In memoriamȘtiri

In memoriam Anton Moraru

Acum câteva zile, la mormântul istoricului a fost instalat un obelisc modest din piatră de Cosăuți. Organizatorii au decis ca după oficierea serviciului divin să organizeze în sala de conferințe o întâlnire, unde colegii și prietenii și-au expus gândurile.

 

La 28 octombrie 2015 a încetat să bată inima profesorului universitar Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, originar din Pistruieni, Teleneşti. Pentru moștenirea istorico-publicistică enormă lăsată urmaşilor, dar şi poziția sa cetățenească, ce a influențat procesul de studiere a istoriei naționale după anul 1989, colegii l-au supranumit Nicolae Iorga al Basarabiei.  Institutul de istorie al AȘM, Asociația Istoricilor din R. Moldova, Institutul Național de Istorie Socială Promemoria și săptămânalul Literatura și arta, în comun cu rudele istoricului, organizează în fiecare an, la sfârșit de octombrie, o conferință știinţifică dedicată memoriei reputatului savant. 

 

Nimeni nu mai face publicistică pe teme de istorie

Anatol Petrencu, dr. habilitat în istorie, profesor universitar: Regretatul nostru coleg a făcut ceea ce alții nu s-au încumetat s-o facă – a dedicat istoriei noastre seriale de articole foarte îndrăzneţe. În Literatura și arta aproape săptămânal apăreau articolele sale. Cea mai mare parte tratau evenimente ale istoriei noastre naționale care fie au fost trecute sub tăcere, fie au fost falsificate de către istoriografia sovietică. Este vorba de sute asemenea articole, care ar trebui retipărite în volume aparte. În genere, se cere o atitudine mai  grijulie față de publicațiile din anii trecuți. E nefirească situația când după plecarea la cele veșnice a regretatului Anton Moraru nimeni nu mai scrie articole publicistice pe teme de istorie.

Raisa Vasilache, cercetătoare științifică la Biblioteca Andrei Lupan a AȘM: Avem publicată o biobibliografie cu toate publicațiile sale – cărți, articole, broșuri. Sunt peste 6000 de astfel de publicații, care se păstrează fie în biblioteci, fie în colecții particulare. Anton Moraru a început să publice prin anul 1955, când era student la tehnicumul de bibliotecari din Soroca, şi a continuat să scrie până la plecarea în eternitate. La biblioteca Academiei sunt toate aceste publicații, astfel în cazul realizării ideii privind editarea lucrărilor sale, noi suntem gata să le oferim materialele respective.

 

A înaintat ideea unor dispute academice moldo-ucrainene privind teritoriile cedate

după 28 iunie 1940

Alexandru Roman, dr. hab. în istorie, profesor universitar, consătean: Puțină lume știe că regretatul profesor universitar, a cărui nume îl poartă gimnaziul din sat, a fost inițiatorul unor dispute între istoricii moldoveni și ucraineni asupra teritoriilor noastre din sudul și nordul Basarabiei, cedate Ucrainei după raptul de la 28 iunie 1940. Urmau să aibă loc dispute la Moscova, Chișinău și Kiev, dar a avut loc doar întâlnirea de la Moscova. Atunci academicianul A. Lazarev a venit cu mai multe documente, care într-un fel au potolit elanul istoricienilor ucraineni – aceştea căutau să ne dovedească că Basarabia de Sud și ținutul Hotinului le-ar aparține. Dar, cu părere de rău, următoarele întâlniri nu au avut loc. Leonid Kravciuk, care atunci era secretar al CC al Partidului Comunist al Ucrainei, îmi spunea că  istoricienii ucraineni nu sunt gata pentru dezbateri. Astfel ne-au tot amânat până URSS s-a destrămat.

Mă bucur că am lucrat cu profesorul Moraru la Arhiva de Stat, s-a manifestat activ în viața social-politică și cred că după numărul de publicații nu l-a întrecut nimeni.

 

Era omul pasionat de istorie

Ion Sârbu, dr. habilitat în filozofie, consătean: A fost exemplul omului pasionat de istorie și a muncit cu mare ardoare, atât în perioada sovietică, cât și după independenţă, contribuind mult la developarea adevărului istoric. A procedat curajos când în mod pubic s-a dezis de istoria veche falsificată și nedreaptă. Cu articolele sale în Literatura și arta s-a manifestat anume ca un conștient și curajos apărător al românismului.

Nadejda Busuioc, medică, rudă: Am fost veri primari cu el. În copilăria noastră, Răutul deseori ieșea din maluri, podul se deteriora şi Anton trăia la noi. Era foarte ordonat de mic, a învățat numai pe note bune și la colegiul de la Soroca, și la Universitate, astfel orice succes al său l-a obținut fără ajutorul cuiva. Cea mai mare dorință neîmplinită a sa a fost reîntregirea neamului românesc și credem că noi trebuie să apropiem realizarea acestui vis.

Nicolae Florean, profesor la Gimnaziul Anton Moraru din s. Pistruieni: A făcut multe pentru gimnaziul nostru, cu pedagogii discuta de la egal la egal. La lansarea monografiei sale despre sat noi am interpretat cântecul Treceți batalioane române Carpații, la care ţinea foarte mult. Mai avem de lucrat asupra realizării unor inițiative ale dumisale – construcţia bisericii, deschiderea muzeului. Avem o constelație de oameni de vază originari din Pistrieni, între aceștea nepotul său, Valeriu Capsâzu, Alexandru Băgu, Ion  Sârbu, Alexandru Roman etc. pentru care regretatul nostru pământean a fost stea călăuzitoare. Dumnezeu să-l odihnească în pace în Împărăţia Sa!

Ion Cernei

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close