Politic

Odă drumurilor noastre proprii

     Drumuri, drumuri, drumurele,/ Scumpe îmi sunteți voi mie, /                                                                      

Voi m-ați dus în lumi de stele/ Și în larg de poezie.

Ion Perciun „Drumuri…”

“Chiar și cel mai lung drum începe cu primul pas”, spune un proverb. Da, primul pas al fiecăruia din noi, atât de mult așteptat de părinți. Apoi primul drum de la stâlpul hornului până la ușă. Urmat de cel de la pragul casei părintești până la poartă. Apoi cel de până la hotarul satului. Iar mai departe – drumurile zilelor, vieții noastre, atât la figurat, cât și la propriu.

Anume despre drumurile noastre proprii vom discuta în continuare. 

Mai întâi ceva despre etimologia cuvântului “drum”

DEX-ul limbii române explică: „drum – cale de comunicație terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă și continuă de teren bătătorit, pavat sau asfaltat”. Privitor la etimologia cuvântului, aflăm că „drumul” este moștenit din latină, în care ar fi fost împrumutat din vechea greacă. Eu unul nu sunt de acord cu această afirmaţie. Închipuiți-vă, au stat dacii noștri, care sunt mult mai vechi ca latinii, în așteptare până când vor apărea latinii, care, la rândul lor, trebuiau să împrumute de la vechii greci cuvântul „drum” și pe la anul 107 al erei noastre să ni-l dea pe tavă. 

Dar cum ar fi, „drumul”, cuvânt format pe pământul nostru, îl găsim și în alte limbi: bulgară, sârbă, croată, macedoneană, în dialectul meglenit – drum; greacă – dromos; albaneză – dhrom; siciliană – drom; calabreză – dromu. Aceasta ne dă dreptul să afirmăm că „drumul” este de când lumea, că drumul se naște odată cu fiecare din noi, odată cu poporul, cu țara. Drumurile ne sunt scumpe or, ele sunt căi de comunicație terestră. Vecinii noștri, rușii, spun și mai bine la drum doroga, de la dorogo, adică scump.

Și dacă e așa, atunci de ce am ajuns că …

 

…drumurile noastre toate sunt de cea mai proastă calitate?

Această constatare aparține experților de la The World Economic Forum, care într-un recent raport privind clasamentul calității drumurilor din 138 de state din lume, atribuie calității drumurilor noastre locul șapte de la coadă (locul 132). Mai rele de cât ale noastre sunt doar drumurile din Mozambique (133), Ucraina (134), Mauritania (135), Paraguay (136), Congo (137) și Madagascar (138). Și mai mult de dragul provocării voi prezenta și drumurile de cea mai bună calitate, conform aceluiaș clasament. Primul loc îl dețin Emiratele Arabe Unite, urmate de Singapore, HongKong, Olanda, Japonia, Franța, Elveția, Austria, Portugalia și Danemarca.

Dar necătând la această tristă constatare, este loc și de speranță. Or, același The World Economic Forum în raportul său pentru a. 2002 privind ratingul calității drumurilor, situa R. Moldova pe penultima poziție (132 din133) devansând doar Mongolia. Același raport mai evidenția că volumul mediu al investițiilor în infrastructura rutieră în statele analizate era de 10000 euro/km de drum/an, pe când în R. Moldova, la acel moment, se investea de 10 ori mai puțin, adică cca 1000 de euro/ km. 

Finanțarea întreținerii

drumurilor …

… este o lucrare cam anevoioasă, căreia i s-ar potrivi de minune cuvintele cântecului popular „lung e drumul și cotit…”. Conform legislației R.Moldova, la întreținerea drumurilor și finanțarea acestor lucrări sunt antrenați 4 actori principali: administrator, proprietar, manager și executant (prestator de servicii).

Funcția de ADMINISTRATOR al drumurilor în R. Moldova este deținută de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID), fiind totodată principala instituție responsabilă de utilizarea Fondului Rutier. Pe lângă acest minister este creată Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” (ASD). Aceasta este subordonată MTID și îndeplinește concomitent 3 funcții majore: de PROPRIETAR, deținând titlul de posesie asupra drumurilor naționale și locale; de MANA-GER, asigurând distribuirea mijloacelor alocate din Fondul Rutier către autoritățile publice locale și subdiviziunile teritoriale ale SA „Drumuri”. La fel, ASD organizează tenderele pentru lucrările de reconstrucții și reparații capitale; de EXECUTANT, realizând majoritatea lucrărilor de întreținere a drumurilor, controlând întreprinderile  SA „Drumuri” și Întreprinderea de Stat „Drumuri”.

 În acelaș timp, tot Legea Drumurilor (art. 2 și 5) stipulează că drumurile locale, comunale și străzile sunt proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și că, anume acestea se ocupă de administrarea acestor drumuri și străzi. Din cele expuse putem concluziona că și APL de  nivelurile I și II , la fel, sunt administratori și proprietari de drumuri. Cum s-ar spune, primăriile drumuri au, însă finanțarea depinde în mare măsură de MTID și ASD, care sunt responsabile de utilizarea Fondului Rutier. Anume aceste instituții hotărăsc cui și ce volum de mijloace financiare se vor aloca din Fondul Rutier. Centrul Analitic Independent „ExpertGrup” în anul 2010 a efectuat „investigarea transparenței și eficienței economice a utilizării Fondului Rutier al Republicii Moldova”. Mai jos aducem o proprie analiză din această lucrare pentru a demonstra distribuirea mijloacelor din Fondul Rutier în profil raional per lungimea drumurilor. Pentru comparație am luat raionul Rezina și raioanele vecine Orhei și Șoldănești.

Astfel, raionului Rezina, având la balanța sa 208,6 km, inclusiv 40,0 km drumuri naționale, pe parcursul anilor 2005–2009 i s-au alocat în medie 2548,96 mii lei/an, sau câte 12,22 mii lei/km/an.

Raionul Orhei avea la balanța sa 332,8 km de drumuri, inclusiv 116,2 km – de însemnătate națională şi pentru aceeași perioadă i s-au alocat în medie 9938,26 mii lei/an sau câte 29,86 mii lei/km. 

Raionul Șoldănești avea la balanța sa 346,1 km drumuri – total, inclusiv 99,2 km drumuri naționale. Pentru aceeași perioadă i s-au alocat în medie 2723,06 mii lei/an, sau câte 7,87 mii lei/km.

Din cele expuse vedem că alocările diferă foarte mult de la raion la raion. Astfel raionul Șoldănești comparativ cu Rezina a fost „nedreptățit” cu 4,35 mii lei/km (64,4%), pe când raionul Orhei a fost „miluit” mai mult față de Rezina cu 17,64 mii lei/km (244,4%), iar în comparație cu r-nul Șoldănești – cu 21,99 mii lei/km (379,4%).
Legislația în vigoare nu prevede careva normative privind costul diferitor tipuri de lucrări de reparație sau de întreținere a drumurilor. Însă careva estimări ale cheltuielilor publice destinate domeniului dat, totuși, se fac. Astfel, Biroul Național de Statistică stabilește, că „în anul 2013, întreținerea din Fondul Rutier a unui km de drum public cu reparații cu-rente și tratamente a costat bugetul în medie 110,0 mii lei, inclusiv 190,6 mii lei pentru un km de drum național și 64,7 mii lei pentru un km de drum local. Un km de drum public fără reparații curente și tratamente a costat bugetul 58,2 mii lei (107,0 mii lei pentru un km de drum național și 24,8 mii lei pentru un km de drum local).”

Fenomenul ponderii mij-loacelor financiare pentru un km de drum local ce diferă de la raion la raion este recunoscut și de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Astfel, conform ministerului, acest indice este: Cimișlia – 19,0 mii lei, Ungheni – 24,0 mii lei, Soroca – 19,0 mii lei, iar pentru raionul Rezina – numai 14,9 mii lei, ceea ce constituie 60% de la indicele mediu pe țară. În acelaș timp, pentru alte raioane această pondere este: Ialoveni – 53,8 mii lei, Anenii Noi – 69,4 mii lei, municipiul Bălți – 189,9 mii lei sau de 13 ori mai mult decât alocațiile pentru raionul Rezina. Drept scuză ar putea servi modestele acumulări ale taxei pentru folosirea drumurilor, care în anul 2015 au constituit 2504 mii lei (50%).

Este necesar de amintit că la capitolul drumuri locale în raionul Rezina sunt tronsoanele Cinișeuți – Saharna și  Cogâlniceni – Lalova, care leagă drumul național Rezina – Orhei cu cele două monumente de cultură de talie europeană, mănăstirile Saharna și Țâpova. Un alt drum local este tronsonul Trifești – Ignăței – Codru Nou, drum ce demult trebuia să fie trecut în categoria națională sau cel puțin regională. Or, acest segment de drum unește raioanele Rezina, Șoldănești și Telenești, iar starea tehnică a lui lasă de dorit.     

Ar fi cazul să constatăm că eficiența economică a utilizării Fondului Rutier în ultimii ani s-a înrăutățit dea binelea. Astfel, în a. 2015 au fost acumulaţi 1542 milioane lei, însă în luna decembrie a aceluiaș an distribuirea este rectificată la 1038 milioane lei, iar finanțarea pentru anul 2015 a constituit doar 766 milioane lei sau 49,7% din acumulări.

Pentru anul curent s-a planificat să se acumuleze în Fondul Rutier 1650 mili-oane lei, dintre care să fie valorificaţi după destinaţie doar 1378 milioane lei, inclusiv 272 milioane lei fiind datorii rămase din anul 2015. 

 

  Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlan-dei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publica-te aparţine autorului şi nu neapărat  reflectă poziţia Ambasadei.

Grafică: Ion Perciun

Ion Perciun

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close