Consultări publiceSocial

Denumirile străzilor – un manual pentru generaţii despre evenimentele-cheie şi personalităţile marcante din comunitate

Denumirile străzilor – un manual pentru generaţii despre evenimentele-cheie şi personalităţile marcante din comunitate.

Primăria Rezina a anunţat consultări publice privind selectarea denumirilor a zece străzi noi care se preconizează să fie trasate în conformitate cu Planul Urbanistic General de Dezvoltare a oraşului în cartierul  Rezina-Nord-Vest. Astăzi publicăm câteva propuneri la această temă.

Mai întâi vreau să apreciez intenţia Primăriei: pentru prima dată în ultimele decenii, administraţia oraşului Rezina încearcă să soluţioneze o problemă invitând la consultaţii publice comunitatea.

De obicei cum se întâmpla? Conducerea Primăriei, dar şi cea a raionului, împreună cu  câţiva consilieri care, de regulă, reprezentau partidele de guvernare, acordau titluri onorifice, stabilind şi recompense materiale solide, facilitau decorarea cu distincţii guvernamentale, inventau denumiri de străzi, ghidându-se de anumite principii şi interese politice, personale sau de grup. Astfel, printre Cetăţenii de Onoare ai oraşului şi raionului Rezina avem un fost şef de închisoare, mai mulţi ex-politicieni care n-au avut şi nu au nici în clin nici în mânecă cu Rezina, mai mulţi ex-funcţionari, cu solde bune din haznaua statului, meritul principal al cărora a fost că au ştiut să se pună bine pe lângă autorităţii.

Dar să revin nemijlocit la subiect. Denumirile străzilor, instituţiilor, altor locuri publice, monumentele dintr-o localitate sunt menite să reflecte cât mai deplin istoria acesteia, să  constituie o carte deschisă, un manual pentru generaţii despre evenimentele-cheie şi personalităţile marcante, care au contribuit cu fapte deosebite la dezvoltarea, promovarea imaginii comunităţii respective.

În comuna Rezina avem multe denumiri de străzi absolut străine nu numai pentru localităţile respective, dar şi pentru Republica Moldova. Am în vedere străzile Cosmonauţilor, Boris Glavan, Ion Soltâs, Alexandr  Matrosov, Mihail Lomonosov,  Ivan Miciurin,  Pavel Tcacenco, Crizantemelor, Centurii, Roma ş.a.  M.Lomonosov, I.Miciurin, A. Matrosov poate ar însemna ceva pentru Federaţia Rusă, dar nu şi pentru R. Moldova şi, mai ales, pentru comuna Rezina. Sună bizar şi denumiri de străzi de tipul Crizantemelor, Trandafirilor, unde nu vezi nici crizanteme, nici trandafiri.

Comuna Rezina este baştina mai multor personalităţi marcante, cu nume sonore în istoria comunităţii, dar şi a ţării şi care ar merita să fie înveşnicite în denumiri de străzi, instituţii, alte obiective publice. În opinia mea, este foarte important ca aceste denumiri să reflecte toate etapele istoriei comunei şi nu doar anumite segmente, diferite domenii ale vieţii şi activităţii societăţii respective.

Cred că ar fi bine ca, prin denumirile străzilor, altor obiective publice din Rezina să fie înveşnicite numele următoarelor personalităţi din Rezina şi ale neamului românesc:  

1. Răzanu – conform unei legende, acesta a fost locuitorul seliştii care a devenit mai apoi localitatea Rezina, un bărbat puternic și viteaz, care a lăsat cuvânt oamenilor că dacă moare, seliştea să-i poarte numele. 

2. Alexa vataman, prima personalitate din partea locului nominalizată în documentul de primă atestare a localităţii din 5 februarie 1495.  

3. Ecaterina Ghica, care în sec. XIX a stăpânit o parte din moşia s. Ciorna şi cu suportul căreia în locul bisericii din lemn, la mijlocul sec. XIX, în Rezina a fost construită biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, demolată în timpul regimului comunist.

4. Nicolae Apostolopulo, inginer responsabil de construcţia căii ferate Râbniţa-Bălţi, care, împreună cu soţia, a fondat la Saharna Şcoala de Agronomie, una din primele instituţii de pregătire a specialiştilor din Basarabia, o fabrică de ţiglă etc.

5. Vasile Alecsandri, poet, scriitor, om de stat; Mihail  Kogălniceanu, scriitor, om de stat; Ion Creangă, scriitor; Unirii de la 2018Vasile Bârcă, deputat în Sfatul Ţării, supranumit de populaţie „ocrotitorul Rezinei”.

Dintre contemporani, în denumirea unei străzi merită să fie înveşnicit numele Nadejdei Brânzan, medică, deputată în primul Parlament al R. Moldova, femeia care a rămas pentru baştina sa – oraşul şi raionul Rezina, drept simbol al Mişcării de Eliberare Naţională, al integrităţii şi demnităţii umane.             

Tudor Iaşcenco

P.S. Primăria şi redacţia săptămânalului CUVÂNTUL aşteaptă noi propuneri, opinii la această temă, care pot fi expediate pe adresele: primaria-rezina@mail.ru, cuvintul@gmail.com

Taguri
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close