Evenimente

Și totuși, Mamele sunt… stele

O mână caldă-mi stă pe creştet,

E mâna mamei-pruncii crește,

Până-şi iau zborul înspre creste…

O rugă-aveai: Spre-nalte zboruri,

S-avem și-al nostru  “cuib de doruri”-

Firi drăgălaşe – mici odoruri.

Și iată-ţi ruga împlinită,

Dar tu rămâi întroienită,

Prin amintiri… O, ce ispită

Mai cearcă inima de mamă,

Ca un avid tăiş de lamă:

– Tot am făcut? Cu buna seamă?

Lejeră inima de Mamă,

Pentru cei dragi captivă-n… vamă,

Suspin ascunde sub năframă…

Azi altă mână prunci-mi creşte,

Dar eu mai simt cel Foc pe creştet-

Sărutul mamei – ca o şoaptă:

-Veniti, copii, că pâinea-i coaptă!

Cireşe – mai găsiţi şi mâine,

Gustaţi acum din Sfânta Pâine!..

Dulci amintiri… Însă prin ele

Ne-ntroienim şi noi deacum.

Şi totuşi, mamele… sunt stele –

Clipe de Vis pe-al Vieții Drum.

Chiar și urcând spre Culmi Celeste,

Ele-s cu noi prin Griji Terestre –

Aureolă de lumină.

Ecou persista: lină… lină…

Emană Mamele lumină.

Ion Tudose, satul Ghiduleni, raionul Rezina

 

Mamei…

O, Mamă scumpă și iubită!

De-ai ști cum sufletu-mi te cheamă,

Cum inima de dor rănită

Îmi plânge zi și noapte, Mamă…

De plouă, fulgeră sau tună,

Aș alerga fără de teamă

Prin cea mai groaznică furtună,

Ca să te văd pe tine, Mamă!

 De-ai fi aicea, pe aproape,

Aș alerga fară-ncetare,

Pe vreme rea sau vreme bună

Să-ți dau, Măicuță,-o sărutare.

Să îți mângâi mâinile blânde,

Și părul cărunțit, şi faţa,

Și ochii tăi senini ca aștrii,

Ce m-au vegheat întreaga–mi viață…

Dar nu mai ești aici…

Departe-i cel infinit necunoscut…

De-ai ști cât doare lipsa-ți, MAMĂ?!

Și cât e dorul de durut!…

Vera Iurcu

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close