Social

Regele Ferdinand şi sculptorul Plămădeală la Rezina

Acest articol reprezintă mai degrabă o constatare a unor fapte recente, dar şi unora trecute demult în analele istoriei. Printre proiectele de decizii, preconizate pentru ședința Consiliului Orășenesc Rezina din 28 octombrie 2016, figura și proiectul „Cu privire la selectarea terenului pentru instalarea bustului Regelui Ferdinand I”. Luând cunoştinţă de acel proiect, mi-am zis: „Mare este, Doamne, lucrarea Ta!”  Dar s-a dovedit că degeaba m-am bucurat. Când să fie aprobată agenda ședinței, primarul orașului Rezina, Simion Tatarov a declarat că-şi retrage proiectul în cauză, motivând că este unul prematur. Am încercat să-l conving să nu facă asta, dar în zadar. Chestiunea a fost exclusă din agenda şedinţei. 

 

Esența  chestiunii

Propunerea de a instala în Rezina bustul Regelui Ferdinand I a parvenit de la consilierul Mihail Grosu. În nota sa informativă, dânsul scria că în perioada interbelică în Basarabia au fost instalate 3 busturi ale Regelui Ferdinand I, unul dintre care la Rezina. Alte două au fost dezvelite la Ialoveni și Nisporeni. Acestea, la moment, deja sunt pe cale de a fi restabilite. În continuare M. Grosu aducea și alte argumente convingătoare în folosul reparării actului de vandalism comis în a. 1940. Proiectul de decizie era destul de laconic și fără careva tentă politică, cuprinzând 2 puncte: 1) se acceptă propunerea și 2) se obligă primarul să asigure executarea lucrărilor cadastrale de selectare a terenului.

 

File de istorie

Despre monumentul Regelui Ferdinand cunoșteam mai demult de la regretații rezineni Ion Vieru, Mihail Mișin și alții. Potrivit lor, monumentul a fost amplasat într-o piață modestă ca spațiu în strada centrală a urbei de pe malul Nistrului, într-un mic scuar. Bustul regelui era turnat în bronz și așezat pe un soclu cu înălțimea de aproximativ 2,0  m. Dumnealor nu ştiau nimic despre autorul monumentului. Regretata Vera Botnaru (a.n. 1928) spunea că monumentul ar fi fost înstalat în anii 1929-1930. Iar Dumitru Borș (a.n. 1932), afirma că la sfârșitul verii anului 1940 bustul a fost doborât de pe soclu și aruncat în Nistru.

 

File de istorie mai recentă

Opinia primarului că reinstalarea bustului ar fi prematură m-a cam îngrijorat. La 21 mai c. s-au împlinit 80 de ani de la „dezvelirea și sfințirea monumentului ridicat în cinstea eroilor căzuți pentru integritatea Patriei”, adică în primul război mondial și despre care fapt nimeni nu și-a amintit. Acum o altă idee nobilă, la fel, este trasă pe linie moartă. Dorind să mă documentez mai aprofundat la tema dată, am consultat pe NET pagina „monumentul.blogspot.com” îngrijită de ionelus. Referindu-se la bustul Regelui Ferdinand I la Rezina, dânsul aduce următoarea citată dintr-un raport de epocă: „Drept omagiu și recunoștință Regelui Unificator, se ridică, în acest colț îndepărtat al Țării, monumentul Regelui Ferdinand, turnat în bronz și lucrat de sculptorul basarabean Plămădeală”.

Și tot acolo, citim: „Dezvelirea monumentului a avut loc în anul 1936 sau 1937. După venirea bolșevicilor la 28 iunie 1940, chiar în prima zi de ocupație, bustul a fost dat jos de pe soclu și aruncat în Nistru”. Deci bustul a existat, a fost doborât și aruncat în Nistru. Se cunoaşte şi anul dezvelirii monumentului -1937. Un an mai înainte fusese dezvelit monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial (despre care CUVÂNTUL deja a scris). Și, principalul, este cunoscut autorul bustului – celebrul sculptor basarabean, Alexandru Plămădeală. Un argument forte pentru acest an poate fi și faptul, că în 1937 s-au omagiat 10 ani de la trecerea în neființă a Regelui Ferdinand I (24.08.1865 – 27.07.1927). De dragul adevărului trebuie amintit, că Regelui Ferdinand I i-au fost înălțate 9 statui și busturi, inclusiv în Ucraina – 4; Bulgaria -1; R. Moldova – 4 (Chișinău, Rezina, Nisporeni și Ialoveni). Toate cele 3 busturi sunt lucrări ale sculptorului A. Plămădeală: Rezina (a. 1937); Nisporeni (a. 1938) și Ialoveni (a. 1939).

 

Plămădeală la Rezina

Pe aceeași pagină găsim o informație pe care o reproduc în întregime. „În anul 1937 sculptorul A.Plămădeală a vizitat-o pe sora Valentina, care locuia la Rezina. A trecut prin satul Saharna și a rămas uimit de ingeniozitatea arhitectonică, cu care fuseseră săpate direct în stâncă chiliile din localitate.

Deși se afla la Rezina pentru a se odihni,  rudele sale l-au rugat să facă bustul fondatorului Școlii Agricole din Saharna, Apostolopulo. Sculptorul a adunat materiale biografice și fotografiile necesare și a plecat la Chișinău, promițând, că până în iarnă bustul va fi gata.  El s-a ținut de cuvânt și peste puțin timp bustul a fost instalat pe malul Nistrului, în livada Școlii Agricole din Saharna”.

Apropo, la acea inaugurare a fost prezentă și mama mea, despre care își amintea ca des-pre un eveniment extraordinar. A avut loc în ziua de Ispas, spunea mama, deoarece de la inaugurare au plecat la hram în satul Horodiște.    

Din această foarte prețioasă informație aflăm, că marele sculptor avea o soră – Valentina, care locuia la Rezina.  De unde putem rezuma că Alexandru Plămădeală ar fi fost oaspete des la Rezina. Am putea, la fel, presupune că aflarea sculptorului la Rezina în anul 1937 ar fi fost legată nu numai de vizitarea surorii Valentina, dar poate și pentru participarea la inaugurarea monumentului Regelui Ferdinand I, la care a luat parte şi Vasile Bârcă, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, originar din Ignăței, jud. Orhei. Conform dr. în drept Mihai Tașcă, monumentul regelui ar fi fost instalat și inaugurat în perioada 29 august 1936 – 14 noiembrie 1937, dar cel mai probabil în vara anului 1937.

Am fi recunoscători dacă cineva ne-ar putea oferi date suplimentare despre sora sculptorului, Valentina şi familia ei, unde a fost gospodăria acestora,  dacă au avut urmași, care a fost soarta lor, etc.

 

Scurt biografic                       al sculptorului

A. Plămădeală

Alexandru Plămădeală s-a născut la 9 octombrie 1888 la Buiucani (Chișinău). Între anii 1904-1908 urmează cursurile Seminarului Teologic din Chișinău, fiind prieten cu poetul Alexei Mateevici.

În perioada 1908-1911 studiază arta plastică la Școala de Desen din Chișinău, iar între anii 1912-1916 – la Școala Imperială  Superioară de Pictură, Sculptură și Arhitectură din Moscova. După absolvire, doi ani, lucrează în calitate de gravor de medalii la Monetăria din Petrograd. După 1918 revine la Chișinău, unde este numit directorul Școlii de Desen, ulterior transformată în Școala de Arte Plastice, astăzi Colegiul de Arte Plastice care îi poartă numele. Moare A. Plămădeală la 15 aprilie 1940, la Chișinău.

Este cunoscut ca sculptor, pictor, grafician și pedagog. Capodopera dominantă a lui Alexandru Plămădeală este monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău, instalat în anul 1927.  

La fel, destul de prețioasă, pentru noi, pentru rezineni, trebuie să fie opera de o reală valoare a marelui sculptor  –  bustul Regelui Ferdinand I.

 

Propuneri pentru Consiliul Orășenesc Rezina

Locul unde inițial a fost instalat monumentul Regelui Ferdinand este cunoscut. Însă pe acel teren actualmente se află priza de apă potabilă din lunca Nistrului. Adică pentru acest monument trebuie selectat un teren nou, dar care să nu piardă din încărcătura istorică de epocă. Un asemenea loc ar fi sectorul de la intersecția străzilor Lomonosov și Orheiului, în fața fostei Case de cultură. Concomitent str. Lomonosov se va diviza în două străzi: una pe segmentul Grădina Publică spre nord, către Ciorna și alta în direcție opusă spre sud, către Stohnaia. Primul segment ar putea fi redenumit strada Regele Ferdinand, cel de al doilea – strada Sculptorul Plămădeală. În așa fel am reuni creatorul (sculptorul Plămădeală) cu opera sa (bustul Regelui Ferdinand). S-ar putea încerca a căuta bustul originar în Nistru sau a comanda o replică a operei inițiale.

Dintr-o asemenea simbioză vor fi în câștig de cauză absolut toți. În primul rând, viitorii oaspeți și turiști, care vor asalta patrimoniul de diamant de la Saharna. Aici, lângă bustul Regelui Ferdinand al României, de origine germană, căsătorit cu regina Maria, descendentă din dinastia coroanei Angliei și cuzena lui Niki, ultimul imperator al Imperiului Țarist, ghidul turistic va povesti frumoasa poveste a unui simplu băiat din Buiucani, pe nume Alexandru Plămădeală, autorul bustului, devenit unul dintre cei mai de vază sculptori din prima jumătate a sec. XX. Dar vor fi în câștig și autoritățile publice locale și, nu în ultimul rând, haznaua urbei, adică cetăţenii.

NOTĂ: Între 17 și 31 octombrie 1961, la Moscova s-au desfășurat lucrările congresului XXII al PCUS, la care N. S. Hrușciov a criticat dur, demitizând cultul personalității lui Stalin. Ca rezultat rămășițele fostului lider sovietic au fost scoase din Mausoleu, iar numele orașelor și străzilor în cinstea acestuia au fost schimbate. În  același an toată lumea progresistă sărbătorea  aniversarea a 250 de ani de la nașterea savantului, poetului și filologului rus Mihail Vasilievici Lomonosov. Până la acel an, cea de a doua stradă ca însemnătate a or. Rezina purta numele lui Stalin. Atunci s-a și hotărât de a schimba numele acelei străzi în numele lui Lomonosov, care de facto nu a avut nicio tangență cu urbea de pe Nistru.

Ion Perciun

 

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker