Social

La Mândra, la sărbătoare

Dintre cele cinci localități ale comunei Ratuș din raionul Teleneşti, satul Mândra, cu o populație de peste 300 de locuitori, are cea mai nebuloasă istorie. Dacă Sărătenii Noi au apărut în anul 1913 în urma reformelor lui Stolâpin, Ratuș și Zăicanii Noi – în rezultatul reformei agrare realizate în România în 1921-1924, apoi istoria cătunului Mândra are la bază mai multe ipoteze.

Dna Maria Troian, pro-fesoară-pensionară de la Ratuș, este de părere că satul a împlinit 200 de ani de la prima atestare documentară (şi anume această dată a fost serbată duminică). Dumneaei face trimitere la o scrisoare a sătenilor către mitropolie, prin care cereau să fie deschisă aici o biserică, doleanță care nu a fost îndeplinită de către autoritățile bisericești din cauza că numărul locuitorilor era prea mic. Regretatul istoric Vladimir Nicu, remarca în una din lucrările sale, că Mândra apare în documente la începutul sec. XX. Mai sunt și alte ipoteze, care se contrazic între ele. Plus o mulţime de legende, despre una din care ne-a vorbit Tudor Țurcanu, primarul comunei Ratuș: ”Mi s-ar părea neverosimil faptul că satul îşi trage denumirea de la o mândră inaccesibilă, căruia îi dădeau târcoale fără șanse flăcăii din satele din jur. Cred că etimologia are alte rădăcini şi cu timpul se vor descoperi documente, mărturii care să clarifice lucrurile. Cu siguranță, sătenii cu nume ucrainești care se găsesc numai la Mândra, au venit aici la începutul secolului trecut de undeva din nordul Basarabiei. Reforma agrară din 1921-1924 a adus pe aceste pământuri familii din zona actualului raion Călărași, unde este un sat cu același nume. În perioada sovietică Mândra era considerat un sat fără perspectivă. Datoria noastră este să asigurăm totuşi dăinuirea localității”, ne-a spus primarul.

De la 2011 încoace a fost reparată clădirea școlii primare din Mândra, construite apeductul şi castelul de apă, două tronsoane de drumuri în variantă albă. Este în curs de repraţie grădinița de copii – deja au fost investiţi 400 de mii de lei, inclusiv din ajutorul acordat de Guvernul României, dar mai e nevoie încă de resurse importante pentru a finisa lucrările.

Decizia de a marca două secole ale Mândrei duminică, 4 iunie, a fost adoptată la ultima ședință a Consiliului Comunal, care a alocat şi sumele respective. Astfel, în clădirea școlii a fost organizată o expoziție de obiecte de epocă – ceramică, fotografii ale sătenilor care țin de perioada interbelică, o radiolă de după război încă în stare de funcționare, toate adunate de la săteni de către Aliona Marușciac, directoarea căminului de cultură din localitate. Gospodinele au prezentat bucate tradiționale, iar colective de artiști amatori din satele comunei au bucurat publicul cu un spectacol de zile mari, în cadrul căruia au evoluat şi artiştii din capitală Valeriu și Aurica Cordineanu. Au urmat competiții la lupte libere, atletică, fotbal, volei la care au participat sportivi din toată comuna.  

În cadrul festivității au fost distinși cu diplome și premii cuplurile Nicolae și Elena Zențov, Veaceslav și Lidia Mocanu (ajunşi la 25 de ani de căsnicie), Mihail și Anastasia Botnari (la 50 de ani de viaţă conjugală). S-a bucurat de un premiu bănesc și Lilia Gheorghiță, singura din sat care își serbează ziua de naștere pe data de 4 iunie.

În imagine: Sătenii au fost felicitați de către Tudor Țurcanu, primarul comunei Ratuş şi Diana Manoli, președinta raionului (de la dreapta la stânga).

 

 Ion Cernei

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close