Apropo

Despre memoria strâmbă și cea adevărată

În fiecare an, când ajungem la 9 mai, ne ciocnim de banala problemă identitară: suntem români sau moldoveni? În perioada 1991 – 2001 situația parcă începu să se schimbe – veteranii armatei române și celei roșii, oficial, au fost egalați în drepturi. Alexandru Moșanu, reputatul om de stat și savant a organizat câteva simpozioane internaționale la tema Pactului Molotov – Ribbentrop și declanșarea de cei doi aliați a celui de-al Doilea Război Mondial etc. Toate acestea au avut scopul de a convinge lumea că acel război a fost o mare nenorocire pentru ţările participante, dar mai ales pentru basarabeni, mobilizaţi în acest măcel internaţional în calitate de carne de tun.

De la un timp însă ne este din nou impusă ideologia sovietică referitor la tema acelui război. Anul acesta, în condiţiile unei crize economice şi sociale de proporţii, când Guvernul se plânge că n-are resurse pentru salarii şi pensii, a pandemiei cauzate de Covid-19, guvernarea socialistă-democrată în frunte cu preşedintele I.Dodon  alocă milioane de lei pentru confecţionarea de medalii dedicate aniversării de 75 de ani de la Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial şi pentru reconstrucția Memorialului gloriei militare din Chișinău, lucruri calificate de mai mulţi cititori ai ziarului drept o blasfemie.

Apropo de Memorialul din Chişinău. Student fiind, am locuit într-un cămin al Universităţii de Stat vis-a-vis de Memorial. La vahtacăminului nostru stătea un veteran de război, Gheorghii Zaharovici, fost marinar. Am observat că nu mergea la depunerile de flori la Memorialul de peste drum. În ziua de 9 Mai stătea în tăcere lângă 4 pahare pe jumătate cu votcă, acoperite cu câte o hrincă de pâine neagră, astfel pomenindu-şi tatăl și trei frați pierduţi în război. Odată mi-a spus de ce nu se duce la Memorial: ”În timpul luptelor pentru Leningrad, de exemplu, efectivele trupelor sovietice au fost reînnoite de 7-10 ori. Acolo pădurile sunt pline cu oseminte de soldați rămaşi neînmormântați! Ce rost are acest Memorial ridicat pe un teritoriu cucerit, pe când osemintele a mii de soldaţi şi ofiţeri sovietici măcar n-au fost înhumate creştineşte? Între cei care depun azi flori la monumente majoritatea-s foşti ofițeri din unităţile ”SMERȘ” (abrevierea de la smert’ șpionam (moarte spionilor) a serviciilor sovietice de contraspionaj militar, din cel de-al Doilea Război Mondial), ofiţeri superiori, care nu prea seamănă să fi fost prin tranşeie, intendenți, ştabişti… Nu prea vezi invalizi de război. Ştii de ce din 1946 până în 1965 nu s-a serbat Ziua Biruinţei? Atunci mai erau vii adevăraţii combatanți, care ştiau foarte bine cine a luptat, dar cine a tras foloase”.

Gheorghii Zaharovici participase la trei războaie: cel sovieto-finlandez din 1939-1940, cel cu nemţii din 1941-1945 și cu japonezii din august 1945. Fostul marinar mi-a povestit şi cum a ajuns la Chișinău. Era deja 1947, dar ordinul de demobilizare pentru dânsul nu venea. I s-a spus: ori se reangajează în armată pe contract, ori pleacă la Chișinău să restabilească oraşul distrus de război.

”Am ales Chișinăul, care s-a dovedit a fi un oraș cu lume cumsecade, cu un spirit de civilizație necunoscută şi neînțeleasă nouă, celor veniți. Noi am adus paharele de 250 de grame, fufaika şi cizmele şi incultura noastră – criminalitatea întrecea orice măsură. Aici era cimitirul central al Chişinăului. Au nivelat cu buldozerele o parte din morminte și au construit acest memorial”, spunea veteranul.

Înainte de a scrie acest editorial m-am interesat cum își omagiază alte ţări soldații căzuți în război. Şi am rămas uimit de pietatea și simplețea acestui ritual. Preşedintele francez, însoţit de un pluton al Legiunii Străine și un gornist, depune o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. Preşedintele SUA depune o coroană de flori la Cimitirul Arlington. Apropo, în Praga au înlăturat monumentul mareșalului Ivan Konev, dar cimitirele militarilor sovietici sunt îngrijite mult mai bine decât cele din Rusia. În viziunea adepţilor ideologiei sovietice, odată ce există asemenea monumente, succesorii URSS mai pretind că au anumite drepturi asupra acestor teritorii. Şi Igor Dodon, agent de influență al Federației Ruse, ajuns președinte al R. Moldova, împreună cu Partidul Socialiştilor, ştiu prea bine ce fac.

Ion Cernei                                                        

    

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close