CUVINTUL.MD

Trista aniversare de 71 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia

Trista aniversare de 71 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia a fost marcată  de mai puțină lume ca de obicei, motivul fiind inclusiv pandemia.

Conform datelor oficiale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11 293 de familii din Republica Moldova sau peste 35 de mii de oameni.

Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporţie a dramei basarabenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieşind în medie din trei membri ai familiilor. Se ştie însă că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

Raionul Orhei

Depunerea de flori la Complexul memorial din Orhei a avut loc aproape de ora 12, pentru că președintele raionului, Dinu Țurcanu, primarul Pavel Verejanu şi viceprimarul Valerian Cristea au așteptat-o aproape o oră pe Reghina Apostolova, parlamentara Partidului Șor. Reprezentanții APL au făcut declarații pentru televiziunile holdingului Șor prezente la toate evenimentele cu participarea conducerii raionului și orașului. 

În comunicatul Consiliului Raional Orhei vizavi de eveniment  se menționează: “Ceea ce s-a întâmplat în noaptea spre 6 iulie 1949, când aproape 36 de mii de basarabeni au fost arestați și duși în Siberia, reprezintă o lecție zguduitoare, o filă neagră din istoria neamului nostru. Oamenii au fost despărțiți de familiile lor și duși în infern. Trebuie să ne amintim mereu de grozăviile din trecut, pentru a nu le admite în viitor.

Exprimăm condoleanțe familiilor care și-au pierdut cele mai dragi ființe de pe urma deportărilor stalinis-te. Azi înălțăm rugăciuni în memoria a mii de fii și fiice ale poporului nostru, care au fost rupți de la sânul patriei și duși pe meleaguri străine, unde s-au prăpădit”.

Dar la Orhei nu au coborât în bernă drapelele de pe clădirile publice, precum prevede legislaţia, lucru observat de către locuitorii exigenţi ai municipiului.     

La memorial nu s-au prezentat reprezentanții partidelor politice din oraș. În schimb şi de data aceasta a fost prezent activistul Ion Codreanu, însoțit de fratele său Gheorghe, care au arborat un tricolor în bernă rămas aici pentru toată ziua.                               

La obeliscul ridicat în satul Zahoreni de soţii Vasile şi Polina Căpăţină în memoria celor 140 de consăteni deportați au depus flori soţii Căpățină.      

La Peresecina, de unde au fost deportate peste 40 de familii, dimineață locuitorii au audiat la radioul local file din istoria deportărilor sătenilor,  scrisă de doctora în istorie Ludmila Tihonov, din familie de deportaţi și sora sa, Zinaida Băleanu. Lecția, din spusele primarei Valentina Buzu, a avut mare audiență:         

”Plecăciuni pentru lecția de istorie și flacăra acestor evenimente mereu aprinsă. Este foarte important să nu uităm trecutul nostru și să învățăm din exemplele lui”, a remarcat dna Buzu.   

Raionul Telenești

Manifestări cu depuneri de flori în memoria deportaților au avut loc practic în toate satele raionului unde sunt edificate monumente respective, cu excepția Budăilor, sat aflat în carantină din cauza Covid -19.  

La Ordășei a fost organizată o manifestare cu depuneri de flori la 13 iunie, ziua primului val de deportări, și nu au riscat să adune lumea a doua oară din cauza pandemiei.

La Pistruieni, de unde au fost deportate 29 de familii, angajații primăriei au depus buchete de flori și ai ținut un minut de reculegere în memoria deportaților. După cum ne-a relatat dna Maria Mihalcenco, primara comunei, în sat nu a mai rămas nici un martor viu al acelor evenimente triste.

La Brânzeni, unde monumentul a fost edificat acum 10 ani cu cheltuiala foştilor deportați, evenimentul a adunat mai multe persoane, între care și Ana Parasca, una din puținele supraviețuitoare ale deportărilor din 6 iulie 1949, care a ajuns la onorabila vârstă de 98 de ani:

”În ciuda faptului că ofițerul pentru regim ne spunea: aici are să vă putrezească oasele, lăsați și gândul de a reveni la baștină, noi nu am pierdut nici pentru o clipă speranţa că ne vom întoarce acasă. Ne-am rugat Celui de Sus și ruga ne-a fost auzită”, a remarcat bătrâna.  

”De la noi din sat au fost deportate 60 de persoane, care în 1956-1960 au revenit acasă. Lumea nu uită cele întâmplate. S-a dorit mult să uităm acest tronson de istorie, dar nu s-a reușit. Nu uităm de trecut, dar privim cu speranță în viitor”, a declarat Veaceslav Tcaciuc, primarul localității.  

Raionul Şoldăneşti

Luni, şoldăneştenii au marcat aniversarea a 71-a de la cel de-al doilea val al deportărilor din Basarabia cu depuneri de flori la monumentul ridicat în scuarul gării feroviare.

În faţa publicului au luat cuvântul preşedintele raionului, Nicolae Mândru şi consiliera raională Ana Covalenco, care a resimţit personal consecinţele tragice ale deportărilor rudelor sale apropiate. 

Din localităţile actualului raion Şoldăneşti au fost deportate peste 1400 de persoane. Acestea, dar şi mii de alţi deportaţi din zona de centru a Basarabiei, au luat drumul spre noile destinaţii hărăzite de regimul stalinist, îmbarcaţi în vagoane marfare de la Cara de cale ferată Şoldăneşti. 

Cu opt ani în urmă în scuarul gării a fost instalat un monument cioplit din piatră albă de Cosăuţi, care reprezintă o cruce „tăiată” în aer, simbolizând fragilitatea timpului şi a memoriei. 

După ani de chinuri şi umilinţă în surghiun, revenirea la baștină a celor deportați nu le-a adus împăcare și liniște sufletească. Foștii deportați au avut de înfruntat sărăcie, umilință, desconsiderare din partea autorităților. 

Numărul familiilor care au reușit să se întoarcă la baștină rămâne necunoscut. Abia după jumătate de secol, din spusele deportaților, unora le-a fost restituită o parte din averea pe care au avut-o. Frica i-a însoțit pe parcursul întregii vieți, în care li s-a refuzat dreptul la memorie, dreptul la reabilitate.

De menționat în context, că Ziua comemorării  victimelor stalinismului a fost stabilită pentru data de 6 iulie prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 433-XII din 26 decembrie 1990. În iulie 2016, președintele de atunci al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a emis un decret prin care se stabilea că, în fiecare an, la 6 iulie, ora 10.00, în toate localitățile republicii drapelele de stat vor fi coborâte în bernă;  memoria celor care au trecut prin calvarul deportărilor va fi cinstită prin păstrarea unui moment de reculegere și se vor organiza depuneri de flori la monumentele ridicate în memoria victimelor stalinismului.

În imagini: Miting şi depuneri de flori la monumentul din faţa gării feroviare Şoldăneşti, ridicat în memoria victimelor stalinismului.

Ludmila Tihonov, împreună cu sora sa, Zinaida Băleanu, şi primara Valentina Buzu, au depus flori la obeliscul ridicat în memoria consătenilor deportați.

Un minut de reculegere în memoria consătenilor deportaţi din Brânzeni.Ion Cernei, Victor Sofroni 

Exit mobile version