Social

Eficiența și transparența utilizării Fondului Național de Dezvoltare Regională

Centrul analitic independent “Expert-Grup” a elaborat un studiu în care analizează eficiența și transparența utilizării de către cele trei agenţii regionale de dezvoltare din R. Moldova a Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR).  

Autorii studiului concretizează că FNDR se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat (1% din veniturile aprobate pe anul respectiv), la care mai pot fi atrase şi alte mijloace financiare din sectorul public şi cel privat la nivel local, regional, național şi internațional, precum şi mijloacele oferite prin programele de asistență ale Uniunii Europene. Mijloacele FNDR se alocă în mod prioritar zonelor defavorizate din regiunile de dezvoltare.

Referindu-se la modul de utilizare a resurselor financiare, autorii studiului menţionează că regulamentul existent de selectare a proiectelor conține prevederi contradictorii și nedefinite. Pe de-o parte în cadrul legal se stipulează că alocările din FNDR trebuie să fie distribuite zonelor defavorizate din regiunile de dezvoltare, accentul punându-se pe proiecte de o anvergură mai curând regională. Pe de altă parte, nu a fost definit termenul de zonă defavorizată și nu au fost elaborați indicatori de cuantificare și selectare a proiectelor la nivel de localități, accentul fiind pus pe nivelul local.

 Alocarea în profil geografic a fondurilor din FNDR este destul de concentrată și neuniformă și se perpetuează de la un ciclu investițional la altul.  În doar 5 raioane la nivel de țară se concentrează peste 40% de localități beneficiare ale finanțării din Fond, iar alte raioane nu au beneficiat deloc de investiții nici într-un ciclu investițional. Printre raioanele care nu au beneficiat de investiții autorii studiului numesc şi raionul Rezina.

În opinia autorilor studiului, una din problemele-cheie care ar motiva această situaţie este pregătirea slabă a documentației tehnice.

“Faptul dat cauzează lacune și omiteri în proiecte, care se depistează doar la etapa de implementare, cauzând tergiversări și majorări de costuri destul de esențiale față de varianta inițială. Astfel, în majoritatea absolută a proiectelor evaluate s-au înregistrat majorări ale valorii contractului, în patru cazuri aceste modificări fiind mai mari de 25% față de sumele planificate iniţial”.

Potrivit studiului, o parte semnificativă din proiectele finanțate din FNDR nu sunt regionale din punct de vedere conceptual, dar mai curând locale. Desigur, toate proiectele se consideră a fi regionale, iar argumentarea folosită de către autorități este construită în așa mod încât acestea să aibă aparențe de proiect regional.

Altă problemă-cheie este pregătirea slabă a documentației tehnice de către aplicanţi, proiectele propuse spre finanţare din FNDR au durabilitate destul de scăzută. Drept exemplu este dat proiectul ”Sporirea atractivității turistice a zonei Centru prin consolidarea patrimoniului existent” propus ADR Centru. Scopul principal al proiectului a fost crearea traseului turistic ”Drumul muzeelor” prin localitățile beneficiare, pentru a ridica atractivitatea turistică și investițională a acestora. Instrumentul pentru atingerea scopului menționat a fost reabilitarea infrastructurii în câteva sate din raioanele Orhei, Strășeni și Telenești, preponderent în domeniul turismului. Rezultatul final al proiectului a fost o infrastructură parțial reabilitată, fără însă o instituire a traseului turistic planificat. Printre principalele cauze ale eșecului a fost nivelul scăzut de cooperare între autoritățile partenere și cele din administrația centrală. Investițiile din FNDR nu au contribuit la creșterea economică în raioanele cu mai multă finanțare.

Multe proiecte selectate pentru implementare nu au avut continuitate și au dispărut din planificarea de dezvoltare regională, mai remarcă autorii studiului.

Solicitată să comenteze situaţia vizavi de raionul Rezina, unul dintre cele mai defavorizate privind fondurile alocate prin intermediul ADR Centru, preşedinta raionului Ele-onora Graur ne-a relatat:

“Tabelul nu reflectă date concrete, cel puţin ce ţine de raionul Rezina. La primul apel de proiecte – 2010-2012, Consiliul Raional Rezina a depus la ADR Centru proiectul “Localitate turistică curată – opţiunea turistului”, în valoare de 2 mln 855 mii 896 lei. Proiectul a fost selectat pentru finanţare şi inclus în documentul unic de program pentru a.2010-2012, aprobat prin HG nr.772 din 26.08.2010. În cadrul proiectului se preconiza efectuarea următoarelor activităţi: acordarea asistenţei în crearea subdiviziunii de salubrizare, crearea infrastructurii pentru co-lectarea deşeurilor din localităţile turistice implicate în proiect. Partenerii Consiliului Raional Rezina în implementarea acestui proiect erau Consiliul Raional Şoldăneşti (comunele Dobruşa şi Vadul-Raşcov), Consiliile Locale Saharna Nouă, Lalova, Horodişte, Cuizăuca, Trifeşti, Pripiceni-Răzeşi. Durata de implementare a proiectului era de 9 luni.

La apelul doi de proiecte 2013-2015 Consiliul Raional  Rezina a participat în calitate de partener al Consiliului Raional Şoldăneşti la proiectul “Dezvoltarea rutei turistice Rogojeni – Dobruşa – Cuşelăuca – Cobâlea – Vadul-Raşcov – Climăuţii-de-Jos – Şoldăneşti – Saharna – Ţâpova – Horodişte – Cuizăuca – Trifeşti – Pripiceni-Răzeşi. Costul proiectului – 4 mln 636 mii lei. Proiectul nu a fost selectat spre finanţare.

La apelul pentru perioada 2016-2018 Consiliul Raional Rezina a depus patru proiecte:

– “Reabilitarea şi conectarea drumului local L165 la drumul naţional R20 şi coridorul regional nr.13”, care prevede reparaţia capitală, în variantă asfalt, a 20 km de drum, suma aprobată fiind 8125750 lei, inclusiv contribuţia Consiliului Raional Rezina – 11 mln 25750 lei. Proiectul a fost aprobat spre realizare în perioada 2017-2020;

– “Valorificarea durabilă a potenţialului turistic în regiunea Nistrului de Mijloc prin modernizarea staţiunii turistice Saharna”, în  valoare de 35 mln 981 mii 430 lei, inclusiv 4,21 mln lei contribuţia aplicantului;

– “Dezvoltarea durabilpă şi competitivă a oraşului Rezina prin amenajarea structurilor turistice aferente complexului sportiv Rezina”, costul proiectului – 56,84 mln lei, din care 18,98 mln trebuie să fie contribuţia Consiliului Raional Rezina, iar 9,65 mln – a Federaţiei moldoveneşti de fotbal;

– “Extinderea serviciului management deşeuri solide din raionul Şoldăneşti în 7 sate din raionul Rezina” (Sârcova, Piscăreşti, Ţareuca, Ţahnăuţi, Saharna, Cinişeuţi, Mateuţi), costul proiectului – 10,2 mln lei. Ultimele trei proiecte au fost incluse în Planul Operaţional Regional 2017-2020, precizează dna Graur.

Din acest comentariu însă nu am înţeles de ce tabelul despre beneficiarii de investiţii din FNDR (anii 2010-2015) întocmit de Centrul “Expert Grup”, “nu reflecta date corecte”?

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker