Politic

Apel către toți oamenii de bună credință

Stimaţi președinți ai Consiliilor Raionale, primari, consilieri, profesori de istorie, oameni de cultură şi artă, agricultori, studenți!  Este cunoscut faptul că, după 1944, basarabenii au fost ostatici ai statului sovietic, destinul lor a fost decis în laboratoarele Kremlinului, adevărați stăpâni în spaţiul basarabean au devenit străinii. Regimul totalitar comunist a transformat RSSM într-un laborator de experimente naţionale şi sociale, de pe urma cărora au avut de suferit cetățenii acestei palme de pământ, numărul victimelor directe şi indirecte fiind de ordinul sutelor de mii de persoane. Cele săvârşite de autorităţile sovietice, care au pus stăpânire pe acest teritoriu, pot fi calificate, în termeni juridici, drept crime împotriva umanităţii: genocid etno-cultural de dezbinare etnică, modelarea unei identități false, foamete organizată, represiuni și deportări în masă, colectivizarea forțată.

Începând cu anul 1946, pe fondul unei secete care a lovit spaţiul dintre Prut şi Nistru, sovieticii au conceput un diabolic plan de înfometare a populaţiei basarabene prin confiscarea forțată a produselor alimentare de la țărani. Scopul final: distrugerea conştiinţei naţionale, instaurarea fricii şi netezirea drumului către colectivizare.

Statisticile oficiale arată că peste 300.000 de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza foametei în Basarabia, într-un singur an. În cimitire nu mai exista loc pentru morminte.

Din cauza lipsei hranei sau a alimentaţiei necorespunzătoare (consumul de frunze, troscot, ştir etc.) numărul cazurilor de distrofie a explodat. În decembrie 1947, în multe raioane basarabene, distroficii alcătuiau de la un sfert până la 30% din populaţie.

Pactul Ribbentrop–Molotov a dat  undă verde URSS de ocupare a Basarabiei, act înfăptuit la 28 iunie 1940. În acelaș an, regimul totalitar a început teroarea prin condamnarea și deportarea în Siberia și Kazahstan a intelectualilor basarabeni incomozi sistemului. După care au urmat alte două valuri de deportări. În 2017 se împlinesc 70 de ani de la foametea organizată, iar în 2019 vor fi 70 de ani de la începutul celui de-al doilea val de deportări masive a zeci de mii de familii, inclusiv copii mici și bătrâni, din 06 iulie 1949. Mulți dintre ei nu s-au întors din Siberiile de gheață.

Din an în an numărul conaționalilor noștri supuși teroarei prin înfometare, deportări de către regimul de ocupație este tot mai mic. Regimul sovietic de ocupație a depus eforturi pentru a anihila memoria colectivă. Un popor fără memorie poate fi ușor manipulat.Dna Elena Postica, doctoră în istorie, împreună cu un grup de colaboratori, au depus o muncă colosală în arhive pentru a edita sub egida Muzeului Național de Istorie al RM “Cartea Memoriei”, în 4 volume, în care sunt înscrise numele cetățenilor supuși deportărilor.

Pentru a aduce un omagiu concetățenilor trecuți prin calvarul teroarei promovate de regimul totalitar comunist, facem un apel către toți oamenii de bună credință, către cei care trăiesc în localitățile de baștină și cei care locuim în alte orașe și sate din RM, cât și în alte state ale lumii, să ne mobilizăm şi să înălţăm în fiecare localitate, unde încă nu există:

1. o troiță cu inscripția: ”În memoria consătenilor decedați în timpul foametei organizate de către regimul totalitar comunist de ocupație în anii 1946-1947.” (Inscripția ar fi bine să fie scrisă pe o placă de granit negru fixată pe Troiță);

2. un monument în memoria basarabenilor supuși deportărilor cu următorul conținut scris pe o placă de granit negru: “În memoria consătenilor supuşi represiunilor și deportărilor de către regimul totalitar de ocupație sovietică” şi încrustarea numelor celor deportați.

Prin acest act creștinesc de demnitate și iubire de neam vom aduce un omagiu băștinașilor și vom păstra veșnic vie memoria colectivă. Un popor cu memoria colectivă atrofiată nu poate să-și făurească un viitor demn  și o viață fericită.

Adevărul ne va face liberi, doar liberi ne vom putea recupera identitatea și vocația europeană.

Listele cu numele băștinașilor deportați din toate raioanele şi localităţile pot fi găsite în cele 4 volume “Cartea Memoriei“, accesând www.deportari.md

Volumul I cuprinde raioanele Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Căinari, Căușeni, Călărași, Cimișlia.

Volumul II – raioanele Criuleni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hâncești, Ialoveni.

Volumul III – Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Râșcani, Rezina, Sângerei, Soroca.

Volumul IV – raioanele Strășeni, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, Vulcănești şi UTA Găgăuzia.

În volumul IV, la Anexe (pag. 360) sunt completări la listele din vol. I-III. La pag. 407 este lista slujitorilor bisericii (preoți, mitropolit ş.a.) supuși represiunilor.

Să fie într-un ceas bun!!!

Semnatarii apelului:

Postica Elena, doctoră în științe istorice, directoare-adjunctă a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.  Moșanu Alexandru, doctor habilitat în istorie, președintele Parlamentului Independenței (1990-1993), Membru de Onoare al Academiei Române, Tighineanu Ion, academician, prim-vicepreședinte al AŞM, doctor habilitat în fizică, Cojocaru Gheorghe, doctor habilitat în istorie, directorul Institutului de Istorie al AŞM, Enciu Nicolae, doctor habilitat în istorie, vicedirector al Institutului de Istorie al AŞM, Brânzan Nadejda, medică, deputată în Parlamentul Independenţei (1990-1994), Filip Iulian, scriitor, Dabija Nicolae, scriitor, membru corespondent al AŞM,deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994), Cimpoi Mihai, scriitor, academician, Ghilaș Victor, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, doctor habilitat în istorie, Țaranu Mariana, conferențiară universitară, doctoră în istorie, Bahnaru Vasile, doctor habilitat, directorul Institutului de Filologie al AŞM, Ciocanu Ion, scriitor, Cozonac Cornelia, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Renița Alecu, directorul revistei “Natura”, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994), Bantoș Ana, doctoră habilitată, conferențiară universitară, Arseni Alexandru, doctor habilitat în drept, deputat în Parlamentul Independenţei (1990-1994), Mardarovici Ecaterina, deputată în Parlamentul RM (1998-2010), fondatoarea ONG „Clubul Femeilor 50/50”, Beșleagă Vladimir, scriitor, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994), Palihovici Liliana, vicepreședintă a Parlamentului RM (2010-2017), profesoară de istorie, Silvestru Aurelian, doctor în psihologie, scriitor, directorul Liceului „Prometeu-Prim”, Găină  Boris, academician al AŞM, doctor habilitat în științe agricole, Dediu Ion, academician al AȘM, Petrenco Anatolie, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, Țâcu Octavian, doctor în istorie, conferențiar universitar, Țaranu Anatol, doctor în istorie, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994), Chircă Sergiu, doctor habilitat în economie, deputat în Parlamentul Independenței, Membru de Onoare al Academiei Române, Ghidirim Gheorghe, doctor habilitat în medicină, academician al AŞM, Ciutac Ion, doctor habilitat în medicină, conferențiar universitar, Saharneanu Valeriu, ziarist, deputat în Parlamentul RM (2010-2014), Iașcenco Tudor, ziarist, directorul saptămânalului CUVÂNTUL, președinte al Asociației Presei Independente din R.Moldova, Hadârcă Ion, scriitor, deputat în Parlamentul Independenței al RM (1990-1994)

 

 

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close