Campania Națională pentru o Justiție SănătoasăSocial

Evaluarea Periodică Universală: bile albe, bile negre

La începutul anului viitor, autoritățile Republicii Moldova urmează să prezinte în fața Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) raportul privind situaţia drepturilor omului, în cadrul așa-numitei Evaluări Periodice Universale (EPU).

În particular, țara noastră trebuie să explice cum au fost implementate recomandările asumate în toamna anului 2016, la Geneva, Elveția, la reuniunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Guvernul nu are încă gata un proiect al raportului care urmează a fi prezentat în 2022, iar experții în domeniul drepturilor omului susțin că autoritățile au mari restanțe la unele recomandări, cum ar fi acțiunile de eliminare a violenței în familie, a discursului de ură și discriminării.  

Prin mecanismul EPU, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului evaluează politicile publice în domeniul drepturilor omului din toate țările. Deși recomandările EPU nu au un caracter obligatoriu, totuși statele membre ONU sunt determinate să-și asume angajamente concrete în domeniul drepturilor omului și să le respecte.

Moldova a primit 209 recomandări

În toamna anului 2016, la sesiunea de la Geneva, autorităţile moldovenești au primit 209 recomandări din partea mai multor state. Cele mai multe recomandări au fost în următoarele domenii: combaterea discriminării, inclusiv a crimelor de ură și prejudecată (29),  protecția drepturilor femeilor (26);  protecția  drepturilor minorităților (14); combaterea torturii și a relelor tratamente (11); combaterea traficului de ființe umane (10); protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități (10); consolidarea instituțiilor naționale pentru protecția drepturilor omului (9); apărarea drepturilor copiilor (9) etc. 

La patru ani distanță, o bună parte din aceste recomandări așa și nu au fost realizate. Astfel, chiar dacă în 2016 autoritățile s-au angajat ca în următorii 4,5 ani Republica Moldova să adere la principalele convenții regionale în domeniul drepturilor omului, multe tratate internaționale așa și nu au fost ratificate. 

Vadim Vieru, avocat la Asociația Promo-LEX, menționează că țara noastră așa și nu a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul): „Este una din recomandările care nu a fost realizată, deși este foarte importantă, având în vedere problema violenței de gen pe care o avem în R. Moldova. Parlamentul însă este reticent să ratifice și să pună în aplicare această convenție”.

Deputata Ruxanda Glavan, membră a Comisiei protecție socială, sănătate şi familie din Parlamentul R. Moldova, confirma anterior că ratificarea Convenției de la Instanbul ar rezolva mai multe probleme și ar preveni fenomenul violenței domestice, însă în Parlamentul actual nu este voință politică la acest subiect.

O altă restanță este ratificarea Acordului privind Privilegiile și Imunitățile Curții Penale Internaționale (APIC) care este un instrument important pentru securitatea internațională. „Nici la acest capitol nu s-a avansat. La momentul actual, noi nu avem comise crime care ar intra sub statutul Curții Penale Internaționale, însă dacă pe teritoriul Republicii Moldova s-ar ascunde persoane care au comis crime împotriva umanității sau crime de război, atunci Curtea penală nu va putea solicita extrădarea acestora”, argumentează Vadim Vieru. 

La fel, autoritățile nu au întreprins măsuri eficiente pentru prevenirea discursului de ură, a cazurilor de discriminare, mai ales pe criterii de gen, cu toate că și-au asumat anumite angajamente în acest sens la sesiunea Consiliului ONU de la Geneva, iar astfel de cazuri sunt frecvente în țara noastră.

Dumitru Russu, expert la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), spune că o altă restanță este ratificarea Protocolului opțional al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), document care prevede dezvoltarea politicilor publice în domeniul protecției și asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități. În august 2020, Viorica Dumbrăveanu, pe atunci ministra Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, menționa că acest Protocol ar putea ratificat în 2021.

Bile albe pentru autorități

Deși mai puține ca număr, există și unele realizări în realizarea recomandărilor EPU. Vadim Vieru precizează că autoritățile au ținut cont, deși cu întârziere, de recomandarea de a adopta Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 (PNADO), iar Consiliul Național pentru Drepturile Omului, entitate în cadrul Cancelarie de Stat, este responsabilă de monitorizarea şi evaluarea implementării acestui Plan de acțiuni. 

O realizare menționată de Dumitru Russu este modernizarea izolatoarelor de detenție provizorie de la inspectoratele de poliție din țară. Aceste izolatoare au fost renovate în conformitate cu standardele internaționale în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei aflate în detenție provizorie, susține expertul.

O altă bilă albă pentru autorități este că au permis dezinstituționalizarea unor persoane cu dizabilități și incluziunea acestora în societate prin intermediul caselor comunitare. Totuși, D. Russu spune că acesta este mai mult meritul organizațiilor neguvernamentale care implementează proiecte în acest domeniu, cum ar fi Asociația Keystone Moldova: „Majoritatea acțiunilor realizate sunt implementate deoarece sunt ONG-urile care încearcă să tragă de mâneca autoritățile”.

Raporul oficial vs rapoartele alternative

Până în prezent, autoritățile au realizat un singur raport intermediar, în care sunt incluse realizările pentru doi ani (2017-2018) privind recomandările EPU. De elaborarea raportului final trebuie să se ocupe Consiliul Național pentru Drepturile Omului. Valeriu Berlinschi, consultant principal în cadrul Direcției secretariate permanente de la Cancelaria de Stat, spune că în prezent se acumulează informațiile de la toate instituțiile responsabile de monitorizarea și implementarea recomandărilor EPU, iar o schiță a raportului național final ar putea fi gata peste câteva luni.

Menționăm că pe lângă raportul întocmit de Guvern, elaborează rapoarte alternative Instituţia Ombudsmanului și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii, dar și organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului. Astfel,  Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va cunoaște situația obiectivă și reală a respectării drepturilor omului în Republica Moldova.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

campanie nationala min

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker