Sesizează o problemăSocialTelenești

40 de milioane de lei pentru Casa de Cultură din Căzănești?

Ştefan Susai, scriitor şi jurnalist din Iaşi, a publicat pe reţelele sociale o serie de fotografii ale Casei de Cultură din satul Căzăneşti, raionul Teleneşti, Republica Moldova, însoţite de textul pe care-l reproducem mai jos.

Este o situaţie care se atestă, cu părere de rău, în mai multe sate din ţară. Dar dacă pentru localuri mai modeste se cer şi sume mai moderate, pentru acest edificiu sunt necesare sume colosale şi ar fi un mare păcat să nu fie restabilită toată această frumuseţe.

Am căutat să aflăm cum privesc la acest dezastru băştinaşii, angajaţii, dar şi cinovnicii din cultura raionului Teleneşti. 

Casa de Cultură din Căzănești, Telenești, Republica Moldova. Locul de unde va începe sfârşitul lumii

Abonamentele pot fi perfectate de către persoanele fizice şi juridice din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti la oficiile poştale sau la redacţie.
Foto: FB/ Ştefan Susai

La Căzănești este una dintre cele mai frumoase Case de Cultură din Moldova. Şi una dintre cele mai vechi. Era aşa numitul proiect Kievski. Au trecut peste şase decenii…

În fiecare zi ceva mai cade-o bucată din tavan, din coloane, se mai desprinde ceva din ştucatură.  

În sala de spectacole e un risc major. Tavanul se poate prăbuşi oricând. Fostul operator kino spunea că la ultimele filme, acum vreo 30 de ani, se ruga să nu cadă tavanul în capul spectatorilor. Într-o bună zi s-a terminat cu filmele. A luat acasă aparatura pentru a nu se fura. Apoi, după ani buni, a adus-o înapoi. 

Îndrumătorul cultural îşi aminteşte că atunci când a intrat în clădire încă mirosea a vopsea. Toată viaţa lui a fost această Casă de Cultură. E bătrân şi el dar sănătatea îi e mai bună decât starea Casei de Cultură din Căzăneşti. 

152256440 3479749412153132 40 de milioane de lei pentru Casa de Cultură din Căzănești? o
Foto: FB/ Ştefan Susai

În faţa Casei de Cultură era odinioară bustul lui Lenin. A rămas doar soclul. Uniunea Sovietică pierdea acum trei decenii Războiul Rece cu SUA. La Căzăneşti Iura Vulpe îi declara război lui Lenin. Şi într-o noapte bustul a fost înlăturat. 

Poate sunt blestemele lui Lenin la adresa lui Iura Vulpe. Ori poate e doar cursul istoriei. Dar Casa de Cultură a început să moară cu fiecare zi. Să dispară formaţiile artistice. A rămas un ansamblu şi biblioteca. Câteva femei şi un bărbat încearcă zilnic să salveze ce se mai poate. Dar ce clădesc ziua se dărâmă noaptea.

Cultura nu înseamnă doar festivaluri la care vreun ministru să facă kilograme de fotografii, să îmbrace vreo ie, să pară mai important decât activitatea în sine. Oare când vreun ministru al Culturii din Moldova ar merita să aibă un bust? Fie şi în locul lui Lenin, la Căzăneşti. 

152835543 3479749428819797 1958696716145412182 o40 de milioane de lei pentru Casa de Cultură din Căzănești?
Foto: FB/ Ştefan Susai
40 de milioane de lei pentru Casa de Cultură din Căzănești?
Foto: FB/ Ştefan Susai

Satele au nevoie de Case de Cultură. Dar totul se reduce doar la amintiri şi fotografii vechi. Şi în curând nici ele nu vor mai fi. În toată Moldova e aceiaşi situaţie. Satele, Casele de Cultură, şcolile erau susţinute de agricultură. De kolhozuri. Nu mai e agricultură. Nu mai e nimic. Căci nu ai din ce susţine. În rest sunt doar vorbe. Aaaa. Şi amintiri.

Casa de Cultură din Căzănești, Telenești este cu siguranţă locul de unde va începe sfârşitul lumii.

P.S: Fotografiile vorbesc de la sine. Am adăugat doar câteva informaţii ce merită ştiute.

Iacob Cazacu-Istrati, fost profesor de istorie în comuna Căzănești, poet, publicist: E dureros că se ruinează așa un edificiu unic de cultură

De fapt, căminul de cultură din Căzănești era numit odată Palat. Acum nu mai seamănă a palat, dar și Casă de Cultură e greu de numit… Pe an ce trece se ruinează, se distruge. E un fenomen dezastruos, care bântuie prin marea majoritate a localităţilor noastre din Republica Moldova (eu o numesc România Mică). Şi este legat acest fenomen al stagnării în cultură de procesul prin care am orbecăit ultimii 30 de ani, proces de distrugere a tot ce era mai bun şi era necesar de folosit în continuare… 

De atunci societatea noastră e mereu pe baricade: lupta pentru limba noastră cea română, alfabet, tricolor; lupta împotriva agrarienilor, rămăşiţe ale epocii sovietice; lupta împotriva întroducerii în instituţiile de învăţământ a aşa numitei „istorii integrate”; lupta cu neocomuniştii lui Voronin vreo 8 ani şi în sfârşit lupta împotriva unora de-ai „noştri”, care s-au nimerit a fi mai nemernici şi mai tâlhari decât acei pe care i-am dat jos de la putere în 2009. 

Deci, mereu în luptă sterilă, care ne epuizează, mereu asmuțați unii împotriva altora. Din această cauză suferă economia, iar odată cu ea suferă cele mai puternice şi necesare rădăcini ale societăţii – învăţământul şi cultura. Azi Casele (palatele) de Cultură se află cu totul în umbra celor de la guvernare din fruntea ţării. Casa de Cultură din Căzăneşti, Teleneşti a fost construită în anii 1958-60 de către sătenii din Căzănești și Vadul-Leca. Generaţia mea şi cele de până la 1990 se mândreau cu astfel de edificiu cultural, nu era Casă de Cultură mai mare şi mai frumoasă în tot raionul, chiar în regiune. Pe această scenă şi-au început activitatea artistică actriţa Nina Vodă–Mocreac, cântăreața de muzică populară Tamara Ababii–Chiţaniuc, actorii Pavel şi Boris Bechet ş.a. Deci, era interes, erau specialişti buni, care depuneau suflet în munca lor. Bucură faptul că s-a reușit schimbarea acoperişului şi ferestrelor, dar interiorul prezintă un peisaj urât. Podul e accidentat și din această cauză toate manifestările au loc sub cerul liber. Bine, vara, dar iarnă? 

Suferă nu doar ea, clădirea, dar şi lucrătorii Casei de Cultură împreună cu lumea din sat. Artiştii amatori vin la repetiţii cu frica în spate, să nu le cadă vreo bucată de tavan în cap… Şi totuşi, în sat se face cultură, necătând la vremurile acestea de răstrişte: bibliotecile, grădiniţele lucrează, se străduie să facă faţă cerinţelor curriculare atât gimnaziile din Vadul-Leca şi Căzăneşti, cât şi Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”. Anume aceste colective de profesori sunt miezul participanţilor la manifestările ce au loc în comuna Căzănești. Este vorba de interpreta Iulia Climentovschi, fondatoa-rea ansamblului vocal „Liliacul”, în care de mai mulţi ani activează înterpreţi ca Alina Aramă, Elena Rotaru şi Ion Climentovschi, pensionarii Tamara Nemţelea, Nina Dadu-Steţencu, Mihai Copaci, Anatol Munteanu, acompaniatorul şi conducătorul tarafului de pe lângă Casa de Cultură Căzăneşti şi Vadul-Leca Sergiu Anghel şi directoarea Casei de Cultură din Vadul-Leca, Maria Bechet. 

Întreținerea și reparația Caselor de Cultură din teritoriul comunei se află în mâinile Primăriei. De dânsa depinde soarta tuturor edificiilor istorice-culturale din teritoriul comunei. Dar trebuie să ne dăm seama că ar fi vorba de sume enorme, de care o primărie rurală nu dispune.

Cultura din acest spaţiu românesc ar putea fi salvată doar prin unirea cu Ţara-mamă.

Pavel Casian, șeful Secției Cultură, Tineret și Sport Telenești: Rămâne una din problemele prioritare ale Secției Cultură  

Remarcăm că la moment instituția funcționează. Nu putem spune că obiectul se ruinează irecuperabil or, relativ nu demult a fost renovat acoperișul clădirii. Dar problema rămâne a fi complicată. Intenționăm să accesăm proiecte europene, în care ar participa cu contribuții atât Consiliul Raional, cât și primăria locală. 

Iulia Climentovschi, directoarea Casei de Cultură Căzănești: Sunt necesari 40 de milioane de lei…

Acum un an, un grup de experți a evaluat costurile reparației Palatului nostru de Cultură. Este vorba de 40 de milioane de lei, o sumă enormă, egală cu trei bugete anuale ale Primăriei Căzănești. Cum i-a reușit această construcție gospodăriei colective de la Căzănești acum 60 de ani nu știu, posibil atunci erau alte prețuri, altă abordare. Priviţi fotografiile: ce bogăţie de aplicații din ghips, picturi murale etc. şi pe interior, şi pe exterior, coloane… Fiecare metru pătrat a fost bogat decorat! 

Partea cea bună este că ne-a reușit schimbarea acoperișului, ceea ce a oprit deprecierea clădirii. Şi că edificiul nu este părăsit.

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker