Drepturile omului: Garanţii vs RealităţiProiecte

Când dreptul la libera exprimare prevalează asupra dreptului la apărarea onoarei şi demnităţii

Legea privind libertatea de exprimare statuiază că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, drept care cuprinde libertatea de a căuta, a primi şi a comunica fapte şi idei. Libertatea de exprimare protejează atât conţinutul, cât şi forma informaţiei exprimate, inclusiv a informaţiei care ofensează, şochează sau deranjează atât timp cât informația dată este adevărată.

Aceeași Lege oferă dreptul oricărei persoane la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare (opinii) fără substrat factologic (circumstanțe, fapte) suficient sau prin injurie.

Dar apărarea onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale nu poate prevala asupra libertăţii publicului de a primi informaţii de interes public, atunci când acestea sunt veridice.

Ce a făcut-o pe E. Graur să se adreseze în judecată

La 25 aprilie 2019, avocatul Iurie Mihalache a depus, în interesul Eleonorei Graur, deputată, ex-preşedinta raionului Rezina şi vicepreşedinta  PDM, o cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Bagrin și Victor Cibotari cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale și încasarea prejudiciului moral de la S.Bagrin – 200 mii, iar de la Victor Cibotari – 100 mii lei.

Reclamanta își motiva cererea prin faptul că, în ziua de 02 martie 2019, Serghei Bagrin a postat pe pagina sa de facebook o informație cu caracter denigrator, în care se menționa: “În pofida folosirii resurselor administrative, al întregului aparat bugetar, ocupând funcția de președintă de raion, E.Graur a fost taxată (…) 4168 de votanți au votat împotriva răului, furtului banilor publici, bârfelor, urii, vrajbei etc…”

La rândul său, Victor Cibotari a distribuit informația respectivă, care ulterior a fost însoțită de comentarii denigratorii, cu caracter defăimător, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantei.

Autorul cererii mai accentua că, în comentariile postate și distribuite de Victor Cibotari era vizată preponderent doamna deputată Eleonora Graur și partidul din care făcea parte. Astfel, pârâții au încălcat vădit normele de etică și regulile de conduită general acceptate într-o societate democrată, cauzându-i Eleonorei Graur profunde suferințe morale. Deși dumneaei a demonstrat pe parcursul timpului că știe să accepte criticile, a acceptat chiar și acuzații dure, lipsite total de probe și logică, fiind conștientă de faptul că trebuie să respecte dreptul persoanei la opinie. A manifestat toleranță, deoarece știa că, contextul politic din R. Moldova este încă departe de a activa într-un climat profesional dezvoltat. Însă epitetele jignitoare care se conțin în textul materialelor publicate de pârâți la data de 02 martie 2019 au depășit limitele decenței, având un impact emoțional, inclusiv în familia reclamantei, se menţiona în cerere.

Nefiind de acord cu informațiile mediatizate, reclamanta a înaintat pârâților cereri prealabile prin care a solicitat dezmințirea informației și exprimarea scuzelor de rigoare. Dar în ambele cazuri cerințele reclamantei au fost neglijate de pârâți. Iată de ce doamna deputată Eleonora Graur solicită instanța să-l oblige pe Serghei Bagrin să publice pe pagina sa de facebook dezmințirea cu următorul conținut: „Eu, Serghei Bagrin, cer scuze de la doamna Eleonora Graur, deputată în Parlamentul Republicii Moldova și vicepreședintă a Partidului Democrat din Moldova, pentru informația falsă și defăimătoare difuzată de mine pe pagina de facebook care îmi aparține, în data de 02 martie 2019, ora 15.01, privitor la alegerile parlamentare. Confirm că materialul publicat de mine a conținut informații ce nu corespund adevărului, motiv pentru care cer scuze de la doamna deputată Eleonora Graur”. Înainte de a publica dezminţirea, dna Graur să fie înştiinţată despre data, ora exactă, rubrica și pagina de facebook în care aceasta va fi postată”, mai cerea avocatul reclamantei.

O dezmințire similară E. Graur cerea și din partea lui Victor Cibotari.

Totodată, E. Graur îşi aprecia prejudiciul moral cauzat de informaţiile mediatizate de Serghei Bagrin şi Victor Cibotari la 200 mii şi, respectiv, 100 mii lei.

 

Reclamaţii au calificat cerinţele E.Graur drept neîntemeiate

Ambii reclamaţi au calificat pretenţiile Eleonorei Graur drept absolut neîntemeiate. La momentul când informaţiile respective – o judecată de valoare de interes public, însoţite de comentarii ale cetăţenilor, au fost mediatizate, Eleonora Graur era o persoană publică – deputată în Parlament, vicepreşedintă a unui partid de guvernământ, ocupând concomitent şi funcţia de preşedintă de raion. Faptele calificate de reclamantă drept bârfe, ură, vrajbă nu o vizau direct pe E.Graur, dar mai mult situaţia politică şi economică din ţară şi care se bazu pe un substrat factologic suficient. Informaţia a fost de interes public şi difuzată în contextul oportun legat direct de alegerile parlamentare din februarie 2019 şi viza persoane publice, au argumentat pârâţii.

 

Pe ce şi-a bazat decizia instanţa de fond

Instanţa de fond a examinat cazul dat, bazându-se pe jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi Legea cu privire la libertatea de exprimare. Iar conform CEDO, în examinarea unor atare litigii “trebuie făcută o distincţie clară între fapte şi judecăţi de valoare. Existenţa faptelor poate fi demonstrată, în timp ce adevărul unor judecăţi de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit”. În cazul dat, instanţa a ajuns la concluzia că postările şi comentariile postate pe facebook de către pârâţi nu constituie fapte concrete afectate de obligaţiunea  de probaţiune, ci sunt judecăţi de valoare, expunerea cărora s-a realizat în baza dreptului la libera exprimare şi expunerea cărora, în mod public, nu este condiţionată de probaţiune.

Mai mult, conform art.9 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, alin.(1), “orice persoană are dreptul de a critica statul şi autorităţile publice”; alin. (2) “Statul şi autorităţile publice nu pot intenta acţiuni cu privire la defăimare”; alin. (4) “Persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-media în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor”.

Analizând minuţios materialele prezentate de părţi, instanţa de fond a stabilit că informaţiile răspândite de S.Bagrin şi V. Cibotari nu sunt altceva decât critici de valoare pe care titularul unei funcţii publice trebuie să le suporte. Astfel, cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Iurie Mihalache în interesul Eleonorei Graur împotriva lui Serghei Bagrin şi Victor Cibotari cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecătorul a oferit reclamantei dreptul de a ataca decizia dată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 de zile.

 

Atacată la Curtea de Apel Chişinău, decizia instanţei de fond a rămas în vigoare

Eleonara Graur, prin intermediul aceluiaşi avocat, s-a folosit de acest drept, solicitând Curtea de Apel să caseze hotărârea instanţei de fond şi să emită o nouă hotărâre, prin care să admită integral acţiunea. Conform legislaţiei în vigoare, apelantul trebuia să însoţească cererea de apel cu un bon de plată a taxei de stat în sumă de 6825 de lei.  Deoarece E. Graur nu a achitat taxa de stat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a restituit apelul declarat de avocatul Iurie Mihalache în interesele Eleonorei Graur, oferind reclamantei dreptul de recurs în Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile. Eleonora Graur nu s-a folosit de acest drept. Probabil a înţeles că nu are şanse.

După expirarea termenului de recurs, Curtea de Apel Chişinău a informat pârâţii că reclamanta nu a depus recurs asupra încheierii magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău, ceea ce înseamnă că hotărârea instanţei de fond a rămas în vigoare.

Tudor Iaşcenco

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close