Social

Titanul zilelor noastre

(Zece curiozităţi din biografia academicianului Mihai Cimpoi

(eminescolog şi filozof al culturii) Motto: „Dacă o cultură, ca necesitate umană, devine destin, pot spune că sunt un om de cultură devenit un destin”.

Mihai Cimpoi

„[Mihai Cimpoi – n.n.] Iubește cartea ca pe o femeie, știe ce înseamnă ea, ce bucurii poate dărui, de ce forță persuasivă, extraordinară este capabilă”.

Dumitru Tiutiuca

 

Mihai Cimpoi, figură emblematică a culturii românești, s-a implicat plenar în mișcarea de elibe-rare națională de la sfârșitul anilor 1980, inclusiv ca lider al scriitorilor și ca deputat în Congresul Deputaților Poporului al URSS (1989–1991), apoi în Parlamentul Republicii Moldova (1998–2001). A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1991–2011). Este membru de onoare al Acade-miei Române (1991), membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992), membru titular al Acade-miei Europene de Științe și Arte (cu sediul la Viena și Salzburg) (2015), membru de onoare al Acade-miei Balcanice de Știință, Cultură Liberă și Dezvoltare Durabilă (cu sediul la Sofia) (2015); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Organizației Mondiale a Scriitorilor (PEN). În 1996 a fost distins cu “Ordinul Republicii”, la care a renunţat în 2003 în semn de protest față de autoritățile politice care au compromis cea mai înaltă distincție de stat.

Mihai Cimpoi deţine numeroase premii și distincții. Este laureat al “Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii și artei” (1994), al Premiului “Savantul anului 2010”. Este autor a 60 de volume, a peste 3000 de studii, articole, cronici și recenzii, prefețe etc., inclusiv a sintezei „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996), a proiectului unic în spațiul cultural românesc „Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu” (2012). A inițiat fondarea Centrului Academic Internațional “Eminescu”, căruia i-a dăruit colecția sa de cărți despre Eminescu, în număr de peste 1000 de unități (anul 2000). Este fondatorul Congresului Mondial al Eminescologilor (organizat din septembrie 2012 și ajuns, în 2017, la a șasea ediție).

Atunci când Mihai Cimpoi, consultant la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, din anumite motive obiective (lecturi în biblioteci, participări la manifestări științifice, stagii, interviuri etc.) lipsește de la serviciu, în edificiul central al forului științific suprem din Republica Moldova este mai trist, lipsește îmblânzitorul de cuvinte – Mihai Cimpoi.

Parcursă pe verticală și orizontală, biografia eminescologului și filosofului culturii – Mihai Cimpoi – reflectă soarta intelectualului (mai bine zis, a „perioadei de teroare intelectuală”, „a risipei de talente”) din spațiul actual al Republicii Moldova, profund marcat de un exil interior și care tinde să-și modeleze continuu propriul destin. În opoziție cu realitatea acerbă, savantul este atras de geniul creativ, de aceea a studiat în profunzime ope-ra lui Eminescu („autorul emblematic”). Consideră că ne putem mântui doar prin cultură, „sub semnul călăuzitor al lui Eminescu”. Pentru foarte multă lume Universul Cimpoi este încă unul ascuns, misterios: urmează să-l studiem, să-l cunoaștem și să-l readucem în actualitatea recurentă….

 

Iată zece curiozităţi din biografia academicianului.

1. Academicianul Mihai Cimpoi s-a născut la 3 septembrie 1942, ora 6.00, în comuna Larga, județul Hotin (azi – raionul Briceni), în familia agricultorilor fruntași Ilie Cimpoi (1901–1976) și Ana Habureac (1910–1979). De la tatăl Ilie Românul (cum îi spuneau sătenii) a moștenit darul povestitului, recitatul, bunătatea, hărnicia, disciplina de fier prusacă, iar de la mama, nepoată de preot, – firea creativă și artistică. Familia viitorului academician, ca și a altor 500 de suflete din Larga, urma să fie deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, însă întâmplarea fericită a făcut ca listele celor condamnați să fie copiate de o rudă, care a omis deliberat, la transcriere, numele Cimpoi.

2. În anii studenției la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1960–1965), într-un context excesiv de ideologizat, Mihai Cimpoi s-a autocultivat intens din literatură străină (care conținea un fond bogat de cărți românești) la „Femeia lui Lenin”, cum era supranumită Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia”, actuala Bibliotecă Națională a Republicii Moldova, spațiu considerat de eternul student „o lume sub formă de cărți”.

3. Tot la bibliotecă, Mihai Cimpoi l-a descoperit pe criticul George Călinescu. Fascinația și tentația de a scrie frumos i-a format complexul Călinescu, care a reușit să-l depășească doar „printr-o îndelungată și profundă relecturare”.

4. La bibliotecă a înființat Clubul Literar „Miorița”, iar la Universitate – Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, considerate de autorități „cuiburi de naționalism”.

5. Studenția chișinăuiană i-a fost marcată de lipsuri materiale. Câțiva ani a locuit la demisolul actualei Biblioteci Naționale pentru Copii „Ion Creangă”.

6. A încercat să debuteze ca poet în revista „Nistru”, fiind criticat de însuși Grigore Vieru, care l-a îndemnat să facă critică literară. Prima carte a lui Mihai Cimpoi este consacrată operei vierene (1968). Grigore Vieru zicea că de la Bogdan Petriceicu Haşdeu încoace n-am mai avut asemenea personalități ca Mihai Cimpoi.

7. În 1974 a fost acuzat de I.I. Bodiul, primul secretar al CC al PCM, de naționalism de orientare pro-română. I s-a refuzat orice activitate publică.

8. Deoarece la Chișinău a fost considerat un naționalist înveterat, în 1986 a întreprins prima călătorie de studii în România, având viza Ministerului de Interne al Federației Ruse.

9. Spre deosebire de Hemingway și Gogol, care scriau stând în picioare la un pupitru înalt sau Faulkner, care scria pe o mască de sudare, pentru Mihai Cimpoi locul de creație nu contează, creează unde nimerește: la bibliotecă, în tren, în birou, în prezidiu…

10. Cifra 13 are o semnificație aparte în viața cărturarului: a locuit în casa cu nr. 13 din strada 28 Iunie 1940, astăzi Vlaicu Pârcălab, a avut locul 13 în Congresul Deputaților Poporului al URSS și Parlamentul Republicii Moldova, care s-au dizolvat. În prezent, locuiește tot într-un apartament cu nr. 13, care a rezistat la cutremure…

Legende foto:

1.    Părinții Ana și Ilie Cimpoi, 1927. Arhiva privată Mihai Cimpoi. 

2.    Tвnărul critic și istoric literar Mihai Cimpoi, conferențiind cu șarm original și binecunoscutu-i umor, mijlocul anilor 1960. Arhiva privată Mihai Cimpoi.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000244

 

3.    Cu Petru Zadnipru și Grigore Vieru la o șezetoare a Clubului Literar „Miorița”, 1968. Arhiva privată Mihai Cimpoi.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000245

 

4.    Оmpreună cu scriitorul ucrainean Andrei Miastkivski, redactorul de radio Ala Cupcea și Arcadie Suceveanu. Оn satul natal Larga, 1978. Arhiva privată Mihai Cimpoi.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000247

 

5.    Оmpreună cu poetul Marin Sorescu, 1987. Arhiva privată Mihai Cimpoi.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000246

 

6.    Comemorarea academicianului Andrei Lupan la Academia de Științe a Moldovei. La tribună: acad. H. Corbu. Оn prezidiu: acad. Mihai Cimpoi și acad. A. Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, 2002. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00133

 

7.    Mihai Cimpoi alături de scriitorul Vladimir Beșleagă și istoricul Demir Dragnev, 2012. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000242

 

8.    Acad. Mihai Cimpoi, moderatorul celei de-a șasea ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, 4 septembrie 2017. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000249

 

9.    Glebus Sainciuc, Mihai Cimpoi. Crochiu, 21 octombrie 2007. Arhiva privată Mihai Cimpoi.  Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000248

 

10.   Mihai Cimpoi. Filă din manuscrisul  „Eminescu, poet tragic”. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000243

 

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

 

Source: cuvintul.md

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close