Investigații

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova

Trec cu ușurință de la o fracțiune parlamentară la alta, fac și desfac alianțe, chiar și împotriva firii, atunci când interesul privat și de grup prevalează interesului public. Promisiunile din campaniile electorale nu mai contează.

Deputații traseiști își sporesc averile, se plimbă în mașini scumpe, merg în vacanțe exotice și își trimit odraslele la studii peste hotare. Devenit uzual, fenomenul traseismului politic în Parlamentul de la Chișinău nu mai șochează. Cine cumpără deputații moldoveni și care sunt mizele din spatele schemelor cu deputați ar trebui să ne spună procuratura.

Deocamdată, un singur dosar, destul de nebulos, a fost plimbat prin organe vreo câțiva ani, ca să se termine cu achitări. Aceasta, în situația în care ani la rând liderii politici s-au acuzat reciproc de cumpărarea deputaților care să voteze legi cu interese, iar sumele vehiculate în dispute sunt năucitoare și greu de perceput pentru alegători. Cine sunt traseiștii din ultimii ani, interesele și mizele migrării de la un partid la altul vă spunem într-o radiografie, făcută de reporterii CIJM.

Cinci deputați, foști democrați pe timpul când formațiunea era condusă de Vlad Plahotniuc, care după scindarea Partidului Democrat s-au refugiat în noua fracțiune parlamentară Pro Modova, au părăsit unul după altul formațiunea, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial. Liderul Pro Moldova, fostul speaker Adrian Candu, a explicat graba cu care foștii săi colegi l-au părăsit prin faptul că președintele Igor Dodon, candidat pentru un nou mandat de șef al statului, ar încropi o nouă majoritate parlamentară, să se asigure că va controla puterea chiar și în situația în care va pierde alegerile. Totul se întâmplă în situația în care Adrian Candu nu a fost lăsat să candideze în scrutinul prezidențial.

„În Parlament, se fac tot felul de aranjamente și majorități. În timp ce noi ne-am concentrat pe alegerile prezidențiale, Dodon încearcă să-și tragă o majoritate care să-i asigure susținere, inclusiv pentru scenariul în care pierde alegerile. Multe se vor clarifica în timpul apropiat, dar este bine să fim atenți să nu rămânem fără țară. Fac apel la deputați, jocurile care se fac sunt urâte. Dincolo de toate, trebuie să dăm dovadă de onoare și demnitate în ceasul al 12-lea. Sunt pregătit să-mi depun mandatul, numai să nu văd o majoritate clădită de Dodon, care acționează împotriva propriilor cetățeni”, a declarat Candu într-un video postat pe pagina sa de Facebook, cu două zile înainte de scrutinul prezidenția, când cel de-al cincilea deputat și-a anunțat ieșirea din fracțiune. Liderul ei a rămas doar cu Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției. 

Plecarea celor cinci de la Pro Moldova nu pare să fie o execepție. Migrările din ultimii ani au avut loc cel mai des în bloc atunci când cineva își dorea o majoritate parlamentară sau când formațiunile politice erau în declin și riscau să nu mai apuce un bilet în următorul parlament. Cele mai dese schimbări de formațiuni politice s-au întâmplat înaintea unor scrutine electorale sau imediat după ce deputații se înscăunau în Legislativ.

De regulă, după fiecare plecare, deputații traseiști își sporesc averile și veniturile.

Campionii traseiști 

Printre campionii traseismului politic din legislativul moldovenesc se numără deputații Violeta Ivanov, Sergiu Sârbu, Vladimir Vitiuc, Anghel Agachi și Eugen Nichiforciuc, care au schimbat cel puțin trei fracțiuni parlametare în ultimii ani.

La sfârşitul anului 2015, Violeta Ivanov, împreună cu alţi 13 colegi de partid, a părăsit fracţiunea PCRM, din care făcea parte. Între 2015 și 2017 a fost deputată neafiliată, după care a aderat la PDM. În luna mai a anului curent, Ivanov a părăsit și fracțiunea PDM, iar ulterior „a fost adoptată” de Partidul Șor, din partea căruia în prezent candidează la funcția de președintă a Republicii Moldova.

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Casa de locuit pe care Violeta Ivanov a finisat-o pe durata mandatului de deputat. Foto: CIJM
TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Blocul de locuit în care Violeta Ivanov și-a cumpărat un apartament în 2017. Foto: CIJM

De-a lungul anilor și odată cu migrarea de la un partid la altul, a crescut și averea Violetei Ivanov. Dacă pentru 2015 deputata raporta un teren cu suprafața de cinci ari, o casă veche demolată și una nouă, în construcție, dar și un apartament cu suprafața de 73 de metri pătrați achiziționat în 1995, în patru ani ea aproape a finisat casa cu două niveluri.

Una dintre fiicele parlamentarei, minoră la acel moment, era, în acte, proprietara terenului pe care soții Ivanov şi-au ridicat casa de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. Tranzacțiile imobiliare ale Violetei Ivanov nu se opresc aici.

După părăsirea PCRM, Ivanov și-a lărgit spațiul locativ și, dacă analizăm declarațiile ei pe avere, în următorii ani i-au sporit și veniturile. Ea și-a cumpărat un apartament mai spațios, cu suprafața de 98 de metri pătrați, într-un bloc nou de pe strada Tudor Strișcă din sectorul Botanica al Capitalei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că Ivanov ar fi achitat pentru noul apartament 445.000 de lei. Toate achizițiile pe care le-a făcut parlamentara în patru ani nu i-au secat însă bugetul. Din contra, dacă în 2015 ea raporta doar 100 de lei pe cardurile sale bancare, în declarația de avere și interese personale pentru 2019, la categoria active financiare e trecută suma de 430 de mii de lei.

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
În acest bloc de pe strada Traian deputatul Sergiu Sîrbu deține un apartament de
194 de metri pătrați, cu intrare separată. Foto: CIJM

Sergiu Sîrbu a întrat în Parlament în anul 2019, pe lista Partidului Comuniștilor. Timp de 12 ani, el a fost un membru activ al formațiunii. A început să lucreze în Aparatul Președintelui Vladimir Voronin, apoi șef al secţiei juridice în cadrul Aparatului Central al CC al Partidului Comuniştilor, reprezentând formațiunea în Comisia Electoral Centrală, în instanţele de judecată şi la Curtea Constituţională. În iulie 2013, Sergiu Sîrbu a trecut la PD, iar în decembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, secretar al fracțiunii Partidului Democrat din Moldova. În februarie 2020, alături de alți cinci colegi din PD, Sergiu Sîrbu a părăsit formațiunea Partidului Democrat și împreună au format o nouă fracțiune în Legislativ – Pro Moldova. La 23 octombrie curent, deputatul a anunțat că pleacă și din grupul parlamentar Pro Moldova și rămâne neafiliat politic. Parlamentarul a menționat că a luat decizia atât din motive personale, cât și profesionale, fără a preciza care sunt acestea.

De-a lungul anilor s-a îmbunătățit considerabil și situația materială a deputatului Sîrbu. În prima declarație de avere disponibilă, cea pentru 2010, plasată pe site-ul Parlamentului, alesul poporului nu raportează nicio locuință și niciun teren. Lucrurile rămân neschimbate și un an mai târziu. Abia în 2012 deputatul a raportat că are o vilă și un apartament de 68 de metri pătrați în Chișinău. Aceleași imobile au fost trecute și în declarația de avere pentru următorii doi ani.

În același timp, dacă până în anul în care a aderat la Partidul Democrat, deputatul pare să fi dus un mod de viață modest, în 2013 lucrurile s-au schimbat. Pe lângă decizia de a se despărți de PCRM și a adera la PD, în același an parlamentarul a decis să se căsătorească. În declarația de avere pentru 2013 aceasta raportează donații și cadouri primite la nuntă în mărime de 130.000 de lei, 15.000 de dolari și 34.000 de Euro.

În următoarea declarație de avere, pentru 2014, acesta raportează încă 394 de mii de lei drept donații la zile de naștere și cumătrie. În declarația de avere a lui Sergiu Sîrbu pentru 2015, apare un apartament de 194,7 metri pătrați și evaluat la peste 800.000 de lei, pe care deputatul susține că l-a primit drept donație. Potrivit datelor cadastrale, Sergiu Sîrbu a primit apartamentul în dar de la fratele său, Vitalie Sîrbu.

Vitalie Sîrbu a procurat imobilul de la un magistrat, la data de 20 februarie 2015, ca în mai puţin de două luni să-l doneze fratelui său. Presa a scris că fratele lui Sergiu Sîrbu este fotograf. Donații generoase, în valoare de aproape 200 de mii de lei, deputatul a raportat și în 2018, iar anul trecut suma totală a donațiilor se cifrează la 20 de mii de euro.

Vladimir Vitiuc s-a implicat în politică, făcând parte din Partidul Comuniștilor. Este deputat din anul 2005, de fiecare dată fiind ales pe lista PCRM. La alegerile parlamentare din 2009 și 2010, numele lui a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat.

Potrivit buletinului „Cunoaște-ți candidatul” din noiembrie 2010, lansat de Inițiativa Civică, în perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de Vladimir Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă. Totodată, potrivit aceleiași surse, Vladimir Vitiuc a fost autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de lege sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contraveneau altor legi deja existente, erau împotriva intereselor publice şi promovau privatizări dubioase.

Vladimir Vitiuc a plecat din PCRM la sfârșitul anului 2015, împreună cu alți 13 deputați comuniști, care au declarat, la o conferință de presă, că nu mai vor „să facă jocurile” formațiunii care i-a adus în Parlament. Cei 14 deputați ieșiți din PCRM au format Platforma social-democratică „Pentru Moldova”. Ulterior a aderat la PD. La fel ca și colega sa, Violeta Ivanov, în mai 2020, Ivanov a părăsit fracțiunea PDM și a aderat la Partidul Șor.

Și Angel Agache s-a remarcat la capitolul traseism politic. Agache și-a început activitatea politică în anul 2008, în calitate de membru al Biroului permanent central și al Consiliului politic național al PLDM, după ce, din 2004, a fost președintele Forului tinerilor „Noua Moldovă”. În urma alegerilor parlamentare din aprilie 2009, fiind pe locul 13 în lista liberal-democraților, Angel Agache a devenit deputat la vârsta de 33 de ani. În 2014 a câștigat un nou mandat, candidând de pe locul 18 în lista PLDM. Agache a anunțat că părăsește PLDM la 29 martie 2017, împreună cu alți patru colegi, făcând referire la neînțelegeri cu liderii partidului.

A doua zi, PLDM a precizat că Agache a fost exclus din partid. Peste patru luni, în iulie 2017printr-un comunicat de presă, Parlamentul a anunțat că deputatul Angel Agache a aderat la fracțiunea PDM din Legislativ. Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2017, Angel Agache a primit carnet de membru al PDM mai devreme, încă la 21 aprilie 2017, dar și funcția de secretar general adjunct în cadrul partidului. În iunie curent, deputatul a anunțat că părăsește PDM și aderă la Grupul Pro Moldova.

Prin mai multe formațiuni politice a trecut și actualul deputat neafiliat Eugeniu Nichiforciuc. El este la al doilea mandat de deputat. A ajuns în Parlament în februarie 2015, ales pe lista Partidului Democrat. Anterior a făcut parte din Partidul Comuniștilor, apoi a aderat la Partidul Moldova Unită, urmându-l la această formațiune pe fostul deputat comunist Vladimir Țurcan. La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a candidat cu nr. 62 pe lista Partidului Moldova Unită. După ce însă această formațiune nu a trecut pragul electoral, în martie 2011 Nichiforciuc a aderat la PDM. După mai multe neînțelegeri cu conducerea partidului, a fost exclus din formațiune în luna august 2020. 

Dodon și banii din „culioc” 

Și Igor Dodon, actualul președinte al Republicii Moldova și candidat în cursa prezidențială, a fugit de la Partidul Comuniștilor, pe listele căruia a intrat în Parlament în 2009, după ce a deținut funcții importante în guvernele conduse de oamenii comuniștilor. El a fost al doilea, după Marian Lupu, care a zdruncinat formațiunea. PCRM era în declin, după ce fusese la putere două mandate la rând și își șifonase grav imaginea, mai ales după evenimentele de tristă pomină din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au fost bătuți în comisariatele de poliție și judecați pe nedrept, pentru că participaseră la acțiuni de protest în care condamnau trucarea alegerilor parlamentare. 

Dodon a tras după el alți câțiva deputați comuniști, lucru care, se pare, nu i-a fost iertat nici până azi de către Vladimir Voronin. Liderul PCRM a declarat de mai multe ori public că deputații care au ieșit din fracțiunea comuniștilor ar fi fost plătiți cu bani grei de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PDM, care în felul acesta și-a întârit pozițiile și a controlat în următorii ani toată puterea și zonele de influență.

Recent și Igor Dodon i-a replicat fostului președinte că ar fi negociat pentru avantaje proprii trecerea a 14 deputați de la PCRM la PDM. 

Imaginea banilor murdari

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în structurile publice. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare, fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani. Doi ani mai târziu, după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al Capitalei, politicianul începe să se distanțeze de comuniști.

În noiembrie 2011, Igor Dodon părăsește fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc și Zinaida Greceanîi, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deși nu era membră a PSRM. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor, chiar dacă încă nu era membră a formațiunii, iar ulterior a fost președinta fracțiunii parlamentare a socialiștilor. După alegerea, în noiembrie 2016, a liderului PSRM, Igor Dodon, în funcția de președinte al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a aderat la PSRM, iar Congresul formațiunii, din 18 decembrie 2016, a ales-o președintă a partidului.

După părăsirea PCRM și preluarea conducerii Partidului Socialiștilor, Igor Dodon se desfată în călătorii și odihne în țări exotice, costurile cărora întrec cu mult venitul său lunar. Familia sa se mută într-o casă nouă. Public, deputatul spune că familia sa este ajutată de părinți.

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Colaj: CIJM

Lupu – de la comuniști, la democrați

Fostul deputat și actualul șef al Curții de Conturi, Marian Lupu, a cochetat cu mai multe partide de-a lungul carierei. Până la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, a reușit să fie membru al PCUS. În 2007 a intrat „prin ușa din spate” în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, după cum s-a exprimat liderul comunist Vladimir Voronin.

La congresul din martie 2008, el a fost promovat în Comitetul Central al PCRM, ceea ce, potrivit lui Voronin, „pentru o persoană care are mai puţin de un an stagiu în partid, aceste lucruri reprezintă o avansare substanţială în ierarhia de partid”. În 2008, preşedintele Legislativului, Marian Lupu, a fost exclus din comisia pentru integrare europeană şi din Consiliul Suprem de Securitate. Asta în ciuda faptului că era partenerul de dialog preferat al europenilor şi chiar era văzut ca un posibil înlocuitor al preşedintelui Voronin, aflat în ultimul an de preşedinţie. Ruptura de PCRM și trecerea la PD s-a produs în iunie 2009.

Ieșirea din PCRM s-a dat cu multe ezitări. La 2 iunie Lupu a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că ar intenţiona să părăsească rândurile Partidului Comuniştilor, dar, la scurt timp, a negat acesta lucru, ca peste o săptămână să anunţe ieşirea din PCRM. Ulterior, a fost ales președinte al Partidului Democrat, iar o lună mai târziu, Marian Lupu era cap de listă al PDM în campania electorală parlamentară anticipată. Atunci PD a intrat în Parlament cu 13 mandate, după ce în alegerile din aprilie, același an, democrații nu au trecut pragul electoral. Marian Lupu a fost primul în lista democraților și în alegerile parlamentare din 2010 și 2014, în care PD a obținut 15 și, respectiv, 17 mandate de deputat.

De la PLDM, la PPEM

Pionerul traseismului politic în legislatura anterioară este Iurie Leancă. Acesta a ajuns în Parlament pe listele PLDM, însă a decis să părăsească fracțiunea după ce a eșuat în încercarea de a obține un nou mandat de premier. În scurt timp, acesta a lansat un nou proiect politic – Partidul Popular European din Moldova, în care l-a atras și pe deputatul Eugen Carpov. Ulterior, mai mulți deputați liberal-democrați și-au anunțat „divorțul” de partidul care i-a promovat în Parlament. În aprilie 2017, în Legislativ apare o nouă platformă parlamentară, cu denumirea „Popular-Europeană”, formată din deputați transfugi de la PLDM în frunte cu Valeriu Ghilețchi. Este vorba despre Eugen Carpov, Mihaela Spătaru, Iurie Leancă, Aliona Goța, Gheorghe Mocanu, Octavian Grama, Simion Grișciuc, Eugen Bodarev și Ștefan Creangă.

Fuga de la PCRM la PD și votarea Guvernului Filip 

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Cei 14 deputați au făcut anunțul într-o conferință de presă. Foto: Moldpres

La sfârșitul anului 2015, un grup de 14 deputați a părăsit PCRM, anunțând că nu mai vor să facă jocurile formațiunii care i-a adus în Parlament. Pe lângă Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc, despre care am scris mai sus, au plecat din rândurile comuniștilor Artur Reşetnicov, Anatolie Zagorodnîi, Igor Vremea, Galina Balmoş, Anatolie Gorilă, Sergiu Stati, Boris Golovin, Corneliu Mihalache, Victor Mîndru, Alexandr Bannicov, Petru Porcescu și Elena Gudumac.

Transfugii s-au reunit în Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors pe atunci în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier. Toți cei 14 deputați au votat pentru învestirea Guvernului Filip, la începutul lui 2016, iar în martie 2017, au aderat oficial la PDM. Dintre toți cei 14, și-a continuat cariera politică „în sânul” Partidului Democrat doar Igor Vremea, care a intrat și în actuala legislatură.

Igor Vremea a candidat pentru prima oară la alegerile din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 27. La scrutinul din iulie 2009 era deja pe locul 21, iar la alegerile din 2010 – pe locul 45. În cadrul campaniei electorale din noiembrie 2014 a fost inclus pe listă cu numărul 14. A fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova în problemele juridice în perioada guvernării comuniste.

În Legislativ, un timp a fost vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, iar apoi preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. Timp de câteva luni a fost membru al Comisiei Electorale Centrale.

Boris Golovin a ajuns în Parlament după alegerile din 2014, anterior fiind viceministru al Sănătății în Guvernul Grecianîi și consilier municipal. În Consiliul municipal Chișinău, Boris Golovin a fost preşedinte al fracţiunii PCRM. Golovin a ajuns în atenția oamenilor legii de mai multe ori. În mai 2010, Centrul Național Anticorupție a deschis pe numele lui un dosar penal.

Funcționarul era suspectat că, pe timpul când deținea funcția de viceministru al Sănătății, a autorizat cumpărarea frauduloasă pentru instituțiile medicale din Moldova a opt instalații de radiodiagnostic digital. Ofițerii Anticorupție au descoperit că aparatele nu corespundeau parametrilor incluși în actele prin care s-a perfectat tranzacția. Astfel, prejudiciul adus bugetului, anunțat atunci de oamenii legii, ar fi fost de 35 de milioane de lei. Cauza deschisă împotriva factorilor de decizie de la Ministerul Sănătății nu s-a soldat cu rezultate. Inițial a fost scos de sub acuzare Boris Golovin.

Ulterior, potrivit unei note informative a Centrului Național Anticorupție, la 30 noiembrie 2011, printr-o ordonanță a procurorului, a fost dispusă „suspendarea termenului de urmărire penală pe caz, din motivul neidentificării persoanei care poate fi pusă sub învinuire”. Experți în Drept susțin că astfel de motive pentru suspendarea urmăririi penale pot fi invocate doar dacă persoana bănuită de comiterea infracțiunii a decedat. 

Pe timpul când deținea funcția de consilier municipal, Boris Golovin a fost criticat dur și acuzat că ar orchestra din umbră reforma spitalicească în muncipiul Chișinău și că ar avea interese personale la comasarea unor spitale din Capitală. Fracțiunea sa a votat de mai multe ori decizii în conflict de interese. 

La sfârșitul anului 2015, Boris Golovin a fost selectat în urma unui concurs cu un singur concurent organizat de Ministerul Sănătății pentru ocuparea funcției de director la Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească. Crearea, în iulie 2015, a noii instituții ca parte a reformării Serviciului de Urgență din Moldova, a fost criticată de experți independenți în politicile de sănătate.

Boris Golovin declara în 2015 că deţine trei terenuri, un apartament în Chişinău, un garaj şi o vilă în Rezina, precum și un automobil în proprietate, iar altele două în comodat. În conturile bancare, Golovin păstra 178 de mii de lei. Averea sa s-a mărit în următorii ani. În declarația pentru 2017 (cea pentru 2016 lipsește de pe portalul ANI), fostul deputat indică faptul că în 2016 a luat în leasing un automobil nou de marca Hyundai Santa Fe în valoare de 38.300 de euro. Asta nu a subțiat portmoneul lui Golovin. Din contra, în conturile bancare acesta păstra 93.000 de euro și 697.000 de lei, sume care anterior nu figurau în declarațiile de avere ale demnitarului.

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Blocul în care deputatul Sergiu Stati deține un apartament.
Foto: Ziarul Național

Doctorul în istorie şi fostul ambasador Sergiu Stati a fost deputat pe listele Partidului Comuniştilor din anul 2010, precum şi vicepreşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Anterior, a mai fost deputat în Legislatura 2005-2009, la fel ca exponent al PCRM, iar în 2008, Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării, l-a angajat consilier în probleme politice. În anii 2006-2008, a ocupat fotoliul de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 a fost ambasador în Turcia. Din 2005 până în 2007, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Pe 30 mai 2013, în cadrul şedinţei parlamentare de alegere a preşedintelui Legislativului, Stati a fost înaintat drept candidat de către fracţiunea PCRM, în timp ce fracţiunea Partidului Democrat îl propusese pe Igor Corman. În anul 2010, fiind candidat la funcţia de deputat, Sergiu Stati se arăta convins că va rămâne în echipa PCRM. „Am o poziție foarte clară. Am fost și voi rămâne în echipa Partidului Comuniștilor, care este o echipă extraordinară”, declara atunci parlamentarul.

De-a lungul anilor, Stati a trecut în declaraţiile sale de avere doar un apartament de 50 de metri pătraţi aflat în Chişinău, cumpărat în 1997. De altfel, în repetate rânduri Stati a fost catalogat de presă drept cel mai sărac deputat din Parlament. În 2015 însă, deputatul și-a procurat în leasing, un automobil nou de marcă Skoda, pe care l-a răscumpărat în 2018. Un an mai târziu, potrivit declarației de avere, Stati a devenit proprietarul unui apartament de 105,8 metri pătrați.

Anatolie Gorilă a candidat pentru prima dată la alegerile parlamentare pe lista PCRM în scrutinul din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 42. La acel moment, el era consilier raional la Cahul, după ce anterior ocupase funcția de vicedirector al Serviciului Grăniceri. La alegerile din iulie 2009 s-a aflat pe poziţia 53, iar la anticipatele din 2010 a urcat pe locul 25. În 2014 era deja pe poziţia 17 în lista electorală a PCRM. Gorilă a fost unul dintre deputații care, oficial, s-a îmbogățit odată cu obținerea mandatului de deputat. Acesta și-a cumpărat vilă, apartament, dar și două mașini. După ce a aderat la PD, în 2017, Gorilă și-a completat colecția de mașini cu un Land Rover Defender.

Artur Reșetnicov a fost întotdeauna unul dintre oamenii apropiați liderului PCRM, Vladimir Voronin. În noiembrie 2007, cu votul deputaţilor comunişti şi creștin-democrați, Artur Reşetnicov a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) pe o perioadă de cinci ani. Ca și alți colegi de-ai săi, a ajuns în lista neagră a candidaților la funcția de deputat întocmită de inițiativa civică ICPC. 

„În 2010, conducerea SIS a difuzat un comunicat de presă potrivit căruia, în perioada activităţii fostului director al SIS, Artur Reşetnicov a dat indicaţii în baza cărora a fost nimicită o mare parte din informaţiile operative cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, ceea ce nu permite evaluarea exhaustivă a activităţii SIS în timpul evenimentelor. Documentele lipsă au făcut imposibilă aflarea integrală a adevărului despre vinovaţii pentru gravele încălcări ale drepturilor omului comise în timpul violenţelor din aprilie 2009”, se arată în buletinul ICPC.

Reşetnicov a acces în Legislativ în 2010, fiind membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. După ce ani la rând a fost fidel PCRM, în decembrie 2015, Artur Reşetnicov, alături de alţi 13 deputați, a părăsit formaţiunea, anunțând că nu mai vrea să facă jocurile partidului care l-a adus în Parlament. 

La mijlocul lunii decembrie 2018, Reșetnicov a fost numit de Guvern în funcția de judecător al Curții Constituționale. În iunie 2019, CC a emis mai multe hotărâri, calificate de Comisia de la Veneția, drept „fără precedent”. Curtea Constituțională a decis, în seara zilei de 7 iunie, că Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a, trebuia să încheie formarea Guvernului până la data de 7 iunie 2019, inclusiv.

Drept urmare, șeful statului, Igor Dodon, era obligat să dizolve Parlamentul, după 90 de zile de la data validării alegerilor parlamentare. Ulterior, CC l-a suspendat temporar pe Dodon din funcția de președinte, după refuzul acestuia de a dizolva Parlamentul, iar în locul său a fost numit președinte interimar premierul Pavel Filip. Comisia de la Veneția a declarat anticonstituționale hotărârile respective ale CC. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de colegii săi, Artur Reșetnicov a demisionat din funcția de judecător constituțional.

Anatolie Zagorodnîi are imaginea șifonată. La alegerile parlamentare din 2009 şi 2010, numele deputatului a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), din care făcea parte și Centrul de Investigații Jurnalistice. Zagorodnîi a fost inclus în lista neagră pentru că a utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid. „Deşi i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, a obţinut spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii. În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate”, consta ICPC.

Galina Balmoș a fost aleasă deputat pe listele PCRM în anul 2005. Este fostă profesoară de limbă română la un liceu din Străşeni. În perioada 2007-2009 a ocupat fotoliul de ministră a Protecţiei sociale, familiei şi copilului, în cabinetele Vasile Tarlev 2 şi Zinaida Greceanîi.

Ascensiunea politică a lui Victor Mîndru a început în 2001, odată cu venirea la putere a PCRM. Pe măsură ce avansează pe scena politică, Victor Mîndru deţine mai multe funcţii publice importante. În 2001 este numit în funcția de prim-vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, iar în 2003 devine şef al Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, funcţie pe care o deţine timp de doi ani.

La alegerile parlamentare din 2005 este inclus cu numărul 42 pe lista PCRM, însă îşi exercită mandatul doar câteva luni, fiind numit în funcţia de ministru adjunct al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. În anul 2009, Victor Mîndru ajunge din nou deputat din partea PCRM. În acelaşi an preşedintele Vladimir Voronin îl decorează cu ordinul „Gloria Muncii”. La alegerile parlamentare din 2014, Victor Mîndru este al 12-lea pe lista PCRM. Ajuns deputat, Mîndru este înaintat membru al Comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară şi membru al Delegaţiei Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. 

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Casa în care locuiește deputatul Alexandr Bannicov. Foto: CIJM

Alexandr Bannicov a fost deputat din 2010 până în 2019. Anterior, în timpul Guvernului Tarlev și Grecianîi a fost directorul Departamentului de Privatizare, dar și director al Agenției Funciare și Cadastru. Mai mulți ani în urmă, Curtea de Conturi a constatat că în perioada 2004-2006, instituția condusă de Bannicov nu a efectuat un control adecvat asupra asigurării integrităţii patrimoniului public. Astfel, dacă la 24 noiembrie 2006 proprietatea transmisă în gestiune constituia 20,5 milioane de lei, la 2 iulie 2007 valoarea acesteia s-a micşorat până la 10,8 milioane de lei. 

În 2007 Alexandr Bannicov a fost criticat şi de Vasile Tarlev pentru că acesta nu a elaborat un sistem eficient de control la nivel central al utilizării terenurilor, inclusiv celor agricole, cu toate formele de proprietate. Tocmai din aceste motive parlamentarul a ajuns în 2010, în lista neagră a candidaților la funcția de deputat, întocmită de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat din care face parte și Centrul de Investigații Jurnalistice.

Bannicov nu și-a schimbat situația materială odată cu votarea guvernului Filip sau cu aderarea la PD, fiind deja milionar la acea vreme. Gestul său pare să fie motivat de faptul că pe numele fiului său a fost pornit un dosar penal. În iunie 2014, tânărul în vârstă de 27 de ani, împreună cu un alt bărbat, au fost reținuți de angajații Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger” și procurori, fiind suspectați de trafic cu substanțe narcotice.

Petru Porcescu a ajuns deputat în Parlament după ce a candidat cu numărul 13 pe lista PCRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. De fapt, Porcescu a mai candidat la fotoliul de deputat şi în 2009, apoi în 2010, având numărul 44 pe lista electorală a PCRM. Atunci Porcescu a renunţat la mandatul de deputat în favoarea funcţiei de vicepreşedinte al raionului Străşeni.

Cele mai controversate informaţii despre activitatea lui Porcescu ţin de perioada când acesta a ocupat funcţia de director general al Tutun-CTC, pe care a deţinut-o începând cu luna martie 2002. Deşi s-a aflat la şefia Combinatului mai puţin de un an, Petru Porcescu a reuşit să-şi construiască o casă în oraşul Străşeni. Jurnal de Chișinău a scris că la construcţia locuinței аu lucrat şi subalterni de-ai săi. În această perioadă, Porcescu a ridicat un salariu de circa 52.000 de lei.

Acesta a fost temeiul pentru care Petru Porcescu a fost vizat într-un raport al Curţii de Conturi, pentru că ar fi primit salariu majorat neîntemeiat, contrar Regulamentului cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat. Porcescu a fost înlăturat de la conducerea Tutun-CTC la 10 februarie 2003, pe motiv că întreprinderea a înregistrat pierderi enorme. Însă la doar zece zile de la demitere, Petru Porcescu a dat o petrecere de zile mari cu ocazia jubileului de 50 de ani, iar şefa sidicatelor de la Tutun-CTC i-a înmânat cheile de la un apartament сu trei camere în Capitală. Asta în condiţiile în care acţionarii de la combinat nu-şi primeau dividendele, iar muncitorii, salariile.

Corneliu Mihalache a fost redactor la publicația „Puls”, considerată organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova. Din această poziție, în anul 2006, la numai 34 de ani, Mihalache face un salt spectaculos – este ales președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu votul a șase din cei nouă membri ai CCA.

Presa scria atunci că Mihalache a trebuit să renunțe la statutul de membru al PCRM. La mai puțin de un an, a fost demis, fiind acuzat de colegi că a ascuns de ei informații oficiale și că făcea declarații politice în favoarea PCRM. Acesta a rămas membru al CCA până în noiembrie 2012. În fotoliul de deputat, Corneliu Mihalache vine după alegerile din noiembrie 2014 din postul de redactor-șef al ziarului „Nezavisimaia Moldova”. Elena Gudumac a acces în Parlament după ce, în februarie 2015, Ion Tomai a renunțat la mandat și a rămas în funcția de președinte al raionului Ocnița. 

Vladimir Voronin: „Pentru cei 14 s-au dat 5 milioane de euro” 

Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat de mai multe ori public că celor 14 deputați transfugi li s-ar fi plătit bani grei. Și unii deputați, printre care și Elena Bodnarenco, au spus despre faptul că li s-ar fi propus bani ca să treacă la PDM. În presă s-au vehiculat sume între 300 de mii și 500 de mii pe care le-ar fi primit unii deputați pentru a migra la PDM. Declarațiile lui Voronin, în februarie 2020, la o emisiune, vin să confirme aceste sume.

„Cinci milioane de euro pentru toți și în fiecare lună primeau plicuri. Unii primeau mai mult, iar alții mai puțin. Cei din grupul organizatoric primeau mai mult. Peste câteva zile Sergiu Stati și-a cumpărat Jeep, iar peste o perioadă Galina Balmoș și-a cumpărat apartament și automobil. Trebuie ca CNA să verifice ce proprietăți au achiziționat acești trădători, după ce au plecat din fracțiunea noastră. Acum, unii dintre ei stau în Parlament și fac o față serioasă”, a declarat Vladimir Voronin: 

Destrămarea fracțiunii PLDM și voturile „de aur” pentru Guvernul Filip 

Majoritatea parlamentară, gata să-l voteze, în ianuarie 2016, pe democratul Pavel Filip la funcția de prim-ministru, nu ar fi fost construită fără șapte liberal-democrați și trei neafiliați. Aparent, sub presiunea străzii, unii și-au retras semnăturile atunci când PD insista pe candidatura lui Vlad Plahotniuc, dar s-au răzgândit când la șefia Executivului a fost propus Pavel Filip. După ce și-au dat voturile pentru democrat, o parte din deputații liberal-democrați s-a aciuat în fracțiunea Partidului Democrat, iar o altă parte, în cea a PPEM.

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Construcția ridicată de Nae-Simion Pleșca. Foto: ZdG

Nae-Simion Pleşca, care în 2001 se regăsea pe lista electorală a PNL, a candidat pe listele PLDM în anul 2009. În scrutinul din 2010 politicianul era pe locul 27, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a candidat de pe poziția a 28-a în lista PLDM. 

A obținut mandatul de deputat în iulie 2015 după ce Anatolie Dimitriu, colegul său de partid, a fost ales președinte al raionului Ialoveni și a renunțat la funcția de parlamentar. De când a ajuns în Legislativ, Nae-Simion Pleșca și-a dublat numărul de imobile. Jumătate dintre imobilele deținute de familia Pleșca au fost achiziționate în anul 2012. Un an mai târziu, deputatul a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, care s-a autosesizat în privința unei eventuale încălcări la declararea averii pentru anul 2012. 

Potrivit constatărilor CNI, Pleșca și-a cumpărat în acel an patru imobile și un teren în valoare totală de peste 1,3 milioane de lei, asta în condițiile în care veniturile totale ale familiei sale nu au depășit suma de 300.000 de lei. Totodată, CNI a arătat că parlamentarul nu a declarat 11 conturi bancare: curente, de card, de depozit, dar și trei automobile. În decembrie 2013, CNI a clasat cauza în care era vizat Nae-Simion Pleșca. După ce a părăsit fracțiunea PLDM, Nae-Simion Pleșca „a fost adoptat” de Partidul Democrat.

Mihaela Spatari și-a început cariera politică la 18 ani, atunci când a devenit membră a PLDM, iar la scurt timp, vicepreşedintă a organizaţiei de tineret a formaţiunii. Peste doar un an, Mihaela Spătari este înscrisă pe lista candidaţilor PLDM pentru alegerile parlamentare din 2009, deşi pe o poziţie mai îndepărtată şi nu accede în Legislativ.

Candidează pe lista PLDM şi la scrutinul din 2010. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Mihaela Spătari este inclusă în lista PLDM pe poziţia 20 şi la vârsta de 25 de ani ajunge deputată. Gheorghe Mocanu a intrat în PLDM chiar de la fondarea formaţiunii şi peste câteva luni a fost ales preşedinte al Organizaţiei de Tineret a partidului, iar deputat a ajuns în 2010, figurând în lista liberal-democraţilor pe poziţia 20. A fost membru al Biroului Permanent al PLDM şi membru al Comisiei economie, buget şi finanţe din Legislativ.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Mocanu a completat visteria partidului cu 80.000 de lei. Potrivit declaraţiei de venit, în 2014 parlamentarul a câştigat puţin peste 250.000 de lei din activitatea de deputat, indemnizaţii şi depuneri la instituţii financiare. Acesta deţine două conturi bancare în lei şi nu a declarat terenuri sau clădiri, decât un birou administrativ cu suprafaţa de 27,7 metri pătrați în Ialoveni, dobândit în anul 2008.

Aliona Goța a renunțat în 2000 la cariera didactică și s-a angajat în calitate de secretară al Consiliului comunei Cucoara din raionul Cahul. În acelaşi timp se remarcă prin activitatea în sectorul asociativ. Peste trei ani, Aliona Goţa a absolvit Academia de Administrare Publică pe lângă preşedintele Republicii Moldova. 

În anul 2007 câştigă alegerile locale şi devine primar al comunei Cucoara, funcţie pe care o deţine până în februarie 2015, când devine parlamentar. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 din Republica Moldova Aliona Goţa a candidat de pe locul 24 în lista candidaţilor PLDM şi iniţial nu a reuşit să acceadă în Parlament.

În februarie 2015, ea i-a luat locul lui Grigore Belostecinic, rectorul ASEM, care a renunțat la mandat. În aprilie 2015 Aliona Goţa a fost numită secretară a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice. De-a lungul anilor, Aliona Goța a raportat averi modeste, în 2018 însă deputata a intrat în proprietatea unui automobil de marcă Hyundai Accent pentru care a scos din buzunar 6.700 de euro. În același an ea a accidentat mașina, după care a primit despăgubiri în valoare de 41.000 de lei și a vândut epava autoturismului cu 5.000 de euro.

Ştefan Creangă a venit în Parlament după ce timp de aproape un an a ocupat funcţia de viceministru al Finanţelor. Până a ajunge la minister, politicianul a fost timp de patru ani director general al Agenţiei Achiziţii Publice. Ştefan Creangă a ajuns în acest post după ce, din 2006 până în 2008, a fost jurist şi consilierul directorului general al SA Ipteh, companie ce deţine un imobil din centrul Chişinăului.

În februarie 2014, Ştefan Creangă şi-a anunţat demisia din funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, iar peste o lună PLDM l-a desemnat şef al staff-ului electoral al formaţiunii. Nicolae Juravschi a ajuns deputat pe listele PLDM în 2011. La sfârşitul lunii iulie 2015, Juravschi a anunţat că pleacă din PLDM, în plin proces de negocieri pentru crearea unei noi alianţe de guvernare, şi aderă la Partidul Popular European din Moldova, condus de Iurie Leancă.

Liberal-democraţii au calificat gestul acestuia drept un act de trădare politică. După ce și-a dat votul pentru Guvernul Filip, Juravschi a aderat la fracțiunea PD. În februarie 2014, Procuratura Generală a deschis un dosar pe numele parlamentarului, în baza unui act de constatare al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), emis două luni mai devreme. CNI a constatat că Nicolae Juravschi a comis fals în declarația de avere depusă pentru anul 2012 întrucât nu a indicat că deține un autoturism BMW X5, mai multe terenuri și cote de acțiuni în trei firme. La câteva luni după intentare, procurorii au clasat dosarul pentru că nu existau elementele unei infracţiuni.

Petru Ştirbate a fost deputat pe listele PLDM începând cu 2010. În septembrie 2015, politicianul a părăsit fracţiunea liberal-democraţilor pe motiv că formațiunea „nu este gata să iasă din cercul vicios în care se află deja de prea mult timp”.

De cealaltă parte, PLDM a lăsat să se înțeleagă că în spatele acestei plecări ar fi un scenariu de distrugere a partidului și a coaliției proeuropene de guvernare. După ce a anunțat că părăsește PLDM, deputatul Știrbate a fost dur criticat de către liberal-democrata Maria Ciobanu. Citată de Ziarul Național, ea a declarat că fostul său coleg „e corupt până-n măduva oaselor, și-a construit o casă-castel în parcul din Orhei și și-a angajat toate rudele în funcții publice”.

După ce și-a dat votul pentru Guvernul Filip, a aderat la fracțiunea PD. După ce a schimbat partidul, Petru Știrbate și-a extins și averea. În 2016 a intrat în proprietatea unui automobil nou de marcă Suzuki Vitara, pentru care a achitat 13.600 de euro. Un an mai târziu, a cumpărat un teren intravilan de 11 ari și un apartament pe 50 de metri pătrați în România.

Ion Balan a schimbat, de-a lungul carierei politice, mai multe partide. De profesie este agronom și manager în administraţia publică. În alegerile parlamentare din 2001 a candidat pe listele Partidului Democrat. A făcut parte din echipa PLDM din 2007, ajungând în fotoliul de deputat în 2009. După ieșirea din PLDM a aderat la fracțiunea Partidului Democrat.

 Lidia Lupu este o fostă comunistă care a migrat în tabăra socialiştilor după ce PCRM a trecut în opoziţie. În iulie 2015, deputata a părăsit fracțiunea PSRM, deși liderii formațiunii anunțau la scurt timp că o exclud din partid pentru că a votat pentru un democrat la funcția de președinte al raionului Hâncești. Lidia Lupu a lăsat apoi să se înțeleagă că ar vrea să se alăture fracțiunii PD, lucru care s-a și întâmplat, în martie 2016.

La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a fost pe locul 33 în lista de candidaţi la funcţia de deputat din partea comuniştilor, iar la scrutinul din iulie 2009 a ocupat poziţia 65. La anticipatele din noiembrie 2010, Lidia Lupu nu mai apare în lista PCRM. În perioada în care comuniştii s-au aflat la guvernare, a fost timp de mai mulţi ani preşedinta raionului Hânceşti.

În 2003, pe când era prefect al Judeţului Lăpuşna, Vladimir Voronin, şef al statului pe atunci, a decorat-o pe Lidia Lupu cu medalia Meritul Civic „pentru muncă rodnică în organele administraţiei publice, contribuţie la promovarea transformărilor social-economice şi activitate organizatorică şi obştească intensă”. 

Deşi Vladimir Voronin a lăudat-o, angajaţii Curţii de Conturi au criticat-o, Lupu fiind vizată în câteva rapoarte. Reprezentanţii instituţiei au constatat că Lidia Lupu, mai întâi în calitate de prefect al Judeţului Lăpuşna, iar apoi de preşedinte al raionului Hânceşti, a admis încălcări la formarea şi administrarea bugetului public, la acordarea creditelor preferenţiale şi atribuirea terenurilor agricole.

Potrivit documentelor, în perioada alegerilor locale din 2007, ea a distribuit ajutoare din fondul de rezervă unor persoane care, în realitate, nu erau defavorizate. Tot în 2007, timp de jumătate de an, s-a aflat în incompatibilitate de funcţii. În timp ce era consilier raional a exercitat şi funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control administrativ Hânceşti. Din această cauză, la alegerile din 2009, fosta comunistă a ajuns pe lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate, întocmită în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat.

Lidia Lupu a ajuns şi în vizorul reporterilor de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, după ce în 2006 i-a repartizat deputatului comunist Anatolie Zagorodnîi un loc în căminul Consiliului raional Hânceşti. Potrivit autorilor, acesta şi-a făcut o locuinţă în stil european cu patru camere şi toate comodităţile, ocupând o suprafaţă de circa 100 de metri pătraţi. „În acest spaţiu ar fi putut locui cel puţin două-trei familii din cele 70 ale tinerilor specialişti din sectorul bugetar, care aşteaptă de la Consiliul raional măcar o cameră undeva, pentru că dau pe chirie tot salariul lor de bugetari”, au scris jurnaliştii.

Scindarea PD și formarea grupului parlamentar Pro Moldova

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Andrian Candu anunță despre scindarea PDM

În februarie curent șase deputați democrați, între care Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur, Corneliu Padnevici și Grigore Repesciuc au declarat că părăsesc fracțiunea Partidului Democrat din Moldova și înființează un nou grup parlamentar – Pro Moldova.

„Divorțul civilizat în echipa PDM”, cum a calificat Andrian Candu decizia de a părăsi partidul, a fost determinat de acțiunile conducerii formațiunii, care și-ar dori o coaliție cu socialiștii, fără să se consulte cu partidele de dreapta. Fostul președinte al Parlamentului a subliniat că mai mulți membri ai PDM nu sunt de acord cu deciziile luate de conducerea formațiunii și că erau determinați să iasă în față, însă ar fi fost șantajați.

În următoarele luni, rând pe rând, au anunțat că părăsesc fracțiunea PD și aderă la noul grup parlamentar Gheorghe Brașovschi, Vasile Bîtca și Ghenadie Verdeș, Elena Bacalu, Oleg SîrbuEfrosinia Grețu și Ruxanda Glavan.

La 23 octombrie curent, alături de Sergiu Sîrbu, alți trei membri ai fracțiunii Pro Moldova au ieșit din partid. Este vorba despre Ruxanda GlavanEleonora Graur și Grigore Repeșciuc. La o săptămână distanță, și-a anunțat plecarea și Corneliu Padnevici. Toți cei cinci au anunțat că vor rămâne neafiliați politic, însă nu și-au motivat deciziile.

Scandalul legat de tentativa lui Ștefan Gațcan de a părăsi PSRM

La sfârșitul lunii iunie curent, Ștefan Gațcan, care trei luni mai devreme câștigase un mandat de deputat în circumscripția uninominală din Hâncești, pe listele PSRM, a anunțat că părăsește fracțiunea care l-a adus în Parlament și aderă la grupul parlamentar Pro Moldova. Reacția socialiștilor nu s-a lăsat așteptată. Într-o conferință de presă, deputații Bătrîncea și Furculiță au declarat că Parlamentul urmează să fie dizolvat, iar Procuratura Generală va fi sesizată privind coruperea deputaților.

A doua zi, Ștefan Gațcan s-a răzgândit. Acesta a decis să-și depună mandatul de parlamentar. Anunțul despre depunerea mandatului de deputat nu a fost făcut de însuși Ștefan Gațcan, ci de socialistul Corneliu Furculiță, în numele lui. Ulterior, s-a vehiculat că deputatul Ștefan Gațcan ar fi fost sechestrat și impus prin șantaj, fiind amenințat cu dosare penale, să renunțe la mandatul de deputat după ce a anunțat că părăsește fracțiunea PSRM. Parlamentarul a semnat o plângere în adresa Procuraturii Generale în care descrie presiunile la care a fost supus. Totodată, deputații din formațiunea politică Pro Moldova susțin că Gațcan a fost reținut de foștii săi colegi din Partidul Socialiștilor în timp ce mergea pe coridoarele Parlamentului.

Acesta ar fi fost izolat într-un birou din Parlament de către socialiștii Grigore Novac și Nicolae Pascaru care l-ar fi amenințat cu răfuiala și l-ar fi obligat să semneze declarația de renunțare la mandatul de deputat. Procuratura Generală a confirmat recepționarea plângerii semnate de Gațcan, precum și pornirea unui proces penal în baza plângerii depuse. În aceeași zi, Gațcan a postat pe pagina de Facebook un mesaj video dintr-o podgorie, în care anunță că este bine și că are nevoie de o perioadă de reabilitare.

Ulterior, Poliția de frontieră a confirmat că Ștefan Gațcan a părăsit teritoriul Republicii Moldova. Peste aproape o săptămână, Ștefan Gațcan a anunțat, într-un nou video, că își retrage cererea de la Procuratura Generală privind pretinsele intimidări din partea deputaților din PSRM pentru a-l determina să renunțe la mandatul de parlamentar.

Declarații despre coruperea deputaților 

La începutul lui 2016, deputata comunistă Elena Bodnarenco şi liberal-democrata Maria Ciobanu au declarat public că mai multor parlamentari li s-au propus sume mari de bani sau alte beneficii în schimbul votului pentru candidatul democrat la funcţia de prim-ministru. Parlamentara comunistă declara, în cadrul unui interviu acordat ziarului regional „Observatorul de Nord”, că cei 14 parlamentari care au părăsit fracţiunea PCRM şi au creat Platforma social-democratică „Pentru Moldova” au primit bani sau au fost şantajaţi cu dosare penale.

Tot atunci, Elena Bodnarenco a recunoscut că i s-au propus şi ei bani sau funcţii pentru a părăsi fracţiunea Partidului Comuniştilor. Şi liberal-democrata Maria Ciobanu a lăsat să se înţeleagă că mai multor colegi de-ai săi din fracţiunea PLDM, care au votat Guvernul Filip, li s-au promis beneficii. Citate de CNA, cele două parlamentare au refuzat să se prezinte în fața ofițerilor pentru a depune declarații, motivând că nu au încredere în justiție.

Un singur dosar penal, soldat cu achitare

Chiar dacă în spațiul public au fost lansate multe acuzații privind coruperea deputaților, organele de drept au pornit un singur dosar, care, în iunie 2020, s-a soldat cu achitarea inculpaților. În martie 2014 au fost reținuți de organele de drept un fost polițist și un model, care urmau să transmită 250 de mii de dolari unui deputat, pentru a părăsi fracțiunea din care făcea parte. În iulie 2017 fostul polițist Vitalie Burlacu a fost condamnat la 11 ani de închisoare, iar modelul Irina Baglai – la opt ani de închisoare.

Peste un an, Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare hotărârea instanței de fond, iar în august 2019 dosarul a fost reluat de la capăt. Magistrații de la CSJ au dispus rejudecarea cauzei de aceeași instanță de apel, dar în alt complet de judecată. În tot acest răstimp numele deputatului care urma să primească banii nu a fost făcut public, la fel ca și numele celor care au orchestrat procesul de corupere. La 12 iunie 2020, fostul polițist Vitalie Burlacu și modelul Irina Baglai au fost achitați.

Instanța a dispus încetarea urmăririi penale pe motiv că au apărut circumstanțe noi care exclud urmărirea penală în dosarul respectiv. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel Chișinău a dispus restituirea a 250 de mii de dolari, bani ridicați în timpul perchezițiilor, și a 500 de mii de euro, bani ridicați dintr-un seif închiriat de Irina Baglai la o filială a băncii comerciale Energbank.

Declarația de condamnare a traseismului, votată în unanimitate

În iunie curent, fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, care în legislatura anterioară și-a lărgit de două ori componența tocmai datorită fenomenului traseismului, a propus adoptarea unei Declarații cu privire la condamnarea faptelor de traseism și corupere politică.

Se întâmplă după ce formațiunea a pierdut jumătate din deputații cu care a ajuns în Parlament. Inițiativa democraților a fost susținută aproape în unanimitate, inclusiv de deputații care s-au plimbat de-a lungul timpului dintr-o formațiune în alta. În textul documentului se menționează că traseismul politic nu doar lovește direct în temeiurile etice și morale ale societății, ci și viciază până la desfigurare sistemul politic și procesele politice din țară.

Precedente mai vechi: Cum au votat în 2005 pentru Voronin deputații din PPCD

Istoria formării alianțelor cu interese private este mai veche. În februarie 2015, echipa Centrului de Investigații Jurnalistice publica o anchetă despre cum un grup din 48 de deputați din fracțiunea Partidului Popular Creștin Democrat, condus de Iurie Roșca, și din cea a Partidului Comuniștilor au obținut apartamente la preț preferențial, mult mai mic decât cel de piață, întrun bloc ce se ridica în starda Petru Movilă, chiar în inima Capitalei.

Se întâmpla în februarie 2005, în preajma alegerilor parlamentare din 6 martie. În acel scrutin doar trei concurenți electorali au depășit pragul electoral — Partidul Comuniştilor (45,98% din voturi, 56 de mandate), Blocul „Moldova Democrată” (28,53% din voturi, 34 de mandate) şi Partidul Popular Creştin Democrat (9,07% din voturi, 11 mandate).

Alianța neformală asigurată cu apartamente la jumătate de preț în centrul Chișinăului și-a spus cuvântul o lună mai târziu. 

TRASEIȘTII: Cine cumpără deputați în Republica Moldova
Lilia Ionița, expertă CAPC

La 4 aprilie 2005, în Parlament a avut loc procedura de alegere a şefului statului. Atunci președintele țării se alegea prin votul deputaților din Legislativ. Parlamentarii urmau să aleagă prin vot secret între doi candidați – Vladimir Voronin, președinte în exercițiu, și Gheorghe Duca, președinte al Academiei de Științe. Procedura votării a fost însoţită de o mare surpriză. Pentru Vladimir Voronin au votat toți cei 11 deputați ai PPCD (!), lucru total neașteptat și de neacceptat pentru acel moment. În final Vladimir Voronin a fost ales cu votul a 56 de deputaţi ai fracţiunii PCRM, opt deputaţi ai fracţiunii PDM, 11 deputaţi ai fracţiunii PPCD, precum şi trei deputaţi ai PSL. Chiar şi după începerea procedurii de votare nu se ştia că fracţiunea PPCD şi grupul parlamentar al PSL vor participa la votare împreună cu fracţiunile PCRM şi PDM. 18 deputaţi ai AMN nu au participat la votare, iar alţi cinci deputaţi AMN au absentat. În consecinţă, din cei 78 de deputaţi care au participat la alegerea şefului statului 75 au votat pentru Vladimir Voronin. Contracandidatul lui Voronin, Gheorghe Duca, a obţinut un singur vot, iar două buletine au fost declarate nevalabile. Astfel, Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de şef al statului.

Expert: „Problema migrării politice „contra cost” dintr-o fracțiune parlamentară în alta, în scopul constituirii unor majorități parlamentare confortabile, ridică mari semne de întrebare din perspectiva integrității politice”

În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cadrul normativ nu a anticipat faptul că, odată cu accederea în Parlament a oamenilor de afaceri, „va înflori” și fenomenul traseismului, respectiv nu au fost reglementate interdicții pentru schimbarea culorii politice.

„Traseismul politic s-a manifestat pregnant după anii 2000, când sistemul politic a fost accesat de oamenii din bussines. Aceștia au replicat „cu nonșalanță” regulile și schemele de afaceri mai puțin oneste (atacuri raider, preluări de afaceri) în sistemul politic. Este deja notoriu că anume odată cu venirea oamenilor de afaceri în politică migrațiile sezoniere și de conjunctură a deputaților au devenit mai frecvente sau chiar s-au transformat într-o regulă.

Cadrul normativ nu a anticipat și, respectiv, nu a reglementat interdicții pentru „mișcările” deputaților în Parlament dintr-o fracțiune în alta, aceștia beneficiind de garanțiile constituționale, potrivit cărora „în exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului și orice mandat imperativ este nul”. Din perspectiva abordărilor constituționale asemenea „mișcări” nu sunt condamnabile, or se prezumă că deputații acționează din numele poporului. Totuși, problema migrării politice „contra cost” dintr-o fracțiune parlamentară în alta, în scopul constituirii unor majorități parlamentare confortabile, ridică mari semne de întrebare din perspectiva respectării rigorilor de integritate, în special, a integrității politice.

O parte din informațiile vehiculate în spațiul public privind sumele exorbitante plătite deputaților pentru transferul dintr-un club de interese în altul au servit temei pentru pornirea unor dosare penale. În pofida unor sesizări concrete, audieri, colectare de probe etc. niciun proces penal nu a fost finalizat, persoanele vinovate nu au fost identificate și, respectiv, nu au fost sancționate. O parte din persoanele care au sesizat procuratura afirmau că dețin și au prezentat procurorilor probe concludente privind „cumpărarea” deputaților (spre exemplu cazul ieșit din comun al deputatului în exercițiu Gațcan), dar așa și nu cunoaștem soarta acestora.

Admițând faptul că procuratura „nu se implică în jocuri politice” și nici nu are nevoie să facă asta, totuși este important ca procuratura să investigheze eficient toate cazurile de „cumpărare” a deputaților, or aceste acțiuni sunt în esența lor infracțiuni clasice de corupție. În lipsa investigării eficiente și tolerarea practicilor defectuoase din legislativ scade dramatic încrederea în ambele instituții – Parlament și procuratură. O asemenea stare de lucruri e tristă, deoarece parlamentarii sunt cei care instituie reguli și transmit mesaje către întreaga societate, care în mod firesc va respinge și nu se va conforma regulilor venite de la persoane compromise”, a comentat Lilia Ioniță. 

Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.

Cornelia Cozonac, Mariana Colun

Taguri
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker