Drepturile omului: Garanţii vs RealităţiSocial

Parazitismul social ori businessul mic şi mijlociu?

Redacţia săptămânalului CUVÂNTUL, cu susținerea administraţiei raionului, a organizat pe 29 ianuarie la Șoldănești dezbateri publice la tema: „Dreptul la muncă: garanţii, situaţii, soluții”. Anunțul despre această acțiune a fost publicat în CUVÂNTUL și pe site-ul cuvintul.md cu o săptămână înainte, cititorii fiind invitați să participe, inclusiv cu sesizări, propuneri, soluții.

În sală la dezbateri au participat: Elena Zgurean, șefa Secției Ocuparea Forței de Muncă Șoldănești, Galina Nani, șefa Secției Economie a Consiliului Raional, Angela Ababii, primara comunei Cobâlea, Constantin Nasu, primarul satului Sămășcani, Serghei Melnic, primarul comunei Climăuții de Jos, Iurie Cernalevschi, om de afaceri din satul Șestaci.

A moderat dezbaterile Tudor Iaşcenco, directorul săptămânalului CUVÂNTUL. Imagini foto şi video: Victor Sofroni.

Tudor Iaşcenco: În a. 2016 revista Monitorul Fiscal, editată de Serviciul Fiscal de Stat, constata într-un articol întitulat “Top 5 orașe mici, cele mai bogate din Moldova” că oraşul Șoldănești ar fi unul dintre acestea. Și asta pentru că în Șoldănești activează 63 de SRL-uri, șapte societăți pe acțiuni și 261 gospodării țărănești. Principalii agenți economici din localitate sunt Fabrica de fermentare a tutunului „Parșe-Tutun”, care are o capacitate de 10,5 mii tone anual și Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură, care produce parchet, uși, ferestre și alte articole din lemn. În anul 2015, veniturile totale ale orașului au însumat 16 milioane de lei, venitul mediu pe cap de locuitor fiind de 2 614 lei.

Vezi AICI.

Pe de altă parte, datele statistice din anii 2018-2019 arată că produsul intern brut (PIB) în regiunea Centru a Republicii Moldova este cel mai scăzut comparativ cu celelalte regiuni din republică, iar venitul mediu pe cap de locuitor în raionul Șoldănești este unul dintre cele mai modeste în regiune. 

Totodată, raionul Șoldănești intră în top 10 raioane unde deja s-a atins limita critică de îmbătrânire (16 % din totalul populaţiei).

În raionil Şoldăneşti multă lume se plânge că guvernările din ultimele două decenii doar promit, dar nu fac aproape nimic pentru înfiinţarea unor locuri de muncă, unde ar putea să obţină salarii decente.

Pe de altă parte, unii reprezentanţi ai autorităților și agenți economici afirmă că se confruntă cu un deficit acut de brațe de muncă calificate aproape în toate domeniile. Mai ales reprezentanții businessului mic și mijlociu sunt nemulțumiți de faptul că legislația în vigoare și guvernările, prin acțiunile lor, frânează dezvoltarea acestui sector, dar și a economiei în ansamblu, favorizează exodul brațelor de muncă peste hotare, menținând, din anumite interese, criza social-economică din țară și toate acestea contrar celor patru puncte ale articolul 43 din Constituție „Dreptul la muncă şi la protecţia muncii”.

Elena Zgurean și Galina Nani au dat tonul dezbaterilor, prezentând câte o informație despre starea de lucruri în raion în domeniul de referință. În continuare participanții au dezbătut problemele abordate, totodată făcând schimb de opinii și soluții privind ameliorarea situației. 

Elena Zgurean: „Pe parcursul anului 2020 secția noastră a înregistrat 995 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, cu 251 de persoane mai multe decât în 2019 și cu 194 mai puține ca în 2018. O cauză ar fi pandemia de Covid-19, care a adus o parte din emigranți acasă. În 2019 numărul șomerilor s-a redus într-o oarecare măsură şi datorită faptului că doi agenți economici – SRL „Gloting Limited” și Fabrica de confecții din centrul raional permanent dispun de 40-70 de locuri vacante.

Pe de altă parte, pe parcursul a. 2020 în ansamblu pe raion am avut 250 de locuri vacante, la care au fost angajate 152 de persoane, iar la începutul a. 2021 avem vacante 52 de locuri de muncă, inclusiv Inspectoratul de Poliţie Șoldănești are nevoie de 4 ofițeri, ÎI „Ruslan Alas” – de patru muncitori, instituțiile de sănătate – de 2 medici de familie și 3 asistente medicale etc. Această statistică denotă că cei mai deficitari sunt specialiștii calificați, cu studii superioare și medii speciale” a precizat vorbitoarea. 

Dna Zgurean s-a referit detaliat la măsurile întreprinse de autorități în domeniul ocupării forței de muncă, la programele de susținere a șomerilor şi subvenționare a locurilor de muncă etc., demonstrând cu date concrete că în acest domeniu statul face mult: 

“De exemplu, în cazul încetării activității de muncă ca urmare a lichidării sau suspendării activității angajatorului, reducerii statelor de personal etc., șomerul primește ajutor în mărime de 50% din venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice, iar în alte cazuri – 40%.

Începând cu 1 ianuarie 2019 ajutorul de șomaj se stabilește diferențiat în funcție de stagiul de cotizare în bugetul asigurărilor sociale și se achită prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale. Astfel, cei cu un stagiu de cotizare de la 12 luni până la 10 ani primesc ajutor de șomaj timp de 5 luni, cei cu un stagiu de cotizare de 10-15 ani – 7 luni, iar cu un stagiu de cotizare mai mare de 15 ani – 9 luni.

Totodată, serviciile de ocupare a forței de muncă au grijă de formarea profesională a șomerilor, subvenționarea locurilor de muncă, susținerea financiară a intențiilor de creare sau adaptare a locurilor de muncă, stimularea mobilității forței de muncă”, a menționat dna Zgurean.

Referindu-se la forma-rea profesională a șomerilor, dna Zgurean a concretizat că șomerii înmatriculați la cursuri beneficiază de o bursă lunară neimpozabilă în mărime de 15% și de alte 20% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent pentru achitarea cheltuielilor de cazare, de asemenea li se acoperă cheltuielile de transport dacă cursurile au loc în altă localitate.

Dumneaei a mai remarcat că angajatorul care asigură instruirea șomerului la locul de muncă poate beneficia pe toată durata instruirii de o subvenție egală cu 30 la sută din salariul mediu pe economie în anul precedent. În cazul când angajează șomeri pe o prioadă nedeterminată, angajatorul primește subvenții lunare în mărime de 30 la sută din salariul mediu pe economie pentru anul precedent, pentru fiecare șomer, pe o perioadă de 6 luni. 

Cei care se angajează în bază de contract individul de muncă la o unitate selectată de serviciul de ocupare a forței de muncă situată la o depărtare mai mare de 20 km de la domiciliu, primesc o indemnizație unică de încadrare de 8600 de lei, a explicat şefa Secției Ocuparea Forței de Muncă Șoldănești.

AOFM oferă consultații, asistență și sprijin financiar în mărime de 50% din cheltuielile estimate de șomer în cazul inițierii unei afaceri (dar nu mai mult de 10 salarii medii pe economie pentru anul trecut); compensează 50% din costurile necesare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru șomeri suportate de angajator etc.

În încheiere, dna Zgurean a adăugat: „În anii 2008-2015, drept reacție la asigurarea de către guvernare a ajutorului social persoanelor fără surse de venituri, mii de săteni au început a-și vinde cotele de pământ pentru a intra în categoria beneficiarilor de ajutoare sociale. Din 2018, conform Legii 105/2018, persoana care deține o cotă de teren agricol și nu este înregistrată ca Gospodărie Țărănească, deja are dreptul la statut de șomer și la ajutor social. Astfel, de la un timp, mai mulți săteni fără loc de muncă caută să procure un teren agricol ca în cererea de ajutor social să poată confirma statutul de lucrător individual în agricultură și să beneficieze nu numai de suport social, dar și de stagiul de asigurări sociale pentru a primi pensie. 

Galina Nani: Informația că Șoldănești este unul dintre cele mai bogate orășele din republică nu mi se pare corectă. Fabrica de fermentare a tutunului, de exemplu, demult nu mai funcționează. Și numărul întreprinderilor se schimbă de la an la an – din păcate, nu în aspect pozitiv. În Republica Moldova dacă se închide o întreprindere pe nimeni nu-l doare capul.  Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, în ultimii doi ani în raionul Șoldănești au fost înregistrate 72 de întreprinderi noi, dar lichidate – 221 de întreprinderi. În loc să răzgândim fel de fel de măsuri de susținere a șomerilor, mai bine ar fi să susținem dezvoltarea businessului mic și mijlociu, care să genereze cât mai multe locuri de muncă, asigurarea cu venituri decente a cât mai multă lume, ca să avem cât mai puțini șomeri. O variantă ar fi garantarea unor facilități fiscale noilor întreprinderi mici și mijlocii, cum ar fi scutirea de impozite pe 3-5 ani, asigurarea cu investiții avantajoase și acordarea de credite preferențiale, facilitarea desfacerii producției, inclusiv pe piața externă etc. Afaceri durabile înseamnă venituri decente şi o piață activă a muncii.

Cât privește veniturile șoldăneștenilor, statistica este controversată. Conform datelor Biroului Național de Statistică, după cum se vede din infograficul ataşat, salariile în ramurile de bază de la noi nu-s chiar mici și cresc de la an la an. Tabloul bazat pe datele noastre colectate direct de la primării și agenții economici din teritoriu arată mult mai modest: salariul mediu pe raion – 3100 de lei, în complexul agroindustrial – 5634 lei, în comerț – 3000 de lei. Care cifre sunt mai corecte e greu de spus. Oricum, în comparație cu salariul mediu oficial pe republică – 8074 lei, toate cifrele de mai sus arată destul de modest.

Angela Ababii, primara c. Cobâlea: În 2017, cu ajutorul unui agent economic, am deschis în sat o secție de cusătorie. Dar peste 8 luni activitatea secției a fost suspendată. O parte din lucrătoare nu erau mulțumite de salariul care era de la 3000 până la 6000 de lei. Pe angajator nu-l satisfăcea calificarea joasă a angajatelor și calitatea producției confecționate. Am convenit cu angajatorul că dacă găsim cel puțin 14 cadre calificate, secția își va relua activitatea. Dar așa și nu am putut găsi aceste cadre și secția stă închisă.  Între timp, tinerii din sat continuă să caute de lucru peste hotare. După recensământul din 2014 populația s. Cobâlea oficial s-a redus cu circa 400 de persoane, dar în realitate decalajul e mult mai mare. În ultimul timp, mai ales în Șoldănești, au apărut multe locuri noi de muncă, dar e nevoie în special de cadre calificate, iar în satele noas-tre au rămas de fapt doar persoane necalificate și care preferă ajutorul social unui loc de muncă, unde trebuie să respecte condiții stricte, unde se plătește după cantitatea și calitatea producției.

Galina Nani: …o bună parte din lumea noastră pur și simplu s-a dezvățat, nu vrea să lucreze, știind că statul va avea grijă de ei.

Angela Ababii: După mine, legislația privind acordarea ajutorului social trebuie revizuită cardinal. De susținerea statului ar trebui să beneficieze întro măsură anumită persoanele în dificultate, care cu adevărat nu pot să muncească ori să-și asigure existența din propriile resurse. 

T.Iaşcenco: În continuarea vă rog să vă referiți mai detaliat la problema cadrelor, una foarte stringentă pentru sectorul agroindustrial și nu numai.

Constantin Nasu, primarul s. Sămășcani: În sectorul agroindustrial de la noi de zeci de ani nu mai vin specialiști cu studii. Într-un timp asta se întâmpla pe motiv că în satele unde predominau gospodăriile țărănești nu prea aveau unde se angaja. Apoi majoritatea gospodăriilor țărănești, din cauza lipsei brațelor de muncă, relațiilor deloc simple cu autoritățile s-au pomenit impuse să dea pământul în arendă întreprinderilor mari, care cu 2-3 specialiști și tehnică performantă lucrează mii de hectare.  În condițiile noas-tre gospodăriile mici n-au șanse să supraviețuiască în concurența dură cu holdingurile mari. N-am în vedere numai posibilitățile de producere, dar și cele de procesare a producției, desfacerea ei, inclusiv pe piețele externe. 

Tinerii specialiști ar putea crea întreprinderi moderne de producere și prelucrare a producției, de prestare a diferitor servicii, dar pentru asta este nevoie de surse financiare şi mai ales de o susținere concretă, cointeresată din partea statului, care ar asigura durabilitatea afacerilor. Unii încearcă pe cont propriu…

T.Iaşcenco: De altfel, în anii trecuți în raionul Șoldănești erau multe gospodării private care activau în domeniul zootehnic, cultivarea pomușoarelor, producerea şi procesarea fructelor, legumelor…

Constantin Nasu: Cine nu știe ce specialiști pregătesc acum instituțiile de învățământ superior de la noi? Pentru mulți contează doar diploma. Dar și aceștia nu se întorc la sat. Majoritatea celor care inițiază afaceri în mediul rural sunt persoane simple, care, câștigând peste hotare niște bani, vin să-i investească acasă în diverse afaceri cu speranța să asi-gure existența familiei. Dar puține dintre aceste afaceri rezistă în timp. Poate dacă statul le-ar oferi tinerilor întreprinzători posibilități concrete prin anumite facilități economico-fiscale ca să-și consolideze pozițiile, să ajungă în faza unor venituri durabile și posibilități de dezvoltare, situația în businessul mic și mijlociu ar fi alta. Dar aşa, nu reuşeşte omul să înregistreze afacerea, că este asaltat de fel de fel de controlori din structurile de stat trimiși să găsească ceva.

Iurie Cernolevschi, om de afaceri din s. Șestaci: Eu vreau să mă refer la o altă problemă: rolul autorităților publice locale în dezvoltarea social-economică a localităților. Eu am o întreprindere de prelucrare a lemnului, la care lucrează 28 de oameni. Aproape toată producţia merge la export. Avem posibilităţi să dezvoltăm întreprinderea, să mai deschidem vreo zece locuri de muncă. Am solicitat de la administraţia satului să ne vândă, conform tarifelor în vigoare, un teren de pârloagă situat alături de secţia de producţie, ca s-o lărgim. Consilierii din partea Partidului Şor şi PDM, care constituie majoritatea în Consiliul Local, refuză categoric să satisfacă cererea noastră, fără a aduce careva argumente.  Tot aşa procedează şi faţă de alţi consăteni. Un tânăr vrea să aducă de peste hotare, unde a muncit câţiva ani, utilaj pentru o spălătorie, pe care patronul lui i-l dăruieşte. Dar pentru a instala utilajul aici are nevoie de o bucată de pământ. Aceiaşi consilieri i-au respins cererea. Parcă cu asemenea autorităţi poţi scoate Moldova din sărăcie?”, a constatat dl Cernolevschi.

T.Iaşcenco: Un sector aproape neexploatat, generator de mari posibilităţi în ce priveşte locurile de muncă şi sursele de venituri este cel al serviciilor sociale în zona rurală. Care-i situaţia în acest domeniu în raionul Şoldăneşti?

Serghei Melnic, primarul comunei Climăuţii de Jos: Statul a comis o mare greşeală adoptând legile privind acordarea de ajutoare sociale populaţiei. Desigur, este mai uşor să iei credite şi să ţii în frâu populaţia cu asemenea ajutoare, decât să dezvolţi economia, să pui lumea la treabă. Dar astfel guvernările de la noi au transformat o mare parte din populaţie în paraziţi. În loc să ajute omul să-și procure undiță și să-l învețe cum s-o utilizeze eficient, statul îi propune pește. Lumea normală a pierdut încrederea şi speranţa în autorităţi. Cei mai activi au luat calea emigraţiei, cei rămaşi se străduie cumva să supravieţuiască, fără a vedea vreo perspectivă în viitor. Şi asta este cea mai mare problemă. În ultimul deceniu populaţia Climăuţii de Jos s-a redus aproape cu o treime. Cât timp şi ce eforturi ne-ar trebui ca să depăşim această situaţie?

Scrisoare la redacție

Mă numesc Chitaica Svetlana, născută la 19.10.1986. Sunt din satul Socola, raionul Șoldăneşti, dar la moment locuiesc în satul Poiana, Șoldăneşti. Sunt mamă bolnavă a 3 copii minori și nu pot lucra. Închiriez o casă pe care vreau să o procur, dar nu îmi ajung banii și de aceea vin la dumneavoastră cu rugămintea să mă ajutați. 

Aș dori să veniți să îmi faceți un filmuleț ca să vedeți cât de greu trăiesc și poate prin intermediul dumneavoastră se vor găsi nişte familii cu inima bună și mă vor ajuta cu cât de puțin.

Redacția a solicitat un comentariu de la Nadejda Negruţă, primara satului Poiana. Iată ce ne-a relatat dumneaei:

– Primăria localității este la curent cu starea de lucruri din familia Chitaica. Cu scopul de a o susţine, administrația satului în repetate rânduri a inclus familia dată în listele beneficiarilor de diverse ajutoare sociale, inclusiv de un suport financiar lunar a câte patru mii de lei. Soților Chitaica li s-au oferit mai multe posibilități de a se încadra în câmpul muncii. Cu părere de rău, ei au respins toate ofertele, motivând că nu ar avea cu cine lăsa copii. Asta în condițiile când fiica mai mare are 16 ani, iar cel mai mic copil – 8 ani. 

Vom susține şi în viitor în măsura posibilităților familia nominalizată, dar nu mai mult decât pe alți consăteni, care și ei se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei locurilor de muncă și alte probleme.

În aceeași ordine de idei, Elena Zgurean, șefa Secției Ocuparea Forței de Muncă Șoldănești ne-a relatat:

– Cetățeana Chitaica Svetlana a stat la evidență ca persoană în cautarea unui loc de muncă în perioadele: 01.08.2017 – 07.08.2018; 26.10.2018 – 03.07.2019 și 07.05.2020 – prezent. La 01.12.2020 i s-a propus un loc de muncă pe o perioadă de 2 luni la Fabrica de confecţii „Gemeni-Gloting-Limited” din or. Şoldănești ca tăietoare de materiale, cu salariul de 4000 lei. Dânsa însă a refuzat, motivând că deoarece primeşte ajutor social în mărime de 5000 de lei nu va pleca la lucru. 

Și Lomaca Ruslan (concubinul Svetlanei Chitaica) a stat la evidență ca persoană în căutarea unui loc de muncă din anul 2010, cu întreruperi nu mari, până la 24.09.2020. Dar niciodată nu a acceptat locurile de muncă legale propuse și a beneficiat permanent de ajutor social”.

Iurie Cernolevschi: Infrastructura socială în majoritatea satelor este la pământ. Deoarece nu avem reţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate, noi le acumulăm întro groapă şi periodic aceasta trebuie curăţată. Pentru acest lucru trebuie să pleci să cauţi o maşină tocmai la Rezina. O problemă extrem de complicată este să găseşti un electrician, un veterinar, sudor, alţi prestatori de servicii autorizaţi. Am luat vorba cu nişte consăteni să construim un apeduct, o reţea de canalizare, alte obiective de infrastructură. Majoritatea au strâns din umeri, dându-mi de înţeles că n-au nevoie de toate acestea. „Eu am rămas singură, copiii şi nepoţii sunt peste hotare şi nu se ştie dacă se vor mai întoarce, care-i rostul cheltuielilor”, îmi spunea o vecină. Dar de ce satele noastre şi noi am ajuns în secolul XXI în aşa hal? Iată întrebarea pe care trebuie să ne-o punem şi să găsim răspunsul corect. În caz contrar, n-avem nicio şansă.         

În urma dezbaterilor invitaţii au ajuns la o concluzie unanimă: nişte drepturi, chiar şi garantate de Constituţie, nu au efectul scontat într-o societate bolnavă cu o guvernare proastă.

Imediat după dezbateri redacţia i-a solicitat primarului de Şestaci comentarii pe marginea problemei abordate de Iurie Cernolevschi. Iacob Guja ne-a răspuns foarte operativ următoarele: 

– Îmi este dificil să comentez comportamentul prostesc şi criminal al celor cinci consilieri din partea Partidului Şor şi PDM, care se opun dezvoltării localităţii şi fac tot posibilul ca tinerii care doresc să iniţieze o afacere în localitate să nu reuşească. Pe parcursul anului 2020 trei tineri s-au adresat Consiliului Local Şestaci cu cereri prin care au solicitat expunerea la licitaţii de vânzare a unor terenuri proprietate publică pentru deschiderea sau dezvoltarea unor afaceri. De fiecare dată însă s-au opus consilierii din partea Partidului Şor şi PDM.

Cel mai paradoxal este că terenurile respective reprezintă nişte paragini şi nu aduc nici un folos satului. Să nu credeţi că aceste persoane au ajuns în Consiliul Local datorită votului cetăţenilor. Ei au ajuns consilieri în urma redistribuirii voturilor rămase de la consilierii independenţi, adică sunt nişte persoane întâmplătoare, dar care în virtutea unor circumstanţe decid soarta satului şi a unor consăteni care doresc şi pot să facă lucruri bune pentru comunitate.

Captură de ecran din 2020 08 25 la 19.10.56
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker