Răstigneşte-te!
smereşte-te!
calcă peste vise,
peste permise
şi nepermise
peste dorințe
peste
credințe
încredințate,
împrumutate,
nuanţate…
linişteşte-te!
ai grijă de fratele
spală păcatele
căci El ştie intențiile
judecă faptele
ai grijă de el şi de tine
alungă ce-i rău
păstrează ce-i bine
înțelege şi-i vindecă neputințele
fă să răsară din brazdă semințele
împarte dreptate
fii mai presus decât
“aşa nu se poate!”
ia seama la tot şi,
mai ales, la tine…
chiar nu ți-a fost
şi nu îți este
vreodată
ruşine?!
Răstignire
Azi mi-aş dori să fug departe
Cât mai departe de voi, care
Duceţi pe limbă piper, sare
Ca să loviţi cu mult mai tare…
Dar trupul meu, lipit de cruce,
Nu vrea nicicum să se urnească!
Îi pare moartea mult mai dulce
Decât o viaţă pământească…
La ce e bun sărutul Lunii,
Cel întinat şi mincinos?
Eu stau lipit de crucea lumii
Şi nu mai pot privi în jos…
Din inima străpunsă îmi curge
Pârâul vieţii, cald şi lin.
Rămân aici, lipit de cruce,
Cu ochii către cer…Amin!
Mariana Bendou, România
Source: cuvintul.md