RezinaSocial

Numele căror personalități vor purta străzile din noul cartier al orașului Rezina

Numele căror personalități vor purta străzile din noul cartier al orașului Rezina.

Nicolae Proca

Numele căror personalități vor purta străzile din noul cartier al orașului Rezina

S-a născut la 16 decembrie 1949 în s. Hădărăuţi, raionul Ocniţa. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, iar mai târziu Şcoala Superioară de Partid din Kiev.

Biografia de muncă şi-o începe ca profesor de istorie la şcoala medie din s. Horodişte, raionul Rezina. Mai apoi mulţi ani activează în organele comsomoliste, de partid şi sovietice din raionul Rezina, inclusiv în funcțiile de prim-secretar al CR al ULCTM, preşedinte al Comitetului Raional al Controlului Popular, secretarul doi al Comitetului Raional Rezina al PCM, preşedinte al Comitetului Executiv Raional. 

În timpul conflictului armat de la Nistru la începutul anilor 90 ai secolului trecut, în calitate de preşedinte al Executivului Raional Rezina, prin argumente convingătoare şi o diplomaţie reuşită în relaţiile cu autorităţile râbniţene reuşeşte să preîntâmpine aruncarea în aer a podului peste Nistru din zona Rezina-Râbniţa, dar şi un conflict armat între cele două localităţi.

N. Proca este autorul monografiei despre istoria oraşului şi raionului Rezina, lucrare care a contribuit la completarea chestionarului heraldic şi elaborarea Stemei şi a Drapelului oraşului Rezina.

La iniţiativa dlui Proca au fost desfăşurate investigaţii cu privire la viaţa şi activitatea scriitorului Boris Vlăstaru (Wexler), băştinaş din Rezina, iar mai apoi, în baza unui proiect elaborat de clubul de dezbateri „Rezineana”, condus de domnia sa, pe frontespiciul clădirii BPR „Mihai Eminescu” din Rezina a fost instalată o placă comemorativă dedicată scriitorului, iar printr-o decizie a Consiliului Orăşenesc lui Boris Vlăstaru i s-a conferit post-mortem titlul “Cetăţean de Onoare al or. Rezina”.

O altă iniţiativă a fost studierea unei pagini tragice din istoria oraşului Rezina – demolarea în anii 50-60 ai sec. XX a cimitirului vechi din str. Păcii, cu deshumarea şi transferarea osemintelor din o parte de morminte în cimitirul de pe terasa a treia. Mai apoi, în colaborare cu managerul SRL ”Max-Victor”, Victor Lupaşcu, pe acest loc a fost inaugurată Crucea Memoriei, iar într-o anexă a clădirii Gimnaziului din vecinătate a fost amenajat un locaş sfânt.

În 1990 Nicolae Proca este ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (circumscripţia nr. 279 Rezina), în cadrul căruia a fost membru al Comisiei permanente pentru securitatea statului şi probleme militare. După încheierea mandatului de deputat revine la activitatea pedagogică în calitate de profesor de istorie la LT „Alexandru cel Bun” din Rezina, unde a activat până la pensionare. În această perioadă, N. Proca devine profesor de istorie de gradul doi, unu şi superior  – o performanţă unică în raionul Rezina. Împreună cu elevii săi a amenajat „Fântâna Ardelenilor”, Stela arheologică „Cetăţuia gotică”. 

N.Proca este autorul monografiilor ”Rezina. Schiţă istorică”, ”Rezina. File din istorie”, a lucrărilor metodice „Studierea istoriei locale – modalitate eficientă în procesul de educaţie pentru o cetăţenie democratică”, „Educaţia cetăţeniei democratice prin intermediul istoriei locale”. Împreună cu membrii clubului de dezbateri „Rezineana” a editat lucrările „Ghid informaţional despre monumentele istorico-culturale din comunitatea Rezina”, ”Ecoul trecutului prin prisma patrimoniului local”, „Patria începe cu baştina mea”.

Până la 1990 de 4 ori a fost ales deputat în Sovietul Raional Rezina, după – consilier în Consiliul Orăşenesc Rezina. 

Activitatea lui Nicolae Proca a fost apreciată cu ”Ordinul Republicii”, „Ordinul de Onoare”, medaliile „Pentru vitejie”, „Meritul civic”, „60 de ani ai Forţelor Armate ale URSS”, cu „Insigna de Onoare a Fondului Păcii”, titlurile ”Cetăţean de Onoare al or. Rezina” şi ”Cetățean de Onoare al satului Hădărăuţi”.

”Ordinul Republicii” i-a fost conferit în 2012 în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent şi democratic, pentru merite deosebite în instaurarea coeziunii şi concordiei în societate şi activitate rodnică în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan internaţional.

Redacția ziarului CUVÂNTUL

Maria Bieșu 

Numele căror personalități vor purta străzile din noul cartier al orașului Rezina

Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în comuna Volintiri, Județul Cetatea- Albă, Regatul României, într-o familie de oameni simpli. Părinții ei au fost Luca și Tatiana Bieșu. Debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș” cu piesa “Struguraș de pe colină” la un concurs raional, alături de Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici. În 1955, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din “Dama de Pică” cu atâta simțire, încât în final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: „Bravo, Marie!”, primind nota cea mai înaltă.  

În 1962, în urma unui concurs,  este angajată la Opera din Chișinău. Debutul care a avut loc pe 28 aprilie 1962 este un succes, recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea.

În 1965, împreună cu un grup de soliști de operă, face un stagiu la Teatrul “La Scala” din Milano, Italia. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului “La Scala”, a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.

În 1967 obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional “Miura Tomaki” (Ediția I Tokio, Japonia). Din acest moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. 

După marele succes de la Tokio, urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieșu evoluează pe scena Teatrului “Bolșoi” din Moscova și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad etc. Susține turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba, Israel.

 Activitatea Mariei Bieşu a fost apreciată cu cele mai prestigioase premii mondiale în domeniul muzicii de operă, distincţii de stat ale RSSM, URSS şi R.Moldova, titlurile onorifice “Artistă a Poporului” din RSSM şi URSS.

În septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat “Invită Maria Bieșu”. După decesul Mariei Bieșu denumirea Festivalului s-a schimbat în Festivalul Internațional “Maria Bieșu”, care a devenit unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul – una dintre capitalele muzicii de operă din Europa. Maria Bieșu a decedat pe data de 16 mai 2012. La 18 mai Guvernul Republicii Moldova a decis acordarea Teatrului de Operă și Balet numele Mariei Bieșu.

Sursa: Wikipedia

Efim Caftanat

Potrivit doctorului habilitat în studiul artelor, Victor Ghilaș, originar din s. Lalova, Rezina, baștina familiei Caftanat ar fi s. Pohrebeni, Orhei. Primul nume cunoscut din această familie a fost Mihail Caftanat (1893-1936), care a absolvit Conservatorul din Varșovia, specialitatea dirijor de orchestră. A activat în RASSM, la Balta, unde a fondat o mică orchestră simfonică. Un alt Caftanat, tot Mihail şi tot din Pohrebeni (1925-2017?) a făcut studii la Şcoala inferioară de agricultură din Cucuruzeni, apoi a absolvit Conservatorul din Chișinău, clasa clarinet, s-a specializat în dirijat de orchestră la teatrul ”Bolsoi” din Moscova. A fost clarinetist în orchestra Operei din Lvov, dirijor al Ansamblului de țigani și al Ansamblului de operetă din Leningrad, dirijor la Opera din Chișinău și la Teatrul din Havana, cadru didactic la Institutul de Arte “G. Musicescu” și Conservatorul din Chișinău. Fiul lui Mihail, Anatol (1948-1988), violonist și dirijor cu studii serioase la Conservatorul din Moscova și cel din Leningrad, a activat la Radioteleviziunea și Filarmonica din Chișinău. 

Viața și activitatea unui alt reprezentant al familiei Caftanat, Efim (1888-1949), este strâns legată de or. Rezina. După cum se menționează în ”Scrieri alese” de Boris Vlăstaru-Wexler, Efim Caftanat a fost dirijor de fanfară militară în Primul Război Mondial, iar în urma unei răniri a rămas invalid. În perioada interbelică a activat în calitate de capelmeistru al fanfarei de la Gimnaziul mixt din Rezina, nelipsită la toate festivitățile din oraș și, mai ales, la cele organizate pe 6 mai, ziua când, prin decret regal, Rezina a fost trecută în categoria orașelor. 

Tudor Iaşcenco

Nichita Turtă 

A fost starostele Rezinei în anii 80 ai sec. XIX.

Din documentele de arhivă ale vremii aflăm că moșia Rezinei era constituită din 31 desetine din vatra satului, 21 desetine de livezi şi legumării, 400 desetine de pământ arabil, 5 desetine de păşune, 666 desetine de pădure, iar 15 desetine nu erau lucrate (Arhiva Naţională a R.Moldova, f.106. inv. 41. d.126, pag. 4). 

Atunci în Rezina locuiau 1175 de bărbaţi şi 1210 femei, dintre care 7 nobili, 11 slujitori ai cultelor, 2 cetăţeni de onoare, 14 negustori. 90 de case erau din piatră şi 195 – din lemn. Rezinenii aveau în proprietate 80 de cai, 155 de vite mari cornute, 650 de oi, 250 de capre.

 În materialele de arhivă se mai menţionează că la 19 februarie 1886 starostele Rezinei Nichita Turtă a fost ales membru al cârmuirii de voloste, împreună cu băştinaşii Ion Borş, Procopii Tatar, Stepan Mârzenco (Arhiva Naţională a RM, f.106, dosarul 12, pag.4).

Starostele comunei Rezina avea în subordine doi ajutori şi comandantul poliției comunale.

Nichita Turtă a participat la realizarea reformelor agrară, a zemstvelor, judiciară, a învăţământului, care reglementau un şir de aspecte ale autonomiei comunale din Basarabia.

Nicolae Proca

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker