Social

Rodul muncii le este stima şi respectul sătenilor

Păstrarea identității noastre naționale, în pofida evenimentelor dramatice care s-au perindat în spaţiul basarabean în secolul XX şi a politicii de deznaţionalizare, poate fi explicată şi prin faptul că am avut în școli mai mulţi pedagogi de vocaţie, dintre care o parte – cu şcoală românească, dar şi educaţi în familii cu puternice tradiţii şi rădăcini.

Pentru câteva generații de copii de la Brânzeni cuplul de pedagogi care a decis într-un fel destinul satului au fost Ion și Margareta Porcescu.

Dna Margareta a predat istoria, dl Ion – fizica, 34 de ani exercitând şi funcţia de director al şcolii. Anume datorită dumnealor a fost păstrată pentru sat prima clădire a școlii deschisă la Brânzeni în 1901. Tot Ion Porcescu a fost unul din inițiatorii deschiderii și primul director al Liceului Teoretic Brânzeni.

”Întrebau elevii la ore – unde sunt acum Podul Înalt, Stănileștii și Vasluiul? Unii colegi de-ai noştri nu se sinchiseau să spună că aceste localităţi au dispărut de pe harta Moldovei. Eu mă consideram datoare să le spun copiilor adevărul – că aceste localități au rămas în jumătatea cealaltă a Moldovei istorice, de dincolo de Prut, care la 1859 s-a unit cu Ţara Românească, formând un stat nou, România”, ne spune dna Margareta.

 

S-au cunoscut la un festival al elevilor

Ion Porcescu își trage originile de la Ciocâlteni, sat de gospodari, cu școală bună.

”Nici nu vă puteți închipui, aproape toată clasa intra la facultate – acesta era nivelul de pregătire al elevilor la Ciocâlteni! Dar cel mai interesant era că participam la o mulțime de activități extrașcolare. La un festival, care a avut loc la Căzănești, am făcut cunoștință cu Margareta, elevă la școala din Brânzeni”, își amintește Ion Porcescu.

„Iar peste doi ani ne-am reîntâlnit la Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”: el era student la fizică și matematică; eu – la istorie”, continuă firul amintirilor dna Margareta.

 

Dispariția școlii ruse – un proces firesc

La Brânzenii Noi, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost fondată o școală rusă de 8 ani, care s-a autolichidat după 1996, profesorii fiind angajaţi la Liceul Teoretic Brânzeni.

Ion Porcescu spune că ceea ce s-a întâmlat cu școala rusă a fost un proces firesc:

”La Brânzenii Noi, sat întemeiat în timpul reformei lui Stolâpin, în 1911, populația era preponderent ucranineană și era normal ca școala să fie anume ucraineană. Dar după anii 70 ai secolului trecut mai mulți băieți și fete din Brânzenii Vechi se căsătoreau și-și făceau case la Brânzenii Noi, adică dincolo de Răut. Aceștea își dădeau copiii la școala din Brânzenii Vechi, școala copilăriei lor, mai atractivă și mai de succes. Concurența a făcut ca școala rusă să dispară de la sine. A fost un lucru firesc şi nimeni n-a făcut zarvă”, spune dl Porcescu.

Mariana Banari, acum directoarea LT ”Adrian Păunescu” din Căzăneşti spune prin ce a fost și este atractivă școala din Brânzenii Vechi: ”Se organizau multe activități extrașcolare, care adunau tot satul. Adică școala era un centru de cultură, un club de discuții, locul unde se puneau la cale problemele comunității. Şi asta în mare parte datorită pedagogilor Porcescu, cei care au jucat şi un rol hotărâtor în orientarea profesională a sute de discipoli. Eu de asemenea am devenit profesoară urmând sfatul dlui Porcescu”, mărturiseşte Mariana Banari.

 

Militantă în lupta pentru identitate națională

Dna Margareta Porcescu ne spune că a participat activ în Mişcarea de Renaştere Naţională din R.Moldova.

”Am fost prin 1993 într-o delegație privind schimbul de experiență la școlile din Iași. Câţiva dintre colegii noştri până la acea vizită erau adepți dârji ai moldovenismului. S-au întors de acolo românofili și unioniști convinşi. Pentru că au văzut la instituțiile de învățământ din fosta capitală a Moldovei altă lume, alte concepte de educație şi de viață. Iată de ce cred că elevii, concetăţenii noștri trebuie numaidecât să vadă România, patria noastră adevărată. Cine dacă nu profesorul de istorie trebuie să explice elevului că, dacă nu ne cunoaștem trecutul, puțin probabil să ne zidim un viitor bun. Ne-am pomenit deja în niște situații paradoxale: Uniunea Europeană ne repară drumurile, susţine modernizarea infrastructurii sociale şi a complexului agroindustrial, România de primește la studii copiii, asumându-şi şi cheltuielile respective, ne repară grădinițele, şcolile, iar moldovenii votează masiv partidele pro-ruse și anti UE. Eu personal nu pot înțelege cum să fii împotriva Europei civilizate, când chiar şi Petru I, reformatorul Rusiei, se mândrea mult că a deschis “o fereastră în Europa”, când Rusia de astăzi se orientează în multe domenii la standardele UE?”, spune dna Margareta Porcescu.

Deși sunt octogenari și demult pensionaţi, soții Porcescu nu sunt uitați de sat. La nunta lor de aur, spre exemplu, a fost prezentă foarte multă lume, inclusiv foşti discipoli.

”Ne bucurăm mult de roadele muncii noastre, că am reuşit să contribuim la educarea a sute de oameni cumsecade și patrioți convinşi”, ne-au spus la despărţire cei doi dascăli.

În imagine: Cu ocazia nunţii de aur au venit să-i felicite pe soţii Porcescu (în centru) finii lor de cununie, Nina şi Nicolae Cotlău

Ion Cernei

 

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close