Social

Școlile, sub toporul optimizării: soluții și semne de întrebare

Suntem și pe:

Optimizarea școlilor este un subiect discutat intens în spațiul public din Republica Moldova, atenția asupra temei crescând tangențial în timpul campaniilor electorale. Unii actori de pe scena politică au încercat de mai multe ori folosească subiectul optimizării școlilor ca armă în defavoarea contracandidaților.

Totuși, în pofida declarațiilor tari rostite de la tribune, cifrele și realitatea nu pot fi nici modificate, nici interpretate. Am analizat în detaliu ce a însemnat, de fapt, concepția optimizării numărului angajaților din sistemul bugetar, de cine a fost promovată, dar și ce soluții au fost implementate de noi și de alții pentru a nu uita de dreptul copiilor la studii, indiferent de vânturile electorale.

Cum a început totul…

Concepția optimizării numărului angajaților din sistemul bugetar a fost aprobată în februarie 2008, de Guvernul condus de Zinaida Greceanîi. Șefii de la Ministerul Economiei susțineau atunci că, în urma reformei, ar urma să fie disponibilizați 10.000 de angajați bugetari, în principal din domeniile învățământului și asistenței sociale. Conform proiectului, cu banii economisiți urmau să fie majorate salariile angajaților bugetari rămași. 

Conceptul viza, în principal, „crearea şcolilor de circumscripţie” și „organizarea transportului elevilor” din satele mici, unde școlile trebuiau închise. Totuși, propunerea Ministerului Educației, condus în 2008 de Larisa Șavga, făcută cu un an înainte de alegerile din 2009, a fost considerată periculoasă de Serviciul de Informații și Securitate. Fostul director al SIS, Artur Reșetnicov, l-a avertizat pe președintele comunist de atunci, Vladimir Voronin, că inițiativa „şi-a găsit o critică dură atât din partea angajaţilor din sferele bugetare supuse reducerii, cât şi în rândurile opoziţiei, susţinute din exteriorul ţării”. În rezultat, proiectul a fost pus pe pauză.

Optimizarea, în cifre…

La începutul anului școlar 2000/2001, în Republica Moldova erau 1.573 de școli primare, gimnazii și licee în care învățau peste 630.000 de elevi. Cinci ani mai târziu, în țară erau 1.558 de școli, iar numărul elevilor a scăzut cu peste 110.000, până la 519.000. Astfel dacă numărul școlilor s-a redus cu doar un procent, cel al elevilor – cu 17,5%. În următorii ani, procesul de reducere a numărului de școli și mai ales a elevilor care le frecventau se accentuează. La începutul anului școlar 2009/2010,  în Republica Moldova erau 1.512 școli, cu 29 unități mai puține decât în anul când a fost lansată propunerea de optimizare.

Numărul elevilor la începutul anului școlar 2009/2010 era deja mai mic de 415.462 sau cu circa 34% decât la începutul guvernării comuniste. În următorii ani, tendința de reducere a numărului elevilor devenise o tendință, iar în lipsa numărului suficient de elevi – se închideau și școlile. Din anul 2009 și până la începutul anului școlar 2012/2013, numărul școlilor s-a redus cu încă 130 de instituții, iar cele mai multe școli au fost închise în anul de studii 2011/2012 – 62 de unități, adică pe timpul Guvernului Vlad Filat. Din 2009 și până în 2013, numărul școlilor s-a diminuat cu încă aproximativ 70 de unități.

Potrivit Biroului Național de Statistică, la începutul anului școlar 2019/2020, în Republica Moldova erau 1.255 de instituții de învățământ primar și secundar în care studiau doar 333.144 de elevi.

Un calcul simplu arată că, în aproape două decenii, numărul elevilor s-a redus cu aproximativ 300.000, iar cel al școlilor – cu aproape 20%. Datele statistice relevă că, în ultimii 20 de ani, evoluția numărului de școli a depins mai degrabă de numărul de elevi.

Bani vs calitate…

În timp ce autoritățile de la Chișinău puneau accente sporite pe numărul de școli, în lume accentele se pun pe calitatea sistemului educațional. În anul 2016, economiștii de la Banca Mondială atenționau asupra faptului că autoritățile Republicii Moldova cheltuie mai multe resurse pentru acest domeniu, în comparație cu țările similare din regiune și din același grup de venituri. Totodată, experții semnalau că Moldova limitează spațiul pentru investițiile publice, iar cheltuielile înalte pentru educație și sănătate nu sunt transpuse direct în calitatea prestării serviciilor.

Calculele după care se orientau instituțiile de învățământ din Moldova erau simple. Bugetul unei instituţii de învăţământ implică suma calculată în funcţie de numărul de elevi, normativul valoric stabilit pentru un elev fiind de 6.282 de lei, la care se adaugă suma de 380.285 de lei, alocată fiecărei instituţii. Instituţiile mici – școlile primare cu un număr de până la 41 de copii și gimnaziile cu mai puţin de 91 de elevi – sunt finanţate după o formulă specială.

Introducerea noii formule de finanțare per elev își propunea să favorizeze școlile cu un număr mai mare de școlari. În urma aplicării acestei metodologii de finanțare, se preconiza ca școlile cu un număr mare de elevi să aibă posibilitatea de a consolida baza tehnico-metodică a școlii, dar și infrastructura instituției de învățământ. Aceasta este formula utilizată și în prezent.

Optimizarea, o reformă cu semne de întrebare

Procesul de optimizare a instituțiilor de învățământ a împărțit opinia publică în două tabere. În timp ce unii găseau logica în acțiunile autorităților, alții, inclusiv dascălii și managerii școlari, precum și reprezentanții autorităților publice locale, strângeau din umeri. Pentru a face lumină asupra situației, în anul 2017, ministra Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a dispus evaluarea modalității  în care a fost operată optimizarea instituțiilor de învățământ.

„Prima evaluare efectuată de minister arată că, în perioada 2010-2017, în Republica Moldova au fost închise 218 școli și reorganizate 303 instituții de învățământ. Ne-am convins că în acest proces au fost comise acțiuni pripite și chiar fundamental greșite. Tocmai din aceste considerente am inițiat un dialog cu autoritățile publice locale pentru a evalua procesul de optimizare a școlilor în ultimii 10 ani și pentru acest lucru, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a elaborat patru grupuri de indicatori în baza cărora va fie efectuată această evaluare”, declara atunci Monica Babuc.

Una dintre soluțiile propuse de autorități în anul 2017 propunea păstrarea unor școli în sate prin transformarea lor în filiale ale unor instituții mai mari. 

Redeschiderea școlilor închise – soluție sau subiect politizat?

În anul 2018, Guvernul Filip anunța că își propune să redeschidă mai multe școli primare din cele câteva sute închise în ultimii ani. Cabinetul de miniștri a ajuns la concluzia că reforma optimizării nu a fost o idee prea bună. Totuși, declarațiile mari de la tribună și-au găsit implementare practică în trei școli care, teoretic, puteau fi redeschise. Și cum de la zis până la făcut e cale lungă, la modul practic a fost redeschisă doar una.

Este vorba despre școala primară din satul Fârlădeni, raionul Hâncești. Instituția fusese închisă în anul 2017 din considerente financiare. Pentru că avea prea puțini elevi, școala nu mai putea acumula banii necesari pentru plata serviciilor. După implicarea guvernului democrat, instituția și-a reluat activitatea cu 20 de elevi.

Cea de-a doua instituție care urma să fie redeschisă era școala primară din localitatea Țepilova, raionul Soroca. Procesul de redeschidere era tergiversat de numărul insuficient de elevi. 

Ministerul Educației a oprit procesul de optimizare școlară în luna octombrie a anului 2017.

Școala cu un singur elev- impresionant, dar oare și sustenabil?

Grecia

În timp ce în Moldova numărul de 20-30 de elevi poate fi un argument insuficient pentru a păstra funcțională  o instituție de învățământ, există țări în care chiar și prezența unui singur elev este un motiv suficient de bun pentru a-i asigura dreptul la învățământ. Insula Arki, una dintre cele peste 200 de insule locuite ale Greciei, nu are nici spital, nici secție de poliție, din cauza suprafeței reduse. Mândria comunității e școala, de altfel, cea mai mică din toată țara. Christos are 12 ani și e unicul elev, potrivit unui reportaj realizat de Digi24 şi Deutsche Welle.

Singura profesoară de pe insulă, Maria Tsialera speră să-și salveze școala de la închidere. În fiecare seară, se așează la computer și încearcă să găsească familii care ar fi dispuse să se stabilească pe această frumoasă insulă. Scopul ei este de a convinge companiile să achite cheltuielile de relocare a angajaților. O altă soluție identificată de autorități este „importul” familiilor nevoiașe de pe alte insule, în care nu există instituții de învățământ în raza mai mică de 10 km.

Rusia

O altă școală, din Osetia de Nord, este frecventată doar de un singur elev. Deși majoritatea populației din zonă este în vârstă, autoritățile spun că nu vor să închidă instituția pentru a reuși să-i ofere acestui copil șansa la un viitor mai bun. Soslan este singurul elev din clasa sa, dar și din școală, stă singur în bancă și vine mereu cu temele pregătite, pentru că știe că va fi cu siguranță chemat la tablă.

România

În România, există mai multe exemple de instituții de învățământ care activează pentru doi, trei, patru sau șapte elevi. În special este vorba de școlile din zonele montane, unde asemenea instituții sunt singura speranță ca elevii din împrejurimi să aibă acces la studii.

De exemplu, educația copiilor din satul Secu, Bicaz, depinde de disponibilitatea şi bunăvoinţa sătenilor. Micuţii sunt nevoiţi să facă naveta câte 16 kilometri pe zi, pe un drum aproape impracticabil pentru maşinile normale, prin pădure. 

Şcoala din Izvorul-Alb este singura unitate de învăţământ din zonă, iar cei mai mari sunt elevii din clasa a IV-a. Ceilalţi copii, cu vârste mai mari, sunt cazaţi la internatul liceului din Bicaz. 

Anglia

Într-o localitatea Shropshire din Anglia Rurală, o veche biserică a fost transformată în școală primară. După ce minele care activau în zonă au fost închise, minerii și-au abandonat casele și au plecat în căutarea unei vieți mai bune. Faptul că numărul elevilor care frecventau școala primară a adus un nou spectru de amenințări asupra acestei zone din Anglia rurală: închiderea școlilor. 

În februarie, consiliul local a anunțat intenția de a optimiza nouă școli pentru a face față unei lacune de finanțare de un milion de lire sterline în bugetul anual al școlii județului. Consiliul își susținea intenția prin faptul că deficitul este rezultatul scăderii numărului de elevi, care a dus deja la pierderea a 10 milioane de lire sterline din subvențiile guvernului central în ultimii cinci ani. Consiliul conservator a decis să utilizeze reorganizarea pentru a combate „disparitățile de finanțare”, schimbând formula prin care banii sunt alocați școlilor mici, unindu-le în școli mai mari. 

Conform noii formule de finanțare propuse, toate școlile primare cu mai puțin de 150 de elevi vor avea o reducere de finanțare, în timp ce instituțiile cu mai mulți elevi vor beneficia de buget sporit. Școlile cu mai puțin de 50 de elevi vor fi cele mai afectate – reducerile medii fiind de 11%. 

Shropshire nu este singurul consiliu care a încercat să economisească banii din buget din contul optimizării instituțiilor de învățământ. Consiliul județean Herefordshire a redus finanțarea școlilor mici. Astfel, 40 de școli mici au fuzionat în câteva instituții mai mari.

Deși inițiativa autorităților nu a fost pe placul profesorilor, statisticile arată că în ultimii cinci ani nu a fost închisă nicio instituție de învățământ datorită fuzionării. 

Exemplul și soluțiile Japoniei

Japonia se regăsește, cu siguranță, în topul mondial al calității sistemului de educație. Este una dintre cele mai performante țări în ceea ce privește alfabetizarea, științele și matematica. Copiii urmează șase ani de școală primară, trei ani de învățământ secundar și trei ani de liceu. Chiar și așa, mai multe școli mici din Japonia au fost în pericol de închidere, în ultimii ani. Și nu din cauza lipsei banilor, ci din cauză că autoritățile, foarte concentrate pe sustenabilitate, au pus la îndoială eficiența acestor instituții. 

Pentru a menține calitatea studiilor, responsabilii de politici pentru educație au creat o schemă, potrivit căreia școlile mici care se aflau în imediată apropiere unele de altele au fuzionat. Totuși, pentru a nu crea un deficit în locurile de muncă și pentru a păstra confortul emoțional al elevilor și profesorilor, Guvernul japonez a identificat o serie de soluții. 

În primul rând, dascălii care predau în școlile mici au primit locuri de muncă în noile instituții obținute în urma fuziunii. Elevii care locuiesc în alte localități decât în cea în care se află școala-nucleu beneficiază de transport gratuit dimineața, pentru a ajunge la ore, și după amiază – pentru a ajunge acasă. De asemenea, înainte de a pleca acasă, copiii iau prânzul la școală. De asemenea, la dorință, ei pot frecventa centre de dezvoltare, de arte, centre sportive, petrecând în incinta școlii aproximativ opt ore, până când părinții își termină ziua de muncă și vin să-i ia acasă.

Situația la zi în Moldova…

Potrivit celor mai recente cifre oferite de Biroul Național de Statistică, în anul 2020, în Moldova, au fost înregistrate 1.220 de instituții de învățământ școlar. 103 dintre acestea sunt școli primare, 762 sunt gimnazii, 348 sunt licee și 13 şcoli sunt destinate copiilor cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. 

Totodată, pe teritoriul țării noastre mai funcționează 29 de filiale ale gimnaziilor și liceelor, care sunt incluse în rapoartele instituțiilor de bază.

Din numărul total al instituțiilor de învățământ, 1.203 sunt școli de stat și 23 sunt private. Toate instituțiile de învățământ private sunt amplasate în orașe.

Material preluat integral de pe Agora.md. Toate drepturile aparțin publicației Agora.

Sursa
agora.md
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker