Social

Rezina în perspectiva istoriei

Rezina în perspectiva istoriei.

O localitate poate fi privită ca un monument istoric. Urmele trecutului sunt prezente în arhitectură şi gradul de funcţionalitate al clădirilor, în denumirile străzilor şi altor obiective comunitare, în monumente, modul cum s-a schimbat localitatea.

Având în vedere însemnătatea denumirii străzilor, propun ca în noul cartier al oraşului străzile să fie nominalizate astfel:

1. Str. Ecaterina Ghica – o personalitate deosebită pentru Rezina. Din iniţiativa şi cu cheltuiala ei, în 1850, în Rezina a fost construită din piatră Biserica cu Hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (până la 1850 biserica era din lemn). 

2. Nicolae Rozen – proprietarul Rezinei la sf. sec. XIX – începutul sec. XX. Materialele de arhivă mărturisesc că el sistematic dona bisericii mij-loace financiare şi materiale pentru reparaţii sau procurarea inventarului bisericesc. A contribuit substanţial la dezvoltarea comerţului şi a transportului. La 10 decembrie 1887 propune adunării de zemstvă ca la Rezina să fie stabilită o zi unică de iarmaroc, a susţinut deschiderea unui debarcader la Nistru şi construcţia unui pod plutitor, a creat condiţii favorabile pentru  dezvoltarea comerţului şi a transportului. În primul an de funcţionare a debarcaderului (1862) au fost încărcate pentru a fi exportate 8560 puduri de grâu, iar în 1865 – 4000 de puduri.

3. Nicolae Apostolopulo, inginer responsabil de construcţia căii ferate pe sectorul Râbniţa-Bălţi. Odată cu darea în exploatare a acestui segment, în 1894, la iarmarocul din Rezina aveau posibilitate să vină nu numai negustori locali, dar şi din Odesa, Nicolaev, Herson etc., fiindcă sectorul respectiv al căii ferate s-a conectat la calea ferată Odesa-Chişinău-Ungheni – Bălţi-Ocniţa.

4. Nichita Turtă – la sfârşitul sec. XIX este ales primar al Rezinei, din iniţiativa lui aici au fost construite mai multe fântâni şi izvoare.

5. Boris Vlăstaru – scriitor născut la Rezina, localitatea rămânând principala lui sursă de inspiraţie. În perioada sovietică opera lui era studiată în şcoală.

6. Nicolae Holban – primul director al Liceului de Băieţi „Alexandru cel Bun” în perioada interbelică. La acest liceu au învăţat Nicon Stoian din s. Pripiceni, ulterior gene-ral în Armata Română, Petru Nicolai, pedagog emerit al R. Moldova etc.

7. Efim Caftanat, participant la Primul Război Mondial, dirijor de orchestră.

8. Nicolae Bernaz – Pedagog Emerit, directorul şcolii medii nr.1, şef al Secţiei Raionale de Învăţământ, participant la cel de-al Doilea Război Mondial, decorat cu 8 medalii.

9. Ion Leftii – cavaler al “Ordinului Lenin” (cea mai înaltă distincţie de stat din URSS), participant la cel de-al Doilea Război Mondial, directorul şcolii nr.1 din Rezina, decorat cu 9 medalii.

10. Vasile Dorma – pedagog, Eminent al Învăţământului Public, decorat cu 2 ordine „Slava” ca participant la cel de-al Doilea Război Mondial şi alte 8 distincţii de stat.

11. De-a lungul anilor unele străzi din Rezina au avut următoarele denumiri: Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, Regele Ferdinand, Nicolae Iorga, Ion Creangă, Ion Duca (jurist, publicist, om politic, fost ministru şi prim-minsitru al României în perioada interbelică). Toate acestea  ar fi bine să fie restabilite.

12. Vasile Bârcă – originar din s. Ignăţei, avocat, deputat în Sfatul Ţării,  director general la Interne şi la Justiţie, deputat de Orhei în 10 legislaturi, care a adus o contribuţie substanţială la dezvoltarea Rezinei, pentru ce băştinaşii l-au supranumit „ocrotitorul Rezinei”.

13. Vasile Focşa – doctor, primar al comunei Rezina în perioada interbelică, decorat în 1936 cu medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare”.

Nicolae Proca

Taguri
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close