Apropo

Elena Grebenșcicova, care crede că tradițiile și limba română i-ar aparține

La finalul festivității adolescenta din Tiraspol a discutat îndelung cu fostul președinte Emil Constantinescu

Săptămâna trecută am participat la un simpozion internațional cu genericul Experimentul Pitești-reieducarea prin tortură, dedicat unor experimente feroce organizate în primii ani de comunism în România. Acțiunea a avut loc la Pitești, orașul unde se produc de jumătate de secol automobilele Dacia și unde acum 70 de ani a demarat un experiment teribil de distrugere prin tortură a identității omenești.

Impresia cea mai puternică de la acest eveniment mi-a lăsat-o o situație despre care mi-am propus să scriu în primul rând. La festivitatea de deschidere a simpozionului a participat dl Emil Constantinescu, ex-președinte al României, care s-a adresat cu un cuvânt de salut. După  alocuțiunea domniei sale i s-a oferit cuvântul dlui Ion Iovcev, directorul LT Lucian Blaga din Tiraspol, care la rândul său a prezentat-o pe o adolescentă care a propus audienţei un mesaj neobișnuit:

”Mă numesc Elena Grebenșcicova, sunt elevă la LT Lucian Blaga. Acum 10  luni nu vorbeam românește deloc. Învățam la cea mai bună școală medie cu profil rus-englez din Tiraspol, orașul meu natal. O zi aflată la Lucian Blaga mi-a schimbat conceptul față de viitor, iar aflarea într-o excursie în România, în locurile unde s-a născut și a creat Ion Creangă, m-a convins definitiv că viitorul meu poate fi legat numai de studiile în România, țara unde la început m-a  adus curiozitatea. Primăvara și vara am studiat limba română de una singură, apoi cu ajutorul unui repetitor, iar la 1 septembrie m-am transferat la Lucian  Blaga. Vreau să-mi fac studiile la Universitatea Babeş-Bolyai, unde să studiez mai multe limbi. Totodată vreau să mă familiarizez mai mult cu limba și tradițiile poporului nostru,” a spus eleva.

Sala a răspuns cu ovații, iar Elena, copila de etnie rusă din Tiraspol, care vrea să studieze în România, a fost favorita evenimentului care a durat câteva zile. De fapt, prezența fetei care parcă ar fi coborât dintr-un tablou de Vasnețov, pictor care a redat frumusețea femeii ruse ca nimeni altul, ne-a demonstrat ”pe viu” că lupta pentru românism în regiunea transnistreană nu este una pierdută. Dimpotrivă, Elena Grebenșcicova ar fi o rândunică care ar semnifica încălzirea relațiilor între populația de pe cele două maluri ale Nistrului. Or, relativ nu demult Boris Koh, unul din foștii economiști ruși care a lucrat cândva cu Egor Gaidar, acum emigrat în Germania, se adresa către guvernele țărilor post sovietice, cărora Rusia le-a creat enclave separatiste: ”Nu veți putea educa pe nimeni, îngrădiți-vă de aceștea cu un zid enorm și construiți-vă cale europeană, care vă va aduce pace și prosperare”, spunea Koh într-un interviu.

Totuși, exemplul Elenei dovedește că ceva-ceva se mișcă, că această muncă a lui Sizif pe care o face Iovcev şi echipa liceului pe care-l conduce acolo, la Tiraspol, dă rezultate aparent nesemnificative, dar cu mari speranțe. Unul din pedagogii care făcea parte din echipa lui Iovcev mi-a spus că părinții de dincolo de Nistru nu prea au de ales în ce privește trimiterea copiilor la carte. Moscova nu mai e interesantă din mai multe motive, care sunt văzute seară de seară la televizor. În același timp, Bucureştiul este fereastra spre Europa, unde copiii au destule posibilități și speranțe. Și dacă moldoveanul de la Tiraspol își întâmpină și petrece cu bucurie copilul plecat la studii în România, vecinul său rusolingv de ce n-ar face-o?

La finalul festivității adolescenta din Tiraspol a discutat îndelung cu fostul președinte Emil Constantinescu, care i s-a destăinuit că are niște rude îndepărtate în satele de lângă Tighina, care de asemenea poartă numele Constantinescu și să nu se supere dacă românul de aici zice că toate belelele care dau peste România din ţara de la răsărit se trag.

”Politicile marilor imperii s-au încrucișat pe teritoriul nostru, către aceștea avem pretențiuni, nu către popor”, i-a  spus președintele fetei de la Tiraspol.

Ion Cernei

Arată mai mult

Vrei să devii membru al echipei săptămânalului CUVÂNTUL? Alege să ne susții cu doar 4 euro.

Stimate cititor! Îți vom fi recunoscători dacă, alegând una din cele trei variante de contribuție, vei susține CUVÂNTUL în misiunea nobilă de informare și schimbare în societate. Vezi pagina de abonare

Abonamente CUVÂNTUL
ContribuitorFanPatron
€4€7€12
Prieten fidel al săptămânalului CUVÂNTUL, pentru cititorii din diaspora:

Abonezi cel puțin 5 persoane (juridice sau fizice) din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, or. Chișinău (școli, biblioteci, biserici, case de copii, ONG-uri, părinți, bunici, rude, profesori etc., etc.) la varianta print a săptămânalului CUVÂNTUL pentru o perioadă de 6 și mai multe luni (un abonament lunar costă 16 lei) și câștigi un set de cărți marca CUVÂNTUL și dreptul la un reportaj foto/video în ziar și / sau pe site-ul cuvintul.md despre viața și activitatea ta sau viața și activitatea unei persoane pe care o consideri demnă de a fi făcută publică. Notă: cadourile pot fi ridicate personal sau redirecționate unei persoane /familii/ instituții la dorința Dumneavoastră.

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker