auzit niciodată, dar niciodată să ridice vocea, să-și iasă din fire, să numească pe cineva cu vorbe urâte, să abuzeze de bunătatea cuiva – nu! nu! nu!

Dumnezeu să-i odihneas-că sufletul în Grădina Raiului. Sincere condoleanţe tuturor celor care îi regretă dispariţia.

Vera Iurcu

Există VIAŢĂ fără de MOARTE… 

Nene Tudor, ai fost călăuza mea de o viaţă, sprijinul, mâna dreaptă a mea şi a mămicăi, exemplul în toate. Am avut norocul şi  onoarea să cresc alături de un Om cu literă mare. Au ajuns timpurile să nu te putem petrece în ultimul drum pe meleagurile natale… Dumnezeu să te primească în Împărăţia Cerului, iar noi să trăim şi să te pomenim. Odihneşte-te în pace. Acum sunt sigură că vei fi în treacăt şi pe la noi… Am rămas orfani, împrăştiaţi prin toate colţurile lumii.

Familia Favaretto şi cumnata Feodora

O veste tristă de tot a cutremurat inimile celor care l-au cunoscut şi l-au avut în viaţa lor pe Tudor Iaşcenco, mentorul incandescent al presei independente din Moldova, care a reuşit să emane atâta luminozitate, atâta curaj civic şi patriotism, atâta integritate şi profesionalism, atâta omenie şi corectitudine, atâta consecvenţă în lupta pentru adevăr şi dreptate, atâta devotament profesiei de jurnalist! Asta i-a fost hărăzit să facă în viaţa aceasta pământească. Dar, s-a stins atât de pe neaşteptate, dragul nostru coleg de şcoală… Însă a lăsat amintiri şi fapte bune, senine, demne de onoare şi respect într-un sat pitoresc, aşezat pe malul Nistrului, cu numele de Jora de Jos, raionul Orhei, unde şi-a petrecut frumoşii ani ai adolescenţei, unde revenea cu multă afecţiune şi respect la evenimente şi întâlniri de suflet. Noi l-am iubit. Noi l-am apreciat. A fost şi va rămâne o personalitate notorie, ce a înscris pagini remarcabile în palmaresul vieţii sale. 

Adio, Tudor Iaşcenco! Exprimăm profunde condoleanţe familiei îndurerate, rudelor, prietenilor întristaţi, ce deplâng şi regretă trecerea în nefiinţă a celui care a fost Tudor Iaşcenco. Dumnezeu să-l ierte. Drum lin în Împărăţia Cerească.

Valentina Romanciuc 

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker