EvenimenteTelenești

Ziua satului Leuşeni

Trei sărbători s-au întâlnit duminică la Leuşeni, raionul Teleneşti. În anul curent, Ziua Portului Popular a fost marcată în cadrul festivalului regional Drag mi-i cântecul şi portul şi s-a decis ca acesta să fie organizat în localitatea respectivă, care la 16 august împlineşte 410 ani de la prima atestare documentară.

 

Festivalul a fost un cadou original pentru leuşeneni

În parcul umbros, şi-au scos în scenă costumul naţional, cântecul şi dansul popular 10 colective folclorice din raion.

“Deoarece e o dată rotundă în istoria satului, astfel am reuşit să facem cadou leuşenenilor un spectacol de zile mari”, ne-a spus Pavel Casian, şeful Secţiei raionale Cultură, Tineret şi Sport. “Astfel avem posibilitate să transmitem din generaţie în generaţie comorile neamului şi să nu ne pierdem rădăcinile”.

De cele mai multe aplauze s-au bucurat ansamblul de dansuri de la şcoala din  Leuşeni, formaţiile de artişti amatori din Căzăneşti, Budăi, orchestra de muzică populară Poiana Codrului de la Centrul raional de cultură din Teleneşti.

Serbarea a fost întregită de o expoziţie bogată a meşterilor populari din zonă, elevilor Şcolii de arte din Teleneşti şi Muzeului raional de Istorie şi Etnografie, care au prezentat obiecte de artă populară aplicată: broderii, ţesături, piese de port popular, obiecte lucrate în lemn, metal, ceramică, fibre vegetale, lozie etc.

 

Satul ţine la istoria şi tradiţiile sale

După cum ne spune Anatolie Pasat, primarul localităţii, cuibul uman de pe vatra Leuşenilor îşi trage originea de peste 24 de secole. În perioada interbelică aici a fost descoperit un tezaur dacic cu 30 de monede de argint, care datau din anii 325 înainte de Hristos. În scris seliştea a fost menţionată la 16 august 1609, pe vremea domnitorului Costantin Movilă. În analele arhivelor răzeşii de aici apar de câteva ori după această dată ca martori la hotărnicia ocinelor din satele megieşe. În colecţia Mănăstirii Frumoasa se păstrează o dovadă scrisă de preotul Stratulat la 24 octombrie 1772, publicată de către Aurel Sava în culegerea Documente privitoare la târgul şi ţinutul Orheiului (Bucureşti, 1944):

“Adică cu preotul Stratulat din Leuşeni dat-am adevărat zapisul la mâna Sandului Muntian de cum să ştie i-am vândut o vie tânără părăginită care este la Lauşeni în dealul Holmului care a fost cumpărată de către mine preotul de la Ioana Agăchiaş şi neputând-o eu lucra i-am vândut-o Sandului drept 10 lei noi la această tocmeală s-au tâmplat mai mulţi oameni buni şi bătrâni care s-au iscălit mai jios”…

“Au fost descoperite mai multe acte istorice care ţin de istoria satului nostru, inclusiv date referitoare la istoria bisericii, achitări de impozite, vânzări de pământuri către mănăstirile de la Sfântul Munte Atos care, apropo, stăpânea aici către 1880 circa 400 desetine de pământ arabil. Către anul 1900 în Leuşeni erau peste 1200 de locuitori. Vom publica o monografie, dar vrem s-o scrie neapărat unul din istoricii care-s născuţi la Leuşeni. Astfel vom şti că băştinaşul îşi va pune sufletul în această lucrare”, ne spune primarul.

Între personalităţile de vază ale satului Leuşeni primarul a menţionat-o pe Vera Nemţeanu, doctoră în geografie, decană apoi şefă de catedră, pictoriţa Eleonora Romanescu, medicul Victor Savin, şef de catedră la Universitatea de Medicină şi Farmacie ş.a.

Dl Pasat mi-a făcut cunoştinţă cu doi Ioni, Grăjdianu şi Ţâpu. Unul din ei confecţionează coşuri, scaune, mese din lozie, celălalt este ferar. Ambii spun că aceste profesii nu vor dispărea, fiindcă lumii de la un timp i s-a trezit interesul pentru articole împletite. Iar ferarul, contrar previziunilor unora, rămâne totuşi parte din elita satului. Cele mai căutate sunt sapele şi caznalele, dar dacă este nevoie, confecţionează, îndreaptă şi căleşte piese de la inventarul agricol care mai are obiceiul să se defecteze. Ambii îmi spun că au fost prin străini, dar acum caută să-şi câştige existenţa acasă.

“Am fost, am lucrat destul peste hotare, dar vine vremea când trebuie să ne gândim cum să ridicăm şi economia  noastră, nu numai a străinilor”, spune Ion-ferarul.

Ion Cernei

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close