Social

Nu există artă cum să devii țăran, există arta de a rămâne om al pământului!

Nu există artă cum să devii țăran, există arta de a rămâne om al pământului!

                                      ” Oriunde doar unul fermierul cumpără totul

                                      la preț cu amănuntul, vinde en gros, evident,

                                       în ambele cazuri achitănd  livrările…”


                                                        John Kennedy, președinte al SUA


 Pagina mea de Facebook este concepută în română, tema principală pentru discuție este agricultura unde, în loc să-mi împărtășesc experiența, sunt nevoit să răspund în rusă trolilor cu pretenții de maeștri în arte, istorici, militari și candidați în științe, care se dau drept cunoscători în ale agriculturii, dau lecții celor de la țarină și mai nu pornesc cu bâta contra lor. Evident, trebuie  să intervin.

Nu există, dragii mei, artă cum să devii țăran, există arta de a rămâne  om al pământului! Posibil, cei din orașe s-ar crede mai deștepți decât omul gliei, dar pâinea cea de toate zilele o crește anume omul gliei… Astfel că nu pot înțelege – împotriva cui vă strofoliți? Ați uitat că țăranii puteau ține cu frica foamei imperii întregi încă de la începuturile civilizației? Cine are nevoie de un conflict social? Nu iese țăranul nostru la proteste așa, de flori de cuc. Și apoi nu ați găsit altă modalitate mai proastă de a proteja pornirile unei guvernări incapabile?
   

Pentru început să ne dumirim asupra modului de judecată a celor care ne conduc. Ai impresie că anume despre premierul Ion Chicu a scris Vladimir Vysoțky în ”Cântecul despre zvonuri”: Curg zvonuri pe ici, pe colo, zvonurile ajung pe munți, iar babe fără dinți fac orori prin alte minți.
    Acest Chicu încearcă să ne convingă că de protestele fermierilor e vinovat un lider al opoziției, care are 895 de hectare de terenuri agricole. Acesta ”a primit 2 263 mii lei beneficiu în perioada 2015-2020 și a plătit impozite numai 1 098 mii. lei “
, spune Chicu.

Mă mir de ce premierul nu a luat perioada de referință să zicem anii 1917-2020?
 Apoi iată, îl voi da cu nasul în propriile cifre și propria logică pe ”premierul respectabil”, ba mai mult decât atât, îl voi acuza de dezinformare deliberată.
      

Deci,… 895 ha. Pentru a le lucra și a obține o recoltă, trebuie să consume cam 90 de litri de combustibil la hectar. Adică, trebuie să procuri anual 80 mii litri de motorină… În 5 ani, avem un consum de 400 mii litri.     Pentru calcule suplimentare, voi da o mică explicație în calitate de profesor la disciplina ”Metode și tehnologii de impozitare ” la ASEM. Eu n-am diplomă academică, în schimb am destulă experiență și suficientă substanță cenușie!
         

Așa dar, accizul și TVA la carburanți sunt plătite de consumator, adică de fermier. În cazul nostru, impozitele pe motorină sunt aduse în buget nu de Lukoil sau Petrom, ci de fermier. Adică, acest opoziționist aprig de care vorbește Chicu, procurând carburantul respectiv a contribuit la buget cu peste 2,2 milioane de lei! Auzi tu, Ioane – dacă consilierul tău nu a reușit să te convingă de acest adevăr,concediază-l, pentru că te-a pus într-o situație prostească!
    

M-a indignat într-un fel și provocarea colegului meu, Aleksandr Muravsky, cu care ne cunoaștem bine – ambii am deținut funcții de viceprim-miniștri ai economiei în diferite guverne, am promovat reforme economice, am pledat pentru descătușarea initiativelor private și stimularea producătorului local.
    

Deschid articolul din gazeta ”Moldavskie Vedomosti” din 17 august 2020, unde Muravsky scrie: ”Pe ce bază cer fermierii ceva? E afacerea lor, e riscul lor.” Alături este o poză cu un tractor pe care e prinsă lozinca ”Nu stoarceți bani din agricultori!”. 

Am impresia, Alexandru, că ai devenit ostaticul acestei lozinci. Ce-ți solicită țăranul și despre ce faci filozofie în articolul tău? Ce ai spune, dar dreptatea este de partea țăranului! ”Ai tăi”, adică acei cărora le dai dreptate, l-au jecmănit pe bietul țăran cu prețurile la motorină, în care-s întroduse taxele de care am scris mai sus! Știu că unora nu le plac argumentele mele, dar ce-mi rămâne să fac daca guvernanții nostri nu iau masuri în folosul producătorului?

Am trimis premierului Chicu metodologia Macedoniei de reglementare a prețurilor la carburanți, care ar fi de folos  cel puțin în aceste momente dificile pentru agricultura moldovenească nimerită în impas, dar nu a urmat nicio reacție. 
     

Iată calculul meu: dacă Guvernul ar fi folosit metodologia macedoneană, anul acesta, doar în 8 luni, fermierii ar fi economisit aproape un miliard de lei. Iar dacă am lua în calcul prețurile la gaze naturale pentru săteni, în special pentru țărăni, convertite în electricitate, aplicarea aceleiași metodologii la prețul gazelor ar reduce tariful la electricitate cu 40 de bani.

Astfel, producătorul nostru de legume, de exemplu, cu două pompe cu o capacitate totală de 75 kw/ oră pompează pe câmp din lacul de acumulare  150 m3 de apă sau 3,6 mii m3 pe zi. Într-o lună producătorul respectiv este chidănit de către stat de 22 mii lei.

A. Muravsky scrie despre: ‘‘amenzi pentru blocarea traseelor,… și utilizarea lor pentru cetățenii care respectă legea”. După atâta umilire, batjocură, puțin probabil să mai găsești țărani care să aibă o atitudine respectuoasă față de lege! Au fost aduși la capătul răbdării… Și mai departe: ”retrocedarea patrimoniului colhozurilor și sovhozurilor” este deja o nostalgie…. Cine-și dorește revenirea la colhozuri sau kibbuțuri? Ilan Shor, care habar nu are despre ce vorbește?  Chiar cineva crede că vor veni investiții din Israel pentru întreținerea colhozurilor? 

Dl Muravschy mai scrie “… continuă formarea clasei marilor proprietari de terenuri…, bogații au devenit mai bogați, dar care este beneficiul sectorului?” Băieți, acesta este deja un diagnostic psihiatric! Economistul ar trebui să înțeleagă eficiența economică a marilor ferme față de  sectoarele de 0,5-1,0 hectar. Care ar fi efectul acestor retrocedări? Ce rost are să tai găina care face ouă de aur? Adică odată ce se produc produse alimentare, furaje, este angajare în câmpul muncii, sunt materii prime pentru conserve, servicii de transport…

  Evident, am înțeles că Muravsky pledează pentru colectivizare și exproprierea proprietarilor:
     

-” Sectorul agricol a devenit un utilizator activ al serviciilor de asigurări”, – scrie acesta… Nu, Sasha, nu a devenit și știi de ce. Găsiți cel puțin un caz când un agrarian a primit o plată de asigurare de 1 milion de lei! E imposibil or, compania de asigurări are astfel de avocați-cerberi, că vei scoate bani din ei ca de la câine osul.

Și apoi –  poate fermierul nostru să se opună sistemului, mai ales instanțelor noastre? Haideți să creăm un domeniu juridic normal pentru asigurări, să apropiem de pământ aceste companii și atunci țăranul va accesa serviciile de asigurare mai temerar. 
      

” Pe ce bază agrarienii cer ceva? Nimeni nu le datorează nimic. Asta e afacerea lor, e riscul lor “…
  Aici chiar că am ajuns la o situație absolut incertă… În Rusia, de exemplu, au dezvoltat 7 direcții principale de stimulare a dezvoltării sectorului agrar:
– dezvoltarea industriilor complexe agro-industriale;
– promovarea activităților de investiții;
– modernizarea tehnică și tehnologică, dezvoltarea inovativă;
– dezvoltarea sistemelor ameliorative și irigații;
– dezvoltarea rurală;
– crearea unui sistem de sprijin pentru fermieri și dezvoltarea cooperării;
– proiectul ”Exporturi de produse ale complexului agroindistral”…
… Am avut o mulțime de propuneri de la Aleksandr Muravsky când era ministru – despre protecția producătorului local, stimularea dezvoltării CAI, crearea capacităților de prelucrare a produselor, dezvoltarea agriculturii etc. Iar acum mi-i greu să înțeleg – cum se pot împăca două viziuni atât de diferite în aceeași persoană?! Este o situație  prea din cale afară pentru un economist competent, cu experiență, dar în același timp politician rătăcit, românofob, refugiat în filozofie…
        

Multora nu o să le placă ceea ce scriu, dar eu respect orice opinie. Cel mai bun răspuns adresat adversarilor mei ar fi o invitație pentru o excursie la  întreprinderea noastră, unde vă vom demonstra un filmuleț cu opiniile asupra celor văzute ale lui Mihai Popovici, ex-președinte de colhoz și deputat în primul parlament, un proverbial Toma Necredinciosul până nu s-a convins că se poate altfel.

  Dar, parcă numai astea sunt problemele satului?     
  Nu pot uita o declarație a lui A.G. Lukașenko: ” Tocmai am rezolvat problema ouălor, că imediat a dispărut untul”.
 Vorbesc cu un țăran etnic rus de la noi. Acesta arată cum se repară căptușeala rutieră: 
– Ne pregătesc de vacanță…
– Nu am înțeles? Ce legătură are drumul și vacanța?
– Un țăran secătuit de puteri își ia concediu o singură dată, când pleacă la… cimitir.
      Și mi-a spus povestea lui tristă. În anii trecuți creștea și vindea la piață cam 200 de rățuște cu 35-40 lei bucata. Anul acesta, din cauza pandemiei, rățuștele nu se vând, un speculant îi oferea 15 lei/bucata. Astfel omul a rămas fără acea brumă de venit.

    Tot dânsul îmi mai spunea: în urmă cu doi ani, cireada satului era de 48 de vaci, astăzi au rămas 8, și până la sfârșitul anului nu se știe câte vor mai rămâne. O situație similară s-a creat și în alte domenii – producerea lapteui, brânzei, ouălor, uleiului…


     Duminică am fost la piata din Sărătenii Vechi. Un om vindea porumb cu 6 lei/kg.  Acum un an, prețul grăunțelor era de 2,80-3,00 lei. Grâul a crescut de la 3,0 lei la 5,6 lei; pentru un balot de lucernă, care în anul trecut costa 25 lei, cer 60 de lei.

    Am discutat vizavi de prețuri cu prietenul meu din Giurgiu, România, Marius Stoicescu. La ei un kilogram de grâu în lei moldovenești costă 3,15,  2 lei – porumbul….   Cu prețurile noastre la furaje un țăran nu este concurent pe piața cărnii, laptelui, ouălor. De aceea sacrifică vitele, păsările și merge la oraș să cumpere produse din import. 

      Dar să trecem la statistică. Țăranii dețin 88 % din bovine. Acum doi ani, aceștea dețineau 148 mii de capete, inclusiv 107 mii de vaci. Până la sfârșitul anului curent numărul lor va scădea până la 92 mii de capete, din care undeva 78 mii sunt vaci mulgătoare.

Conservarea numărului de taurine  este o chestiune de securitate alimentară națională. Pe timpul lui Stalin pentru neglijarea acestui lucru erau puși la zid, pe timpul lui Brejnev riscai să fii exclus din partid, aici și acum în RM – doar rapoarte ale premierului și ministrului agriculturii:”Avem de toate, nimic nu ne amenință ….”   

     Dar dacă suntem amenințați – recurgem la experiența Băncii Naționale – prin intervenția statului pe piața cerealelor. Noi furnizăm zeci de mii de tone, prețurile au scăzut și țăranul este salvat. Dar există un ”dar”- statul Republica Moldova este impotent, nu are nimic și nimic nu poate… Evident, când nu sunt cereale putem cumpăra, pentru că există 6 mld lei pentru drumuri.

    Ţăranii au ieșit să blocheze drumurile nu de flori de cuc. Guvernarea nu vrea sau nu este capabilă să înţeleagă esenţa acestor proteste, pericolele care se ascund în spatele acestor acţiuni.  Şi nu este vorba de despăgubiri din buget.Ci de condiţii normale de activitate a fermierilor, pe care este dator să le creeze statul, ca producătorii agricoli să-şi poată dezvolta afacerile şi întreţine statul.

                                         Constantin Tampiza,

                                    ex-prim-vicepremier, ministru al economiei

Traducere de Ion Cernei

  

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close