Știri

Un monument al memoriei la Budăi

Primarul Victor Drăgan, ex-preşedintele sovietului sătesc Ion Bostan, şeful Secţiei cultură Teleneşti Pavel Casian (de la dreapta) alături de săteni la inaugurarea monumentului.

Că sâmbătă, 6 iulie c., la Budăi, Teleneşti va fi inaugurat un monument în memoria sătenilor deportați am aflat din două surse – de la primarul Victor Drăgan și de la pensionarul Ion Bostan din Florești în trecut președinte al sovietelor săteşti Budăi și Brânzeni, semnatar al Declarației unor savanți, oameni de cultură, politicieni, publicat în numărul precedent al CUVÂNTUL-ui. Apropo, monumentul-răstignire de la Budăi, edificat chiar alături de primărie, a fost ecou la declarația respectivă.

Şi numele lui Grigore Țurcanu va fi încrustat pe monument

Până a începe ceremonia, am stat de vorbă cu Anatol Veșcă, unul din locuitorii satului, care avea cu sine o mapă cu documente și care mi-a spus că bunicul său de pe mamă, Grigore Țurcanu, ultimul primar de Budăi de până la 1940, decedat în lagărul de la Ivdelka, regiunea Sverdlovsck în 1942, nu este pe lista cu nume încrustate pe monument. Printre documentele care mi le-a arătat nepotul primarului era şi actul de învinuire în care lui Grigore Țurcanu i se imputa că ar fi fost membru al partidului cuziștilor și al ”partidului regal al renașterii naționale”, că ar fi bătut sătenii care nu voiau să predea vitele Armatei Române și că ar fi vrut să fugă din detenție.

Anatol Veșca spune că familia bunelului său a nimerit în primul val de deportări, care s-a produs la 13 iunie 1941 și că în drum bărbaţii au fost despărțiți de soții și copii și duși la Ivdelka, de unde nu s-a mai întors nimeni. Bunica și cele două fiice, una din ele fiind mama sa, au revenit la Budăi doar după 1956:

Numele bunicilor și ale copiilor lor nu au nimerit pe listă din motivul că în 1941 și 1949 de deportări se ocupaseră aparent două structuri diferite – NKVD și Ministerul de Interne al URSS. Și dacă în al doilea caz s-au păstrat toate dosarele în arhivele din Republica Moldova, apoi documentele ce țin de des-tinul familiei bunicilor am fost nevoiți să le căutăm si-guri. Iar actul de reabilitare l-am obținut de la Procuratura Generală a Federației Ruse în anul 1990, fiindcă în Chișinău nu erau documente referitoare la primul val de deportări. Nu cunoaștem circumstanțele morții bunelului Grigore, dar din mărturiile celor care au supraviețuit ştim că acolo deținuții mureau de subnutriție și muncă silnică”, ne spune nepotul fostului primar.

“Nu vom uita nici victimele, dar nici turnătorii”

Ceremonia de sfințire a fost una emoționantă. Primarul Victor Drăgan a dat citire apelului savanților şi oamenilor de cultură, politicienilor, care îndeamnă oamenii de bună credință din țară să înveșnicească numele victimelor regimului totalitar comunist şi a asigurat că familia Țurcanu neapărat va fi înveșnicită pe placa de marmură de pe monument.

Ion Bostan, octagenarul, ne-a spus că prin 1977 a încercat să reabiliteze sătenii care erau strâmtorați în drepturi, pentru că orice punct din anchetă, unde se menționa despre deportări, era fatal pentru cariera unui specialist, dar s-a ciocnit de reacția KGB-ului, care l-a sfătuit “să nu se ocupe cu prostii”.

S-a reușit doar după 1990 a se spune adevărul despre cei deportați. S-au deschis arhivele, astfel am putut să cunoaștem mai multe. Sunt sate din care au fost deportate sute de persoane. Iar când acum, după atâțea ani, nepoții și strănepoții acestora votează cu socialiștii lui Dodon, păcatul este unul strigător la cer”, a spus fostul președinte de soviet sătesc.

“Nu vom uita nici victimele, dar nici turnătorii”, mi-a spus o săteancă în vârstă.

Iar Nicolae Doroftei, antreprenor local, a fost de părere că în Republica Moldova lucrurile merg rău pentru că nu s-a făcut o lustrație, nu au fost înlăturați de la putere vechii nomenclaturişti care, aleşi prin fraude și manipulare, şi-au adus cu sine la putere acoliții:

Nu încercați să-i îndreptățiți or, mai toți cei aduși de Lucinschi au furat speranța noastră. Mă gândesc la Filat, pentru partidul căruia am agitat lumea la Budăi, umblând din casă în casă. Nu înţeleg cât îi trebuie unui om, dacă ei furau de rupeau, s-au pomenit șantajabili în lupta lor pentru treucă! Acum îmi pun mari speranțe în noua guvernare, care trebuie să facă ordine în țară, în special în justiție și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați, altminteri rămânem la cele vechi”, a remarcat dl Doroftei.

Festivitatea de dezvelire a monumentului a finalizat cu un serviciu divin și o masă de pomenire în memoria victimelor regimului totalitar comunist.

Ion Cernei

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close