ApropoUtil

De departe trandafir, iar de-aproape – borș cu știr

De departe trandafir, iar de-aproape – borș cu știr.

…și cu lobodă, va zice o gospodină mai grijulie față de sănătatea familiei sale.

Offf, borș cu leuștean, va zice o alta, care nu știe că leușteanul e mai bine să nu-l fierbi în ciorbă, dar să toci fin o frunzuliță și s-o adaugi în farfurie – face o aromă amețitoare și un gust extraordinar de delicios.

Cât despre lobodă, există varietăți de cultură – albă și roșie, cu frunze late, care dau ciorbei un gust asemănător cu cel al steviei și din care gospodinele mai fac și sarmale. Vegetarienii o adaugă crudă în salate sau o pun în sosuri.

Știrul noi îl ştim tot de cel puțin 2 feluri: alb (de fapt e verde, acesta obișnuit, cunoscut de noi toți) și roșu. În alte țări el este numit amarant și turiștii de pe la noi îl servesc cu plăcere în restaurante, iar acasă îl dau la porci. 

Ştirul: tratament ieftin şi afrodiziac de succes

În America de Sud, acest aliment este folosit zilnic, de mai bine de 7000 de ani, fiind considerat mai hrănitor decât grâul sau porumbul.

Ştirul (Amaranthus), buruiana-minune, se folosește ca aliment sau în tratarea unor afecțiuni diverse – este un medicament natural, un aliment gustos și hrănitor și un afrodisiac gratis despre care cunoşteau vrăciuitoarele de cândva.

Știrul cunoaște o mare varietate de specii și subspecii, în marea lor parte acestea fiind comestibile. De la știr se pot consuma atât frunzele, cât și semințele uscate sub diferite forme.

Vitaminele – A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E se regăsesc toate în această plantă de soi despre care noi știm, în special, că o mănâncă porcii. Ştirul mai conține riboflavină, acid folic și folat, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc – toate uşor asimilabile.

Conţinutul ridicat în proteine precum şi conţinutul aproape complet în aminoacizi, în special aminoacizi esenţiali, recomandă ştirul ca o plantă dezirabilă pentru alimentaţie, dar şi în diete şi cure, asemenea unor plante precum hrişca şi quinoa (adică spanacul sălbatic de la noi – chenopodium – dar este la modă quinoa andina). Seminţele de ştir sau uleiul din seminţe de ştir au un conţinut ridicat de PUFA şi compuşi cu valoare antioxidantă, stanoli şi squalen, şi au un rol important în tratamantul conex al celor care suferă de boli cardiovasculare, în special hipertensiune arterială (tensiune ridicată), de cei cu dislipidemii (care au valori crescute ale colesterolului şi/sau trigliceridelor).

Amaranthus cruentus, de pildă, sau spanacul african, conține cu 25% mai multă lisină și metionină decât orice soi cerealier, fie el porumb, hrișcă, grâu etc. Știrul este bogat în acizi grași polinesaturați – PUFA, în special acid linoleic – suplimentele de acid linoleic conjugat induc o redistribuție a țesutului adipos în organism.

Bunicile noastre – “medicina tradițională” – folosesc știrul ca tonic, astringent, în scop nutritiv, în combaterea diareei sau a polimenoreei- scaun cu sânge.

Infuzia de știr se folosește, prin gargară, și ameliorează dureri de gât sau afta bucală, precum și pentru spălarea eczemelor de tot soiul, dar în special a celor provocate de alergii.

Mâncăruri și băuturi

Din punct de vedere gastronomic, știrul se poate asemui foarte ușor cu spanacul. Se folosesc frunzele tinere la mâncarea de știr, rețetele fiind exact ca cele în care este folosit spanacul. Gustul, însă este mai puțin înecăcios, dar nu uitați să puneți un ou prăjit lângă mâncărica de știr cu usturoi și ceapă sau o bucată de omletă, iar savoarea nu se va lăsa așteptată. În Grecia bucătarii prepară o salată tradițională de știr, numită vleeta, făcută din soiul Amaranthus blitum.

În Mexic se consumă alegria, o băutură alcoolică din știr, mai abitir decât consumăm noi țuica, iar din semințele pisate prepară un fel de bragă, denumită atole. 

În Ecuador se fierb florile și rezultatul, combinat cu rom, este băutura tradițională aquardeinte.

În spaţiul românesc, gospodinele adaugă crenguţe de ştir în murături, la umplut borşul de tărâţe. În supe şi ciorbe de regulă se pun crenguţele de ştir la fiert întregi, apoi se scot şi se înlătură. Dar se pot adăuga şi frunzele tinere tocate. 

Rețetă afrodisiacă: ciorbă de știr a la grec

Ingrediente: două mâini bune de frunze de știr tânăr (soiul cu frunze înguste și flori verzi, Amaranthus angustifolius, cel pe care-l avem toţi în grădină); 1 morcov mare sau doi medii; 2-3 cepe verzi; 2-3 fire de usturoi verde; 1 legătură de mărar verde; 1 legătură de pătrunjel verde; 1 legătură de leuștean (cel mai bine să adăugaţi frunzuliţele tăiate fin direct în farfurie); borș acru după gust; 1 ceașcă rasă cu orez; 0,5 kg carne afumată (cu slănină); 2-3 ouă;  200 ml de smântână.

În 4 litri de apă dată în fiert se aruncă carnea afumată tăiată, usturoiul verde, ceapa verde și morcovii (tocate ca pentru orice fel de ciorbă) și orezul, lăsându-se la fiert la foc mediu spre mic până când se gătește orezul. În acel moment se adaugă jumătate din pătrunjelul şi mărarul tocate mărunt şi știrul (bine spălat). Se bat ouăle cu smântâna și se adaugă în ciorbă când știrul a fiert. Se acreşte cu borş de tărâţe. Se ia de pe foc după primul clocot și se pune și restul de verdeață rămasă.

Rețeta gospodinelor de la nordul Moldovei, mai ales în post

Se face borșul așa cum obișnuiți, iar la sfârșit se adaugă o legătură mare de lobodă de grădină, știr, iarbă grasă, mărar, pătrunjel și stevie – toate în stible, fără a le mărunți. La masă le scoatem aparte pe un platou, le presărăm cu sare și le asezonăm cu ceapă prăjită – o bunică le numea carne de post.   

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close