Social

Fiecare popor se poate mândri cu obiceiurile și porturile vestimentare de epocă

DIN FOLCLOR – ACASĂ!

Fiecare popor se poate mândri cu capodoperele lui tradiționale, obiceiurile și porturile vestimentare de epocă – întruchipate în figurine formidabile cunoscute cu denumirea de “păpuși”. Acestea sunt preferatele tuturor, mai ales ale copiilor. Păpușile reprezintă un instrument al jocului copiilor și, totodată, un element indispensabil al proiectării realității cotidiene a copiilor în relația lor cu părinții, semenii, mediul lor social.

Cu trecerea vremii, păpușile au devenit și un simbol al patrimoniului național, fiind confecționate specific poporului din care provin, îmbrăcate în costume/haine naționale cu elemente de decorație împrumutate din istoria poporului respectiv. Asemenea păpuși sunt foarte apreciate și valorificate cel mai mult de către persoanele îndrăgostite de artă, tradiții, de literatură și cântec, de tot ce este mai frumos și mai sublim în cultura neamului din care se trag. Astfel, localitățile urbane, dar mai ales cele rurale, își păstrează existența lor prin istoria ce se regăsește nu numai în paginile cărților de specialitate, dar și prin diverse obiecte de artă, fortificându-și atât rădăcinile spirituale, educaționale, culturale, cât și folclorul. 

Spirituală a poporului este oglindită în diverse specii literare, precum: basmul, poemul, legenda, doina, povestirea, poezia, muzica, obiceiul și arta populară. Cu astfel de categorii de opere literare se poate mândri și orașul Telenești. Prin toate aceste capodopere de cunoaștere a realității istorice se transmite concepția poporului față de existența, istoria localității și a neamului. Prin aceasta, adulții își apropie copiii de cultura națională, le cultivă astfel sentimentul mândriei și dragostei față de popor, personaje istorice, eroi și persoane distinse. Orașul Telenești nu este o excepție, despre acest oraș s-a scris și continuă să fie cântat prin diverse opere literare.

În anii 2018 și 2019, orașul Telenești s-a bucurat de apariția a două opere literare scrise de băștinașul Noie Rotaru și soția acestuia, Lilia Rotaru. Atât basmul “Telenuș și Pasărea Măiastră” (2018), cât  și poemul istoric “Telenești – un târg de codru și de glorie” (2019), sunt opere de artă scrise de acești doi co-autori și oferite băștinașilor din Telenești și tuturor iubitorilor de frumos și strămoșesc! Basmul “Telenuș și Pasărea Măiastră” descrie viața personajul principal Telenuș, acesta fiind caracterizat foarte minuțios de către soții Rotaru, atât sub aspect exterior, cât și sub aspectul calităților sale morale. Pictorii băștinași din Telenești, Tatiana Mațuev, Larisa Sasu, Grigore Roșca, Cristina și Carolina Lefter descriu în culori chipul lui Telenuș în paginile cărții, bazându-se pe descrierile textuale din operă. Fiecare pictor creează imagini ale chipului lui Telenuș valorificându-și propriile reprezentări despre acesta. Următoarea etapă de interpretare a imaginii eroului a fost crearea în proiecție 3 dimensională, inițial, de către designer-ul italian Pierpaolo Calandro, totuși, finalitatea chipului aparținând designerei chișinăuiene, Cristina Roșca. 

În ultimă instanță, sculptorul Valeriu Bouroș permite “palparea” acestui personaj, Telenuș fiind transformat într-un bibelou din ceramică. Îi suntem recunoscători pentru munca depusă! Aceste două bibelouri și-au găsit locul în patrimoniul Muzeului Raional de Istorie și Etnografie din Telenești și la Consiliul Raional Telenești.

Pictorița Tatiana Mațuev afirmă: “Imaginea plastică din lut, ce poartă denumirea de “bibelou”, fiind creată de către sculptorul Valeriu Bouroș, în anul 2020, după părerea mea, reprezintă o operă de artă inedită pentru plaiul teleneștean, întruchipând elemente expresive de o valoare stilistică înaltă. 

Dimensiunea acestei păpuși din lut este de douăzeci de cm, fiind fixată pe un postament ce are inscripția “Теленуш/Telenuș/Telenush” și întruchipează “băiețandrul” din opera care-i poartă numele – Telenuș (“Telenuș și Pasărea Măiastră”), exprimând subiectul istorico-literar al ținutului Telenești, fiind creat după schița designerei Cristina Roșca. “Băiețandrul” se află într-o postură verticală, în mâna stângă ținând un arc. După cum afirmă autorii basmului, Telenuș este un preadolescent “cu pletele sale bogate și netede, de culoarea cojii de stejar, ce insuflă credință în forțele binelui și ne aduce cu gândul la tradiții, datini, valori, obiceiuri actuale în localitatea Telenești”.

Sculptorul acestei lucrări plastice a reușit să transmită spectatorului viziunea imaginii-simbol a designerei, ceea ce va determina admiratorii să ajungă cu gândul și imaginația la chipul creat de autorii și pictorii ce au lucrat inițial la crearea chipului lui Telenuș pe paginile cărții respective. Sculptura confecționată, de asemenea, redă întocmai obiectele de cult și vestimentația tradiționale românești din zona Orheiului ale “băiețandrului”: traista cu merinde, fluierul, plosca cu apă vie, arcul cu săgeți, brâul roșu și căciula, care “îmbracă” chipul în spiritul epocii din care provine.

Astfel, Telenuș poartă vestimentația în stil popular, asemenea oamenilor din partea locului, care știau a le confecționa singuri, atât ia, cât și opincile sunt o dovadă a portului național al teleneștenilor de prin secolele XVI-XVIII, perioada în care “a viețuit” și personajul basmului. Bineînțeles că bibeloul nu a rămas sec și rece de argilă, dar este “îmbrăcat” în culorile pictate după descrierile oferite de autori și pictori în carte. Mesajul pe care-l are păpușa de lut Telenuș este dăinuirea cultului folcloric și istoric tradițional din regiunea de proveniență al acestuia. Sculptura Telenuș vine să îmbogățească colecția de păpuși tradiționale, apărute pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți eroi de poveste și povestioare, precum Tândală și Păcală, Guțu Tulburel, Guguță, Ivanușka ș.a. Sper cu desăvârșire, că Telenuș va ajunge în patrimoniul național, primul pas al său fiind să-și găsească locul de cinste la el “acasă”, adică la Muzeul Raional de Istorie și Etnografie din Telenești”.

La inițiativa subsemnatului, personajul literar Telenuș a fost întâmpinat în lumea creației prin brațele deschise și primitoare ale presei naționale, cu salutul tradițional “Telenuș, bine ai venit!” pe paginile ziarului Literatura și Arta din 25 octombrie 2018. 

  La 20 octombrie 2018 a fost planificată atât prezentarea de carte “Telenuș și Pasărea Măiastră”, cât și inaugurarea machetei bibeloului eroului principal al operei respective la Muzeul Raional de Istorie și Etnografie Telenești. Din lipsă de timp, această activitate a fost realizată mai târziu (la 22 martie 2019) în cadrul Bibliotecii Publice Raionale “Vasile Alecsandri” din Telenești. Cu toate că a fost serbată lansarea de carte, cu regret, nu s-a reușit prezentarea machetei bibeloului. Anul curent – la data de 27 martie 2021, în cadrul manifestațiilor prilejuite de aniversarea a 410 ani de la prima atestare documentară a orașului Telenești, s-a preconizat  prezentarea bibeloului și a păpușii croșetate.

 Elena Echim din satul Zberoaia, raionul Nisporeni, este una dintre cele mai cunoscute meșterițe din Republica Moldova care confecționează prin croșetare diverse păpuși. În arsenalul ei pot fi găsite numeroase păpuși populare în miniatură, ce reprezintă eroi, atât din poveștile marelui clasic Ion Creangă (“Capra cu trei iezi”, “Povestea porcului”, “Punguța cu doi bani”, “Fata babei și fata moșneagului” ș.a.), din poveștile populare românești (“Din neamul lui Păcală” ș.a.), dansatori de dansuri populare, cât și chipul unor interpreți autohtoni de muzică populară (Zinaida Julea, surorile Osoianu, Sofia Vicoveanca, Ioana Căpraru, Nicolae Glib ș.a.), interpreți de estradă (Ion și Doina Aldea-Teodorovici ș.a.). 

Suntem bucuroși, că avem păpușa Telenuș în interpretarea meșteriței populare Elena Echim! Dumneaei a croșetat două exemplare ale păpușii Telenuș, care sunt donate Consiliului Raional Telenești și Muzeului Raional de Istorie și Etnografie.

Literatura română din Basarabia îl cunoaște pe Guguță (creat de autorul Spiridon Vangheli), ca personaj literar (1967), din cartea pentru copii “Isprăvile lui Guguță”. Ulterior, Domnia sa continuă cu o altă lucrare “Guguță – căpitan de corabie” (1979), iar în 1994 apare “Guguță și prietenii săi”.

 Fabrica de jucării “Askim” din Chișinău scoate în vânzare păpușa “Guguță” (1988), iar în 1994 apare o altă serie de păpuși “Guguță”. Pentru prima dată în RSSM, această fabrică scoate (1964) o păpușă din plastic, băiețel și fetiță îmbrăcați în costume naționale.

Mai târziu tot această fabrică scoate în vânzare o altă serie de păpuși folclorice: “Tândală” (1970, autor A. Moiseenko), “Guțu Tulburel” în anul 1970, Ivanușka (1980), “Păcală” (1977), “Ciobanul” (1977) ș.a. La acest subiect, în România, colecția de păpuși folclorice este mai bogată. La ora actuală există o păpușă interactivă “Păcală”, care spune povești și fredonează melodii. 

Într-adevăr, în toate timpurile păpușile rămân preferatele tuturor oamenilor, deoarece în suflet rămânem mereu copii, chiar dacă demult am depășit vârsta copilăriei…

Noie Rotaru, profesor, publicist. Israel, 2021

Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker