Uncategorized

Ina Negruţă: “Visapina” înseamnă tată, mamă, familie…

Cititorii mai vechi ai CUVÂNTUL-ui o cunosc pe Ina Negruţă drept o activistă civică, neobosită generatoare de idei, care mai apoi şi-a iniţiat propria afacere. În prezent dânsa este administratoarea companiei “Visapina” din raionul Orhei, cel mai mare exportator de miere din R.Moldova.

 

Ina Negruță a absolvit Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” din Orhei, apoi Facultatea Finanțe și Administrare Financiară a Academiei de Studii Economice din Moldova. Vorbește fluent româna, rusa, engleza și franceza, germana – la nivel de comunicare. În cadrul diferitor vizite de studiu, a fost în 20 de țări, de pe 3 continente. Are cunoștințe profunde și experiență în scrierea proiectelor de afaceri.

Sub conducerea ei, s-a construit stația de epurare a apelor reziduale din or. Orhei – cea mai mare stație bazată pe filtre verticale și orizontale din Europa.

Hobby: caritatea, șofatul. Ajută copiii bolnavi de cancer și familiile sărace. Organizează frecvent campanii de pregătire de școală a copiilor săraci.

Căsătorită, mămică a unui copil.

 

– Dnă Ina, dialogul de astăzi vrem să-l începem cu o recapitulare a etapelor activităţii Dvs. până să ajungeţi una dintre cele mai prospere femei de afaceri din regiunea Orhei şi nu numai…Aşadar, cum şi de ce până la urmă aţi ales domeniul colectarea şi exportul  mierii de albine?

– Probabil așa a vrut Dumnezeu! Am încercat diferite activități și toate au fost interesante în felul lor. Ideea de a colecta şi exporta miere a venit odată cu un om care a avut un anumit rol în viața mea. Peste câțiva ani, omul a plecat, dar a rămas ideea și dorința mare, acumulată pe parcursul celor câțiva ani de activitate în acest domeniu. Am îndrăgit din prima noua mea activitate și m-am dedicat totalmente. Am devenit, într-o perioadă scurtă de timp, o figură importantă în domeniul exportului mierii naturale. Deşi la început eram tratată cu neîncredere, mai ales de către concurenții din domeniu, majoritatea bărbaţi mai în vârstă și cu o experienţă, relaţii mai serioase.  Încetul cu încetul colegii tot mai des au început să apeleze  la opiniile, sfaturile mele …

– De ce “Visapina”?

– “Visapina” a venit în viața mea în cel mai greu moment pe care l-am trăit vreodată. Într-un moment de cotitură. A fost acel strigăt lăuntric disperat, că am și eu un VIS pe care îl voi face realitate. În VIS intră inițialele tuturor oamenilor dragi mie. Tuturor celor care au fost alături de mine când mi-a fost cel mai greu. Tot universul meu – cuprins în 3 litere. “Visapina” înseamnă tată, mamă, familie. “Visapina” este un VIS, în apicultură, al Inei!

– Adică, într-un fel, “Visapina” este o afacere de familie. Ori mai aveţi şi alţi parteneri?

– “Visapina” este exclusiv o afacere de familie. Nimeni nu stă în spatele nostru și nici nu a stat vreodată. Mereu ne-am străduit să câștigăm încrederea apicultorilor printr-un comportament corect, printr-un preț adecvat de achiziţie  a mierii  oferit producătorilor. Niciodată nu am aplicat alte mecanisme, nu am folosit nume sonore pentru a ne face reputație. “Visapina” înseamnă un loc de muncă pentru toată familia mea și pentru alte 12 persoane! Parteneri sigur că avem, ei sunt europenii care ne procură mierea și care au grijă ca ea să ajungă pe rafturile celor mai mari rețele de magazine din Europa.

– Activitatea companiei se reduce la colectarea şi exportul mierii?

– Da, compania are drept gen de activitate exclusiv exportul mierii naturale. Ambalată în vrac sau în borcane. Pe lângă această activitate de bază, “Visapina” este membră a Asociației Exportatorilor, în care are un rol important. La fel, compania practică activităţi de caritate.

– Aţi iniţiat şi dezvoltat afacerea cu resursele proprii sau aţi beneficiat şi de anumite susţineri?  Din partea cui?

– “Visapina” a fost lansată din împrumuturi. La momentul de cotitură despre care am pomenit mai sus rămăsesem fără nicio rezervă financiară. Ne-au ajutat prietenii, oameni străini care credeau în noi. Ne-au împrumutat bani  fără dobândă. Dar cel mai mare ajutor l-am avut din partea clientului nostru de bază, care a crezut în mine și în istoria mea și a procurat de la noi primele loturi de miere cu achitare în avans. Riscurile erau mari, dar am avut curaj să încercăm și eforturile noastre au fost răsplătite. Cu regret, din partea statului nu am putut beneficia de susținere, fiindcă ne desfășurăm activitatea într-un spațiu închiriat, iar pentru aceasta subvenții nu se acordă. Iar alte programe de stat nu am putut accesa, fiindcă nu am beneficiat de remitențe și nu ne încadram în grupurile-țintă.

– Cât  de rentabilă este producerea mierii şi care, în opinia Dvs., ar fi perspectivele acestei afaceri în condiţiile R. Moldova.

– Consider că o afacere în acest domeniu este profitabilă, dacă este practicată corect. Eu aș începe tot cu o instruire, din care viitorul apicultor să conştientizeze misiunea sa de bază. Este foarte important ca albinarii să separe, din punct de vedere calitativ, tipurile de miere, și să extragă mierea de mai aparte, de rapiță – aparte, la fel de salcâm, de tei, de floarea-soarelui. La noi deseori, din goana după venituri, apicultorii extrag toată mierea ca un singur tip, maximum două – și vor pentru aceasta un preț mai bun. Total greşit! Mierea de salcâm este cea mai căutată și mai scumpă, deci ea trebuie extrasă separat și trebuie curățiţi bine stupii pentru acest tip de miere, ca să nu se mixeze cu alte culesuri. Un alt moment important este numărul de stupi – un albinar care are 10 stupi nu va putea trăi din asta. Ca să obţii venituri substanţiale din miere trebuie să ai, în opinia mea, minimum 100 de stupi. Un alt moment este să excludă din start folosirea antibioticelor în caz de îmbolnăvire a albinelor. Dacă vor utiliza antibiotice, acestea ulterior vor fi depistate în miere şi nu vor putea vinde produsul.

– Aria achiziţionării mierii se limitează doar la regiunea Orhei?

– “Visapina” colectează miere de la peste 1500 de albinari, din toată ţara. De la Edineţ până la Vulcăneşti. Procurăm mierea de la apicultorii care produc de la 500 kg şi mai mult. Avem clienţi care produc câte 20 de tone de miere.

– Unde exportaţi mierea? Cum este apreciată producţia moldovenească?

– La moment exportăm în Franţa, în trecut am avut precedente de export şi în Oman. Firma noastră exportă anual 700-800 de tone de miere, aproape un sfert din tot acest produs exportat de R.Moldova. Mierea se exportă în butoaie alimentare de 300 kg, în loturi de câte 21 de tone. Trebuie să menţionez că mierea din ţara noastră este specifică, se deosebeşte de cea importată în UE prin faptul că, după un timp, ea se cristalizează. Eu personal în aceasta văd doar plusuri. La mierea noastră polifloră, culoarea şi gustul sunt remarcabile, din ea poate fi produsă mierea-cremă. Mierea noastră de salcâm este foarte apreciată, la fel ca şi cea produsă în Ungaria şi Croaţia.

Este un lucru bine ştiut, că mierea moldovenească mereu a fost apreciată la concursurile internaționale, ocupând locuri de frunte. Este important să menţinem această reputaţie.

– Preţul la mierea moldovenească, pe piaţa din UE, diferă de cea produsă în alte ţări.

– Prețul la mierea moldovenească a scăzut mult în ultima perioadă. Sunt mai mulți factori. Primul – mierea moldovenească este des clasată pe același cântar cu mierea ucrainească, din cauza apropierii acestor state și zona climaterică. Doar că mierea în Ucraina este produsă în cantități enorme și prețul de achiziție, respectiv de export, este foarte jos. Mai mult ca atât, sunt companii din Ucraina care mixează mierea ucrainească cu mierea chineză, ceea ce îi scade mult din calitate. Ucraina este un gigant, care dictează condiţiile pe piață, exportând peste 60 mii tone de miere anual, iar Moldova, cu ale sale  4 mii de tone, nu poate influenţa situația. De aici şi prețul de achiziție mic.

Un alt motiv ar fi originea. În multe state europene, plasarea, pe etichetă, a țării de origine a mierii a devenit o condiție obligatorie. În legătură cu aceasta, consumatorul final, care nu cunoaște mai nimic despre țara noastră, preferă să aleagă de pe raft altă origine, cum ar fi: țara natală, Spania etc.

Soluția ar fi ca guvernarea noastră, prin intermediul organizațiilor europene, să ajungă cu informații sau spoturi publicitare la consumatorul final și să transmită mesajul că mierea moldovenească are cel mai bun raport preț-calitate și să îi convingă să cumpere anume acest  produs.

– Proiectul “Visapina” a ajuns la apogeu sau mai există rezerve?

– Compania are 14 angajați, vârsta medie a cărora este de 35 ani, își desfășoară activitatea în or. Orhei și are o reputație impecabilă la nivel de țară. Datorită eforturilor depuse de compania noastră, în comun cu ANSA și Ministerul Agriculturii, în anul 2016 “Visapina” a fost gazda organizației europene “DG Sanco”, care a decis dacă Moldova va exporta sau nu miere în continuare în Uniunea Europeană, anume în baza verificării minuțioase a activității companiei noastre. Avizul a fost pozitiv, iar exporturile au fost avizate încă pe 4 ani. La fel, “Visapina” implementează standardul ISO 22000 și HACCP.

“Visapina Impex” SRL este un contribuabil solid, care a achitat, de la crearea sa, importante sume la bugetul de stat și bugetul local, suma totală a impozitelor fiind de aproximativ 5,5 milioane de lei vărsate în buget.

“Visapina” este bine cunoscută la nivel de țară, deoarece este premiantă a numeroase concursuri naţionale.

– Ştiu că sunteţi implicată în diverse campanii de caritate. Amintiţi despre câteva, cele mai impresionante pentru Dvs…

– Compania noastră își desfășoară activitatea onest și face multiple acțiuni de caritate, ajutând copiii săraci și persoanele aflate în nevoie. În anul 2018 întreprinderea a donat mai multe loturi de miere către Fundaţia de caritate “Sf. Gheorghe” pentru comercializarea acestora și donarea banilor către copiii bolnavi. În afară de asta, a donat 20 mii lei pentru tratamentul a 4 copii bolnavi; mai multe loturi de miere care au fost comercializate la târguri de caritate din Orhei, iar banii au fost donați unei femei bolnave de cancer; a colectat și acordat ajutor material mai multor familii social-vulnerabile cu mulți copii din alte localități, printre care 5 familii cu 3-6 copii din s. Voroteţ, r. Orhei; a sponsorizat mese de caritate pentru bătrâni la solicitarea Bisericii “Înălţarea Domnului” din cartierul Nordic al or. Orhei etc.

– Ce planuri şi speranţe sunt legate de anul 2020?

– Pe plan personal, îmi doresc ca eu, familia mea, părinții mei și toți oamenii pe care îi iubesc să fie sănătoși.

Pe plan profesional,  cea mai mare speranță este legată de păstrarea reputației companiei pe care o conduc. În ultima perioadă, au existat tentative urâte de denigrare a companiei noastre de către persoane care vor să semene teroare și frică. Dar planurile lor au fost date peste cap. “Visapina” a fost creată cu un scop nobil și anume datorită acestui fapt ea va exista atâta timp cât vom dori noi! “Visapina” înseamnă o bucată de pâine pentru mine și familia mea, dar în primul rând, pentru angajaţii nostri, şi pentru cei 15 copii ai lor.

 

 Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close