Social

Grigore Vieru în amintirile contemporanilor

Grigore Vieru în amintirile contemporanilor.

Astăzi s-au împlinit 12 ani de la trecerea în nemurire a poetului Grigore Vieru.

Mihail Guzun, dr., conferenţiar universitar, ex-redactor-şef al ziarului Tinerimea Moldovei: Grigore Vieru a fost un foarte bun prieten al ziarului Tinerimea Moldovei. Și după fiecare ciclu de versuri pe care le publicam, venea neapărat la redacție „să ne mulțumească”… De multe ori era însoțit de Iacob Burghiu.
După ciclul „Cântece noi” („TM” din 14 septembrie 1980), versuri culese în patru colonițe, pe întreaga pagină, cu nonparei (!) a venit „să ne mulțumească” și am stat la redacție până seara târziu…

Grigore Pavlovici, că așa îi ziceam atunci, era după spital și vorbeam de una – de alta, dar și despre boli. O vorbă n-o pot uita. Reproduc din memorie: „Nu mă tem de vreo boală, zicea Grigore Vieru.  Cel mai mult mă tem de o moarte stupidă…”
Să-l avem mereu în preajmă, că este unul din pilonii de rezistență ai neamului nostru. 

Vasile Spinei, jurnalist, scriitor: Și eu l-am cunoscut în mai multe ipostaze, fiind la Viața Satului. Am avut fericirea să fim împreună într-o călătorie de vreo săptămână prin Transilvania, într-o iarnă cu multă zăpadă și întâlniri de neuitat. Într-o noapte, târziu de tot, întorcându-ne de la o păstrăvărie spre Vatra Dornei, ne-am oprit la un bar dintr-un sătuc să procurăm niște apă.

Înăuntru – mai mulți tăietori de lemne, care stăteau la mese și cinsteau țuică. Ne-am așezat și noi la o masă, noi doi, Mihai Cimpoi şi șoferul. Fata de la bar a înlemnit, când l-a văzut pe Grigore Vieru. S-a făcut o liniște totală în sală, urmată de o rumoare: Basarabia… Vieru… frați…

Un tânăr de vreo 25 de ani, zdravăn, cu pumnii cât două baroase, se apropie de masa noastră, profund emoționat și abia împleticindu-și limba rosti: „Domnule Vieru, vă salut la noi. Vă rog să-mi dați un autograf, o să se bucure soția și copiii”. Șoferul aduce o carte din mașină. Vieru îl întreabă pe tânăr cum îl cheamă. Acesta, jenat, ca un copil care a făcut o poznă, răspunde: „Scuzați-mă. Păi acuma nu mă mai cheamă nici într-un fel”. Atât de rușinat era în fața Poetului.

Boris Parfentiev, jurnalist, dr., conferenţiar universitar: Dacă este o zi a amintirilor despre Grigore Vieru, vin şi eu cu câteva rânduri despre acest Om de Mare Omenie şi de Mare Talent.

Prin 1997 sau 1998 Grigore Vieru a intrat şi pe la noi, la TVM, la „Mesager”. În birou eram eu, directorul Departamentului ştiri şi adjunctul directorului, Boris Eruşevschi. Vieru scoate din mapă o invitaţie pentru participare la lansarea cărţii „Un verde ne vede” şi, stingherit, ne spune că este doar una. Ne roagă să-l scuzăm şi ne scrie pe ambii Borişi în aceeaşi invitaţie.

O păstrez şi azi alături de fotografia Mariei Bieşu cu autograful dumneaei, pe care l-am primit în Germania, când am participat la Zilele Moldovei la Expo 2000, Hanovra. În 2006, după ce am făcut un infarct în urma activităţii la draga mea televiziune, am nimerit la sanatoriul din Vadul lui Vodă. Acolo îşi tămăduia bolile şi Grigore Vieru. De câteva ori am stat şi am discutat. Adică cum am discutat? Eu mai mult am ascultat.

De fapt ne cunoşteam de mai mulţi ani. Pe la sfârşitul anilor ’70 ne-am întâlnit la Moscova, la Teatrul Armatei Sovietice, la un spectacol de Ion Ungureanu după piesa lui Ion Druţă. Eram într-o delegaţie la Televiziunea Centrală. Atunci m-am apropiat şi m-am prezentat.

Taguri
Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker