E timpul sa fii activScrie știrea ta

Familie despărțită de Prut

Veşti triste… Când sâmbăta trecută la biserica din Gordineşti, raionul Rezina, se oficia o slujbă de pomenire a Eudochiei Covrig, maica mea, mi s-a transmis că pe 6 februarie c., la Bucureşti, s-a stins din viaţă Olimpia Covrig, mătuşa şi nana mea, care în îndepărtatul 1957 m-a botezat. Speram s-o mai văd măcar o dată în viaţă. Reprezenta şi ea o pagină din istoria dinastiei noastre, a Covrigilor, despărţiţi de regimurile vremii.  

Timpurile erau aiurea. Atunci botezul, îmi povestea mătuşa Olimpia, în Basarabia era o treabă foarte problematică, pentru că majoritatea bisericilor erau închise. Au făcut-o cu soţul Andrei Covrig, tizul meu, când au sosit la baştină în 1957 pentru prima oară după refugierea unchiului în Ţară. Multe din rudele noastre erau plecate peste Prut încă din primăvara a. 1944, de frica „eliberatorilor”, mai ales că o altă mătuşă, încă în 1941, a înfundat un lagăr stalinist, de unde nu s-a mai întors.

Rudele se ţineau gră-măjoară și se susțineau în măsura posibilităților. Am găsit o imagine de la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, cu Olimpia şi Andrei Covrig şi rudele plecate peste Prut. Și ei au suferit mult, dar au supravieţuit în timpurile când basarabenii erau vânaţi şi trimişi în URSS. Ulterior au absolvit Universitatea din Bucureşti, s-au căsătorit, au devenit, necătând la suferinţele impuse, oameni valoroşi, cu care mă mândresc. Unchiul a activat la radio şi TV de la Bucureşti, iar mătuşa – directoare la un liceu. Ca şi părinţii mei, Olimpia şi Andrei Covrig au avut discipoli de valoare, pe care i-am întâlnit în viaţă: jurnalişti, profesori, ingineri.  În casa lor au fost actorii Florin Piersic, Dan Puric… Unchiul a făcut la TV un film „Dan Căpitan de Plai”.

O veste tristă, întârziată și dureroasă, pentru că nu am avut posibilitate să fiu la înmormântarea mătușii Olimpia, care a fost înhumată în cimitirul „Sf. Ilie” Ghencea, alături de soţul Andrei Covrig. Sper să revin în curând la acel mormânt, devenit comun pentru rude şi oameni deosebit de scumpi urmașilor dinastiei Covrig… Dumnezeu să-i ierte.

Acum privesc aceste două fotografii. Cea din stânga e făcută în 1995, eram la Bucureşti pentru prima oară. E în apartamentul rudelor. A doua e de prin 1955-56, sunt rudele noastre la Gordineşti. Copilul din faţă este Doru, acum are 65 de ani, e pictor, stabilit în SUA. Nu a fost nici el la înmormântare, sper să-l prind la sfârşitul săptămânii la pomenirea de 9 zile…

În spatele copilului sunt părinţii lui, unchiul Andrei şi mătuşa Olimpia. A fost profesoară de limbă şi literatură română, a lucrat pe timpuri chiar la „Leul”, aşa îi suneau la reşedinţa de la Cotroceni  lui Ceauşescu. Evident că îl cunoştea personal. Vorbea bine de el, era nedumerită când a fost împuşcat… După ce Doru a plecat în SUA la studii, mătuşa Olimpia a fost nevoită să plece de la Preşedinţie şi a fost numită directoare la un liceu din Bucureşti. Domnul în cămaşă închisă posibil să fie Simion Covrig, o persoană care l-a găzduit pe unchi în România când erau vânaţi basarabenii pentru a fi reîntorşi în URSS, unde cel mai probabil ar fi înfundat Siberia… Mătuşa Olimpia era originară din Bacău, adică moldoveancă…

Andrei Covrig, colonel în rezervă

 

 

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close