Economie

Secerișul 2020 în condiţii de secetă şi pandemie

Secerișul 2020 în condiţii de secetă şi pandemie

O chestiune care-i interesează acum pe toţi locuitorii ţării este, fără îndoială, dacă vom avea destulă pâine, la ce preţuri, în genere care e situaţia în sectorul agrar, principala ramură a economiei noastre şi cum decurge secerişul? Agricultorii spun că situaţia e dea dreptul dramatică.    

În raionul Orhei au fost însămânțate cu grâu 10 240 hectare, 2020 ha – cu orz, 500 ha – cu rapiță, 300 ha – cu mazăre. La recoltare participă 130 de combine. 

După cum ne-a relatat Anatolie Iațișin, șeful Direcției Agricultură Orhei, în diferite zone ale raionului recoltarea se desfăşoară în dependență de stadiul de coacere a culturilor, iar roada depinde de precipitaţiile căzute în primăvară şi de tehnologiile aplicate. În zona Brăviceni, Mălăiești, Ciocâlteni, Zorile agricultorii obţin de la 300 kilograme până la 1,5 tone la ha; în zona dinspre Nistru – peste 2,5 tone/ha:

”Totuși sunt mai multe locuri unde nu se poate de strâns mai mult de 300 kg la hectar. Avem zone unde nu a plouat deloc. În asemenea cazuri se renunţă la roadă. Mai ales că multe dintre aceste lanuri sunt năpădite de buruieni, ceea ce complică mult recoltarea”, spune dl Iațișin.

Şeful Direcţiei este neliniștit și de starea plantaţiilor de porumb și floarea-soarelui:

  ”Ne-am pus mari speranțe în ploile din iunie, dar precipitațiile au căzut neuniform. Dacă la Trebujeni sunt semănături frumoase fiindcă a plouat, apoi la Mălăiești fermierii practic nu au ce recolta, porumbul s-a uscat înainte de a forma ştiuleţii”, spune dl Iațișin. 

Boris Răileanu, directorul SRL ”Giurgești-agro” afirmă că secerişul din anul curent este unul din cele mai complicate în activitatea sa: ”Recoltăm foarte puțin, posibil că unele lanuri vom fi nevoiţi să le arăm fără a strânge ceva. Dar și mai prost arată semănăturile de floarea-soarelui și porumb. Plantele se usucă chiar de la rădăcină”, ne spune dl Răileanu. 

Andrei Globa, directorul SRL ”Agro-Berezlogi” a menţionat că  soiurile de grâu franceze pe care le cultivă pentru semințe nu au demonstrat nici ele productivitatea scontată: ”Ce vreţi, dacă nu a plouat deloc? În satele vecine mai este o speranță că vor strânge cel puțin 1,2 tone la ha. La noi însă se recoltează foarte puțin. Nu am avut în viața mea un seceriș așa de complicat”, se destăinuie dl Globa, care, ca şi dl Răileanu, are la activ decenii de activitate în agricultură.  

Cam aceeaşi este situaţia şi în raionul vecin, Teleneşti.

Conform informațiilor oferite marți de Valeriu Macari, şeful Direcției Agricultură Telenești, în raion grâul a fost cultivat pe 9000 ha, dintre care 1000 au fost reînsămânțate în primăvară, orzul de toamnă ocupă 1000 ha, mazărea – 300 ha, rapiţa – 600 ha. La moment în câmp lucrează 90 de combine, care până marți au strâns roada de pe 350 ha de grâu şi 500 hectare de orz. Pe circa 1000 ha combinele nu vor intra pentru că practic nu au ce strânge. Relativ mai bună este situația la Ciulucani și Ghiliceni, unde a plouat în primăvară şi acum gâul dă circa 2 tone de boabe la hectar. Dl Macari a mai precizat că majoritatea gospodăriilor din raion nu vor avea sămânţă de grâu pentru semănatul de toamnă şi agricultorii speră la ajutorul statului.

La SRL ”Victoria-Agro” din Sărătenii Vechi au reușit să recolteze până la 1,3 tone de grâu la hectar şi să depoziteze circa 300 tone de boabe. Dl Timofei Moraru, directorul gospodăriei, spune că de la 2000 încoace a patra oară se pomeneşte în asemenea situaţie. Dumnealui este de părerea că agricultorii din R. Moldova trebuie să se gândească serios şi să găsească soliţii, în primul rând vorba fiind de soiuri rezistente la secetă, să utilizeze tehnologii moderne şi irigarea.  

De aceiași părere este și Nicolae Cotlău, lider agricol la Brânzenii Vechi, unde roada de grâne în anul acesta nu a depășit 400 kilograme la hectar: ”Nu-mi pot permite să las pe câmp nimic. Chiar dacă nu avem cui înainta pretenții, trebuie să tragem învățăminte și să fim pregătiți mai bine pentru asemenea situații. Înainte vreme țăranul nostru, pentru a-şi asigura riscurile, semăna şi o oarecare suprafaţă cu mei, care rodea şi pe timp de secetă. Există și soiuri de gâu, orz rezistente la intemperiile climei. Dar la noi agricultorul rămâne singur în faţa acestor probleme. Fără susţinerea statului ţăranul, desigur, nu-i în stare să soluţioneze eficient toate aceste probleme”, este de părere dl Cotlău. 

Ion Cernei   

Taguri
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close