Sesizează o problemăSocial

E timpul să reducem diferenţa!

Promovarea continuă şi sistematică a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi constituie o preocupare relativ recentă pentru Republica Moldova.

Demersurile pe care le face ţara noastră, începute odată cu proclamarea independenţei, legate de armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale şi europene, prevederile comunitare privind egalitatea de şanse şi de tratament egal pentru femei şi bărbaţi sunt semnificative, dar nu şi suficiente, apreciază Daniela Terzi-Barbaroşie, expertă pe problematica de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, într-un amplu Raport elaborat în cadrul Parteneriatului Estic de Facilitare al Consiliului Europei întitulat ” Participarea femeilor la viaţa publică şi politică din Republica Moldova”.

Inegalitatea salarială între femei şi bărbaţi în 2020

„Equal Pay Day – Ziua Egalități salariale” este o zi simbolică dedicată sen-sibilizării față de diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Această dată diferă în fiecare an și în fiecare țară, în funcție de nivelul inegalității pentru anul respectiv. Ziua egalității salariale marchează numărul de zile pe care femeile trebuie să le lucreze suplimentar pentru a câștiga o sumă echivalentă cu cea obținută de bărbați în anul precedent.

Anual, în baza datelor Biroului Naţional de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2021 o femeie trebuie să lucreze până la data de 22 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent, ceea ce constituie 2 luni de lucru suplimentar.

Statutul juridic al femeilor, fără îndoială, s-a îmbunătăţit, dar egalitatea este departe de a fi o realitate. Chiar dacă femeile au aceleași drepturi ca și bărbaţii, ele nu au întotdeauna acces egal la oportunităţile oferite bărbaţilor și, deseori, nu reușesc să-și exercite drepturile pe deplin.

Analiza situaţiei din Republica Moldova cu privire la tematicile egalităţii de gen, prezentă în diverse rapoarte ale sectorului asociativ şi ale Guvernului, scoate în evidenţă faptul că cele mai problematice domenii sunt: abilitarea femeilor în plan politic, economic şi social, precum şi violenţa faţă de femei. Deşi Guvernul, societatea civilă şi organismele internaţionale au realizat şi susţinut multiple iniţiative şi proiecte cu scopul redresării situaţiei din aceste domenii, se mai constată încă o stare alarmantă. Astfel, femeile continuă să fie subreprezentate la nivelul forurilor politice înalte, în funcţii de conducere din Administraţia Publică Centrală (APC) şi Administraţia Publică Locală (APL), deşi au studii superioare şi înalte calificări profesionale.

Pe piaţa muncii, femeile sunt frecvent discriminate, iar remunerarea acestora constituie doar puţin peste 80% din cea a bărbaţilor. Lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor în etapa preşcolară, precum şi implicarea redusă a bărbaţilor în creşterea şi educarea acestora creează mari obstacole în calea realizării profesionale plenare a femeilor şi antrenarea lor în activităţi publice, inclusiv politice.

Cvasiinexistenţa unor măsuri de stimulare şi încurajare a antreprenoriatului feminin; anvergura migraţiei, a violenţei în familie şi a traficului de persoane etc. sunt apa-najul problemelor cu care se confruntă femeile din Republica Moldova – importante impedimente în asigurarea bunăstării şi a condiţiilor optime de trai. În Republica Moldova, diferențele în salarizare între femei și bărbați înregistrează o tendință negativă pe parcursul ultimilor 8 ani. Decalajul între salariul mediul al femeilor și bărbaților crește constant, actualmente constituind 14,1%. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 17 079 MDL în 2020. 

Diferențele în remunerare, pe termen lung, determină inegalități la etapa de beneficiere a pensiei pentru limita de vârstă. Exprimată monetar, pierderea financiară anuală a unei femei pensionare este semnificativă și a constituit în medie 5 354 MDL (suma arată cu cât pensia medie anuală a unei femei a fost mai mică decât a unui bărbat). În zonele urbane, diferențele de gen în pensii ating cote mai înalte. 

Așadar, inegalitățile salariale se răsfrâng direct asupra volumului pensiei de care vor beneficia femeile și bărbații la etapa de pensionare.

Inegalitatea în salarii poate fi determinată de o multitudine de factori, care vizează diferite aspecte le-gate de educație, ocupație, sector, program de muncă, mărimea întreprinderii, formări suplimentare la locul de muncă etc. Aceștia reprezintă factori care ar putea explica în mod obiectiv diferența salarială între femei și bărbați, reieșind din poziția și statutul acestora pe piața muncii: (i) femeile se regăsesc într-o pondere mai mare în sectoarele și pozițiile mai prost plătite; (ii) la etapa de promovare în carieră bărbații sunt mai avantajați;  (iii) femeile tind să negocieze salarii mai mici decât bărbații; (iv) femeile, în medie, sunt mai mult antrenate în muncă neplătită, iar bărbații – în muncă plătită. 

Totuși, factorii obiec-tivi și individuali nu explică totalmente diferența salarială  între femei și bărbați. O analiză cu privire la inegalitățile în remunera-re, realizată în 2019, arată că pentru o inegalitate salarială medie de 25% – circa 16,6% nu se explică prin factori obiectivi. Acest lucru înseamnă că și în cazul în care distribuția dintre bărbați și femei pe poziții, nivele de educație, sectoare, tipul de companii este egală, pe piața muncii oricum va exista o inegalitate de remunerare de 16,6%. Această situație poate fi explicată prin faptul că pe piața muncii persistă fenomenul discriminării femeilor.

Munca inegală pe timp de pandemie

Criza Covid-19 riscă să transforme diferența de remunerare între femei și bărbați într-o prăpastie. Presiunea de a se retrage de pe piața forței de muncă a crescut din imposibilitatea de a combina sarcinile de serviciu cu responsabilitățile de îngrijire. Ca efecte primare ale crizei pandemice și restricțiilor impuse de către autorități în perioada de carantină, femeile au devenit mai puțin active pe piața muncii, au lucrat mai puține ore sau au trecut la munca la distanță. Toate acestea au avut impact direct asupra remunerării, diferența salarială între femei și bărbați devenind și mai mare. În lipsa unor politici și măsuri de stimulare a ocupării și revenirii femeilor pe piața muncii, diferențele salariale riscă în timp să atingă valori extrem de înalte.

Recent, în cadrul unui eveniment online, a fost prezentat studiul ”Munca inegală pe timp de pande-mie:  Analiza inegalităților de gen pe piața muncii în timp de pandemie”.

Situaţia de incertitudine determinată de criza pandemică Covid-19 încă mai persistă. Deşi suntem la zece luni distanţă de la declanşarea stării de urgenţă, iar la nivel naţional au fost întreprinse mai multe intervenţii din partea autorităţilor şi partenerilor de dezvoltare întru diminuarea impactului crizei pandemice, totuşi magnitudinea efectelor acesteia au perturbat semnificativ viaţa economică şi socială a femeilor şi bărbaţilor. 

Preocupaţi de identificarea efectelor imediate ale crizei provocate de coronavirus asupra bunăstării femeilor şi bărbaţilor, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), cu suportul Suediei, a realizat o cercetare a efectelor pandemice asupra schimbărilor în sfera economică şi măsura în care femeile şi bărbaţii au fost expuşi la provocările din sfera muncii. 

Cercetarea dată reprezintă o continuare a efortului de monitorizare a impactului pandemiei asupra egalităţii de gen în Moldova. În iunie 2020, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare împreună cu UN Women au lansat nota „Analiza impactului Covid-19 asupra rolurilor de gen”. Cercetarea a pus în evidență necesitățile specifice pe termen scurt și lung ale femeilor şi bărbaţilor, cât și modul în care aceştia au răspuns noilor provocări și schimbări în sfera socială și economică.

”Munca inegală pe timp de pandemie” evidenţiază efectele macro ale pandemiei prin prisma ocupaţională a femeilor şi bărbaţilor și anume traiectoria efectelor pandemice asupra schimbărilor în sfera economică şi măsura în care femeile şi bărbaţii au fost expuşi la provocările din sfera muncii. 


Alina Andronache, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker