E timpul sa fii activHarta victoriilor civice

Maria Furdui: Construim relații pașnice și conexiuni funcționale

CUVÂNTUL în câteva rânduri deja a informat cititorii despre proiectul ”Conexiuni multiculturale- societate unită” implementat de AO “Centrul Multifuncţional de Educaţie, Cultură şi Informaţie” din Teleneşti.

La jumătate de an de  lucru în procesul de implementare a proiectului i-am propus Mariei Furdui, directoarea Bibliotecii Publice Raionale „Vasile Alecsandri” din Teleneşti, coordonatoarea acestor activităţi, să povestească cum reuşesc să atingă obiectivele propuse, dar şi cu ce probleme se confruntă.

– Dnă Maria Furdui, mai întâi haideţi să amintim cititorilor care sunt scopul şi obiectivele principale ale proiectului?

– Proiectul are ca scop să încurajeze dialogul multicultural în spiritul valorilor democratice europene între 5 raioane din R Moldova: Telenești, Comrat, Taraclia, Soroca, Râșcani. De asemenea armonizarea coexistenței în R. Moldova a moldovenilor, ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor, romilor, ruşilor şi reprezentanţilor altor etnii. 

Pașii principali pe care îi întreprindem pentru atingerea scopului sunt orientaţi în 3 direcții: 

1. favorizarea unui context de  cunoaștere a etniilor din Republica Moldova  prin prisma valorilor și politicilor Uniunii Europene în domeniul multiculturalismului, multietnicităţii, incluziunii, drepturilor minorităţilor;  

2. creșterea gradului de implicare a membrilor comunităților în promovarea valorilor comune pe care le împărtășesc etniile conviețuitoare din raioanele Comrat, Taraclia, Telenești, Soroca, Râșcani;

3. consolidarea interetnică prin creșterea vizibilității specificului și similitudinilor culturale ale comunităților etnice din raioanele conectate în proiect.

– Ce activităţi aţi reuşit să realizaţi în jumătate de an?

   – Proiectul a demarat în noiembrie 2019. La 6 luni de activitate conștientizăm că este un proiect foarte necesar societății noastre. În noiembrie – decembrie am intervievat printrun chestionar 425 de respondenți din cele cinci orașe nominalizate mai sus. Scopul chestionării a fost de a înțelege care este nivelul de cunoaștere a etniilor coexistente din țara noastră, dar și a stereotipurilor care persistă în societate faţă de aceste etnii. Rezultatele sondajului vor fi prezentate la sfârșitul proiectului în paralel cu intervievarea finală. 

   Tot în lunile noiembrie – decembrie 2019 o altă activitate care a pregătit terenul pentru întâlnirile  cu publicul a fost elaborarea unui ghid-suport pentru promovarea multietnicităţii și multiculturalității în Republica Moldova. La acest ghid-suport am lucrat împreună cu toate cele 5 coordonatoare regionale: Aurelia Dobjanschi (Telenești); Vasilisa Pometcova (Comrat); Nadejda Tanova (Taraclia); Eugenia Railean (Soroca); Galina Sacaliuc (Râșcani). Ghidul are 7 module. Primul modul se axează pe promovarea politicilor Uniunii Europene în domeniul multiculturalismului, multietnicităţii, drepturilor minorităților. Următoarele 6 module vizează istoria, cultura, obiceiurile și tradițiile etniilor găgăuză, bulgară, romă, ucraineană, rusă, română/moldovenească. Astfel, de la 1 ianuarie 2020 am organizat ședințe informativ -educative cu aproape 500 de adolescenți și tineri din cele 5 raioane. În lunile ianuarie, februarie și martie au fost organizate 44 de întâlniri online. Din păcate, începând cu 15 martie nu am mai putut să ne întâlnim în format tradițional din cauza stării de urgenţă. Respectiv am fost nevoiți să  dezvoltăm alte strategii. Și am trecut în spațiul online. În grupul de pe Facebook ”Conexiuni multiculturale – societate unită”, creat la începutul implementării, promovăm activ etniile conform programului proiectului. Promovarea etniilor ucraineană și romă am realizat-o doar online. Am identificat, creat, postat pentru public diferite materiale, am elaborat exerciții de verificare a cunoștințelor. Astfel, trecând la o altă strategie de lucru, am extins aria geografică a proiectului și suntem accesibili nu doar pentru  grupul țintă al proiectului, dar și pentru alți cetățeni atât din țară, cât și de peste hotare. 

–  În opinia Dumnea-voastră, dar şi a participanţilor, beneficiarilor proiectului, care este impactul eforturilor depuse?  

 – De fapt, proiectul devine foarte interactiv. Avem înregistrați aproape 500 de membri ai grupului. Zilnic elaborăm minimum 5 postări, conform programului, care sunt accesate în medie de 100 de utilizatori. În luna mai, care a fost luna de promovare a istoriei, culturii, obiceiurilor și tradițiilor ucrainenilor din Moldova, am lansat concursul cu genericul ”Ucrainenii din Moldova: ce cunosc EU despre ei”. La concurs au participat 60 de adolescenți. 5 esee, cele mai interesante, sunt postate pe pagina proiectului, iar cel mai bun va fi selectat în baza aprecierilor publicului. În luna iunie, promovăm  istoria, cultura, obiceiurile și tradițiile rușilor din Republica Moldova. Cei care ne urmăresc se conectează la aceste informații, iar în ultima săptămână vom organiza un maraton al culturii ruse și toți doritorii pot să propună publicului  materiale la temă: melodii, versuri, obiceiuri etc.  

La una din postări, despre istoria cântecului ”Ceremşina”, o internaută, E.D., ne scria: ”Văzând versurile, chiar am fredonat în gând și cu ochii plini de lacrimi melodia (era pe la ora 4.12 min). Emoțiile mă depăşeau, aducându-mi aminte de anul 1962, când tata (de origine ucrainean) a cumpărat o radiolă și un disc cu acest cântec. Se așeza la masă, îl punea să cânte, citea un ziar, era o sărbătoare, îl asculta şi mahalaua. De avea o durere sufletească – tot „Ceremşina” era. Mulțumesc acestui proiect, mulţumesc celor ce lucrează asupra lui. Eu de asemenea credeam că-i un cântec popular ucrainean, nici nu intuiam că are autori. Mulţumesc vouă, care vă trudiţi să descoperiţi adevăruri, care, odată cu promovarea lor, răscolesc și unele amintiri plăcute. Fără intervenţia dumneavoastră aveam eu să-mi aduc aminte de tata anume când cânta, anume când venea Ion Latescu (fost deportat în Siberia) și împreună cu tata comentau conținutul cântecului? …Provocarea a fost foarte puternică, foarte emoționantă, că abea puteam să văd printre lacrimi ceea ce scriu. Mulțumesc și aştept noi provocări!”

Proiectul ne ajută să acumulăm o experienţă, iar această experiență ne schimbă modul în care vedem viaţa şi lumea din jur. 

– În procesul activităţilor s-au developat şi probleme? 

– Tema proiectului este una care provoacă emoții diverse în rândul publicului. Cea mai mare problemă este atitudinea ostilă a unor  internauți față de anumite etnii, de aici și unele comentarii ofensatoare la diferite materiale de pe pagină, uneori chiar se declanșează niște dezbateri furtunoase (am avut așa situații la postările despre etniile romă și rusă). Răspundem la aceste provocări calm, aducând argumente legislative sau opiniile unor experți în materie.  

   Una din probleme este provocată de situația epidemiologică din țară și a afectat grupul nostru țintă – adolescenții de 12-18 ani, care au fost atrași în sistemul de învățământ online și la care avem acces foarte greu.  Am depășit-o prin schimbarea strategiilor de lucru și oferirea accesului la materialele noastre info-educative pe pagina proiectului.

Un obiectiv al proiectului – “Creșterea gradului de implicare a  membrilor comunităților în promovarea valorilor comune pe care le împărtășesc etniile conviețuitoare din raioanele Comrat, Taraclia, Telenești, Soroca, Râșcani”, presupunea implicarea  celor mai activi beneficiari în organizarea comună a evenimentelor regionale și familiarizarea directă cu ele. Din păcate, nu ştiu dacă o să ne reușească să fim prezenți fizic la aceste evenimente, dar vom găsi alte soluții pentru organizarea lor.

Proiectul nostru până la moment a fost o călătorie imaginară prin istoria, cultura, tradițiile și obiceiurile găgăuzilor, bulgarilor, romilor, ucrainenilor, rușilor. Sunt de acord cu expresia lui Mark Twain: ”Călătoria este un exerciţiu cu consecinţe fatale pentru prejudecăţi, intoleranţă şi îngustarea minţii”. Ne-am propus drept scop, ca cei care trec prin experienţa proiectului să-și schimbe modul în care văd viaţa şi lumea din jurul lor. Să vadă totul mai clar, să poată discerne între bine şi rău, iar cel mai important lucru este ca mintea şi inima să se deschidă, ca să ne acceptăm, să eliminăm stereotipurile, să ne mândrim unii cu alții și să înțelegem, că noi toți ne dorim același lucru: să fim fericiți pe această palmă de pământ. Trebuie să realizăm că suntem norocoși că trăim, că avem posibilitate să învățăm ridicându-ne planul spiritual și să construim relații pașnice și conexiuni funcționale.

Penrtu conformitate, Tudor Iaşcenco

Doamnei Maria Furdui, directoarea BPR „Vasile Alecsandri” din Teleneşti

Astăzi marcaţi un frumos jubileu din ziua naşterii. Noi ştim a câta treaptă urcaţi pe-a vieţii scară şi Vă dorim ca să ajungeţi la a suta vară. Iar când Vă veţi uita-napoi pe treptele urcate, pe ele să vedeţi doar lucruri mari și doar frumoase fapte. Tot ce-i în jur şi e frumos – păstraţi în amintire, iar noi din suflet Vă dorim: mulţi ani, noroc şi fericire!

Cu respect, colectivul Bibliotecii Publice Raionale „Vasile Alecsandri” din Teleneşti

Taguri
Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close