APIDezbateri publiceSocial

ACTUALIZARE// Educația preșcolară la Rezina. Probleme și soluții

Ecouri la dezbaterea publică “Educația preșcolară pe timp de pandemie la Rezina:probleme și soluții”.

Carolina Cojocaru: In Marea Britanie grădinițele nu au fost închise din cauza pandemiei, aici copii nu iau Covidul. La intrare toți dezinfecteză mâinile, verifică temperature. Pe fetița mea și cu tusă o luau la gradiniță. Nimeni nu se stresează. In RM pneumoniile și răceala tot la Covid sunt trecute.

Чепрага Олеся. Numai în RM exista pandemie în grădinițe. Copilul meu merge la grădiniță mai mult de 5 luni și nimeni dintre ei nu sunt impuși sa păstreze distanță. Spălare mai des pe mâini , dezinfectare în local, se controlează febra în fiecare dimineață și nimeni nu intra in local în afara de copii și educatori. Noi locuim în SUA.

Alina Saptefrati: În Italia la fel. Noi din septembrie mergem la gradiniță și totul este ok…Desigur respectăm toate restricțiile impuse: dezinfectare, copilul îl dăm educatorului la ușa grădiniței, la fiecare grupă au facut intrare separată, de afară direct în grupă. Dacă se dorește se face…

Владислав Мариц: Acum trebuie de cerut oprirea terorizării copiilor din grădinițe “cu „respectarea distanței sociale” între ei în grupe.

Olesea Cernalev:Într-adevăr copiii suferă de această distanță impusă. Consider că este un atac psihologic , iar copiii nu fac față la aceste cerințe. Este absolut anormal să le ceri copiiilor să nu se joace…. În prima zi, neștiind cum va fi ziua în grădiniță, unul din copiii mei a mers cu mare dispoziție, dar a doua zi în hohote plângea că nu mai vrea la grădiniță….Dacă celor mici li se impune așa reguli, atunci, vă rog să închideți toate cafenelele, să nu mai mergeți la rude și să stăm cu toții iarăși în rând afară la intrarea în magazine. Adică adulții postează imagini pe Facebook despre petreceri pompoase, cu lăutari, iar copiilor li se interzice elementarul.

Inga Bencheci către Olesea Cernalev: Nu știu cum alții dar copiii din grupa mea au venit cu drag si prima și a doua zi la grădiniță .

Olesea Cernalev către Inga Bencheci: mă bucur pentru copiii care vin la Dstra. Este de la caz la caz, și copiii diferit reacționează .

Olesea Cernalev: Consider că îmbinareade cuvinte:” păstrați distanța” , categoric nu trebuie să existe în adresa copiilor din grădinițe.

John Boevoi: Atunci când distanța socială nu este respectată de către adulți să ceri să fie respectată de către preșcolari, nu se prea leagă culogica. Și deschiderea grădinițelor nu înseamnă privarea copiilor de la metodele naturale de comunicare „jocurile între copii” atunci când distanța socială nu este respectată de către adulți și să fie cerută să fie respectată de către preșcolari, are loc lipsa de logică. Și deschiderea grădinițelor nu înseamnă privarea copiilor de la metodele naturale de comunicare „jocurile între copii” Dar trebuie să vorbim despre problemele sociale, doar așa există șanse pentru a le rezolva.

John Боевои: Cred că nu ducem copiii la grădiniță pentru a scăpa de ei cât suntem la lucru dar pentru comunicare, educație și joacă. Și în caz că sistemul interzice careva din aceste necesități, grădinița își piede rostul.

Apreciem cu toții munca educatorilor și a profesorilor, care acum acum mai sunt impuși să lucreze în mască într-un spațiu închis. Au devenit ostatici ai sistemului, ce-i impune să educe un om nou, homo covidus.

Impunând distanța între copii din cauza virusului, logic ar fi nevoie și de mască. Doar e spațiu închis, iar virusul are o virulență sporită și e foarte periculos? Dacă virusul e atât de periculos, de ce au fost deschise grădinițele, școlile, restaurantele ș.a.?

Copiii au nevoie de joacă, de comunicare, mai ales acei de vârstă preșcolară. Atât de mult au tânjit după prietenii de grupă. Atât de mult au așteptat această zi… și când s-au întors la grădiniță sistemul i-a anunțat că de azi în pereții instituției vor avea o altă copilărie și prietenie, una la distanță.

Luptând (pe bună dreptate) pentru funcționarea normală a pieței ș.a. obiecte și instituții, în primul rând suntem datori să ne apărăm copiii.

Iar cine socoate că restricția impusă copiilor e corectă, n-are decât să fie sincer cu sine și să se autoizoleze, de părinți, de rude și prieteni, fără onomastici și mese de sărbători, până mass-media nu va declara că lupta cu Covidul a luat sfârșit.

Știrea inițială: Pe 19 februarie c., redacția ziarului CUVÂNTUL a  organizat prima în practica sa dezbatere publică online.

Tema: „Situația precară care s-a creat în ultimul timp în or. Rezina în domeniul educației preșcolare”. Drept bază pentru abordarea acestei chestiuni au servit adresările mai multor părinţi la redacţie, dar şi postările controversate ale rezinenilor la tema dată pe reţelele sociale. 

Au fost invitaţi factori de decizie din administraţia publică locală şi instituţiile preşcolare, consilieri de Rezina, reprezentanţi ai Centrului regional de Sănătate Publică, societăţii civile, părinţi.  S-au înregistrat 14 persoane. Au participat mai puțini. Motivul absenței unora l-am aflat după dezbateri. Și ni s-a părut extrem de banal. Dar mai întâi să ne referim la dezbateri.

Simion Tatarov, primarul oraşului Rezina: La ora actuală în oraş avem circa 40 de copii de vârstă preşcolară şi 4 grădiniţe. După restricţiile impuse în martie 2020 de Comisia Naţională Extaordinară de Sănătate Publică (CNESP), în afara educaţiei preşcolare au rămas circa jumătate dintre copii. Plus la toate, în 2020 grădiniţele nr. 2 şi nr. 6 au intrat în reparaţii capitale. De fapt, toate documentele pentru aceste reparaţii le-am pregătit încă în 2018. Dar în 2019, din cauza situaţiei politice din R. Moldova, Guvernul României, care alături de autorităţile locale urmau să finanţeze aceste lucrări, a blocat pe un timp debursarea de  finanţe. În 2020 a dat peste noi pandemia.

În luna mai, când a fost anulată starea de urgenţă, am depus actele la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM), prin intermediul căruia sunt valorificaţi banii veniţi din partea Guvernului României. Între timp însă au intrat în carantină colaboratorii Fondului. Urmare a acestei situaţii licitaţiile de selectare a antreprenorilor au avut loc la sfârşitul lunii august. Volumul lucrărilor la grădiniţa nr. 6 a fost estimat la circa 800 mii lei, din care 300 mii – contribuţia noastră. Pe 18 februarie c., grădiniţa şi-a reluat activitatea. Dar din cauza pande-miei va fi frecventată nu de 340 de copii – capacitatea ei reală, ci de vreo 200-210 copii.

La grădiniţa nr. 2, antreprenorul selectat de FISM s-a dovedit a fi incapabil să realizeze sarcina asumată (circa 850 mii lei) şi am fost nevoiţi să reziliem contractul. A fost anunţat un nou concurs de selectare a antreprenorului, numele căruia urmează să-l aflăm la sfârşitul lunii februarie c.

Între timp, am înaintat Consiliului Raional o cerere să întoarcă în proprietatea oraşului clădirea fostei grădiniţe în care un timp a fost amplasat LT „Ştefan cel Mare”, ca s-o folosim după destinaţia iniţială. Conform calculelor prealabile, acolo vom putea instituţionaliza circa 120 de copii, iar reparaţia clădirii va necesita circa 3,5 – 4 mil. lei. Adică problema asigurării cu locuri în grădiniţe, mai ales în situaţie de pandemie, va rămâne la ordinea zilei mai mult timp. Temporar am propus părinţilor care muncesc în oraş, dar au vize de reşedinţă în localităţile mejieşe, să-şi ducă copiii la instituţiile locale.

Tudor Iaşcenco, moderator: Anterior în Rezina funcţionau 9 grădiniţe. Din fostele edificii mai pot fi recuperate careva pentru a acoperi necesităţile oraşului?

Simion Tatarov: În 2015, când am fost ales, în Primăria or. Rezina nu era rând la grădiniţe, la prima cerere copiii erau incluşi în educaţia preşcolară. Între timp însă situaţia s-a schimbat, inclusiv din cauza pandemiei.

Cristina Moraru, directoarea grădiniţei nr. 6: De pe 18 februarie grădiniţa a fost redeschisă după reparaţii, dar situaţia rămâne complicată. Sunt foarte mulţi copii, mai ales de 3-4 ani, pentru care nu avem spaţiul necesar. Mai trebuie să primim 2 grupe de preşcolari de la grădiniţa nr. 2 şi în condiţiile impuse de pandemie suntem la limită. Ştiu că în oraş sunt mulţi copii care ar trebui înmatriculaţi la grădiniţe, dar deocamdată nu avem această posibilitate. După reparaţie pentru a primi autorizaţia de funcţionare de la Centrul de Sănătate Publică mai trebuie să facem ordine în curtea instituţiei, să reparăm pavilioanele etc.

Oxana Berghi, directoarea grădiniţei nr. 2: Despre reparaţie a vorbit deja primarul. Noi mergem cu două grupe la grădiniţa nr. 6.  Avem toate cele ne-cesare pentru o activitate normală, la care sperăm să revenim după reparaţia preconizată.

Moderatorul: Consilierul orăşenesc Victor Cibotari a participat activ la discuţiile pe reţelele sociale privind problemele legate de educaţia preşcolară, activitatea grădiniţelor…

Victor Cibotari: Multă lume din oraş a făcut presiuni asupra autorităţilor locale în legătură cu activitatea grădiniţelor. Analizând lucrurile, am înţeles că antreprenorul selectat de FISM pentru reparaţia grădiniţei nr. 2 a câştigat mai multe obiecte în diferi-te colţuri ale republicii. Prin noiembrie 2020, când am fost la acest obiect, acolo lucrau vre-o doi oameni veniţi din Căuşeni şi care mi s-au plâns că staţionează de câteva zile pentru că nu li s-au adus materialele necesare. Apoi au plecat şi aceştea. Poate dacă antreprenorul era pus la respect mai înainte, situaţia era alta.

În ce priveşte restricţiile. Eu cred că membrii CNSEP sunt departe de realităţile din republică. Nu înţeleg de ce copiii pot fi întreţinuţi la grădiniţă numai până la amiază, dar nu şi după. Sau cum poate fi explicat graficul de frecventare a grădiniţei peste o zi, reducerea în jumătate a numărului copiilor în grupe? Când unii deputaţi adună zeci de părinţi şi copii pentru a-şi  face imagine inaugurând un teren de joacă, Centrul de Sănătate Publică nu intervine, iar dacă într-o grupă la grădiniţă găsesc 16 şi nu 15 copii, administraţia instituţiei trebuie pedepsită? Nicidecum nu pot înţelege logica acestor interdicţii… Nu mai bine ar fi ca aceste reglementări să fie lăsate la latitudinea autorităţilor publice locale şi instituţiilor de specialitate din teritoriu, care oricum cunosc mai bine situaţia?

Moderatorul: Apropo, zilele acestea ministra Educaţiei L. Pogolşa a menţionat la un post de televiziune că administrațiile grădinițelor din țară pot decide care este programul de activitate al instituțiilor şi orarul de primire a copiilor. Dar. “în conformitate cu recomandările CNESP”.

Simion Tatarov: Cred că are perfectă dreptate dl Cibotari. Dacă tot vorbim atâta de o autonomie locală autentică, CNESP ar trebui să delege o parte din împuterniciri APL şi comisiilor pentru situaţii excepţionale din teritorii, care ştiu mai bine decât cei din Chişinău dacă trebuie ori nu restricţionată activitatea instituţiilor de educaţie, a pieţelor comerciale sau a întreprinderilor care prestează servicii de transport public de pasa-geri în teritoriu. Care este sensul interdicţiei impuse transportatorilor să lase omul să îngheţe la margine de drum sau la staţia de aşteptare? Ca să avem mai muţi bolnavi? Lipsa de logică în activitatea CNESP s-a văzut chiar începând cu 10 martie 2020. Pe de o parte – restricţii neîntemeiate, pe de alta – un câmp larg pentru dezvoltarea corupţiei şi afacerilor ilicite. 

Moderatorul: Consilierul raional Petru Anghel a abordat anul trecut de mai multe ori problema educaţiei preşcolare în condiţii de pandemie…

Petru Anghel: Din punctul meu de vedere, la întrebarea de ce grădiniţele din Rezina nu activează în mod normal ar fi două răspunsuri: restricţiile impuse de CNESP şi suspendarea temporată  a activităţii din cauza reparaţiilor. În luna mai, după ce a fost anulată starea de urgenţă,  la o şedinţă a Consiliului Orăşenesc eu am propus să ieşim către organele centrale cu o adresare să permită administraţiei oraşului să coordoneze activitatea grădiniţelor. Asta pentru că fusesem sesizat de o mamă din oraş, care-mi spunea că are doi copii de 3 şi 6 ani, soţul este la muncă peste hotare şi, plecând la serviciu, este nevoită să lase copiii singuri acasă. Cu părere de rău, propunerea nu a fost susţinută. Înţeleg că administraţia oraşului nu prea putea influenţa mersul lucrărilor de reparaţie în grădiniţe, dar totuşi dacă era mai mult control şi insistenţă, situaţia putea fi alta. Dacă oraşul în perspectivă va avea nevoie de noi spaţii pentru educaţia preşcolară, poate ar fi rezonabil să solicităm Consiliului Raional să returneze în proprietatea oraşului şi clădirile fostei grădiniţe de pe str. Voluntarilor, iar Casa de Creaţie a Copiilor să fie amplasată în altă clădire.

Simion Tatarov: Reparaţiile la cele două grădiniţe erau inevitabile. Uşile, ferestrele erau încă de prin 1986, acoperişul curgea, paturile erau din perioada sovietică, unii pereţi din asbest şi ghips trebuiau schimbaţi.Iniţiind reparaţiile, speram să le scoatem la capăt până prin august – septembrie. Nu s-a reuşit şi am spus de ce.

Apropo, în ultimii patru ani în grădiniţele noastre s-au făcut investiţii şi schimbări solide. Mai ales în ce priveşte inventarul de serviciu, alimentarea copiilor. Ne-am dezis categoric de crenvurşti de 18 lei/kg, renumitele pulpe de pasăre, peşte şi carne congelată ieftină, alte produse problematice pentru sănătatea copiilor, înlocuindu-le cu produse mai calitative.

Petru Anghel: Antreprenorul care nu făcea treabă ar fi trebuit alungat mai repede. Dar regulamentele impuse de autorităţile centrale, condiţiile juridice nu permit aşa ceva, trebuie de respectat o mulţime de condiţii birocratice, care în cazul dat nu depind de APL, dar necesită o perioadă mare de timp. În caz contrar rişti să fii antrenat în procese judiciare, blocări a investiţiilor, care şi mai mult complică lucrurile.

Câţiva părinţi au intervenit cu mesaje după încheierea dezbaterilor.

Victoria DP:  Din cauza restricţiilor copiii de vârstă preşcolară frecventeaza grădiniţa 1-2 zile în săptămână. Credeţi că asta e normal? La grădiniţa nr.6 după reparaţie continuă să curgă acoperişul. Asta-i  reparaţie capitală? Trebuie rechemat antreprenorul să lichideze lacunele din resursele proprii. 

Olesea Cernalev: Odată cu redeschiderea grădiniţei nr. 6 problema mea a fost soluţionată.

O angajată a grădiniţei nr.6, solicitând anonimatul: La dezbatere au dorit să participe mai mulţi lucrători ai grădiniţelor şi părinţi, dar când au văzut că este primarul, au renunţat…

Tudor Iaşcenco

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker