OrheiRezinaSocialȘoldăneștiTelenești

Cu biciul medicii nu poți să-i ții acasă

Ala Nemerenco este doctoră în medicină, conf. univ., Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițeanu, consultantă a Organizaţiei Mondiale a Sănătății, expertă internațională în sisteme de sănătate, ministra Sănătăţii, muncii şi Protecţiei Sociale în Guvernul Sandu

 

Despre cum Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se ocupă cu vânarea absolvenților care fac rezidențiate peste hotare pentru ca ei să ramburseze sumele cheltuite din buget pentru studiile lor  vorbeşte într-o amplă analiză Ala Nemerenco, în prezent ministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.  Iar despre situaţia din domeniul sănătăţii în raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti ne vorbesc în ajunul Zilei lucrătorului medical şi a farmacistului managerii Instituţiilor Medico Sanitare Publice .

 

Despre cum Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se ocupă cu vânarea absolvenților care fac rezidențiate peste hotare pentru ca ei să ramburseze sumele cheltuite din buget pentru studiile lor. Anul trecut s-a scris mult despre aceasta. Acu mai puțin, deși procese sunt multe pe rol, și Hotărârile se ștampilează ca la conveier conform ordinelor venite de sus. Și toate se încheie cu magica frază: „Decizia este irevocabilă și nu se supune nici unei căi de atac”. O aşa decizie este aplicată unui medic care își face rezidențiatul peste hotare și care va deveni cândva o mândrie pentru neamul nostru, acolo, în țara care îl va adopta. Azi însă, țara lui, îl cară prin judecăți pentru a întoarce o sumă de 235 mii lei, bani, pe care dacă i-ar fi avut, nu ar fi plecat nicăieri.

 

Pe de-o parte, parcă ar părea corect ca cei cu studii plătite din buget să-și servească propria țară, dar pe de altă parte, dacă această țară le plătește salarii mizere și nu le oferă condiții de muncă, nu înseamnă oare că îi forțează ea să plece pentru a supraviețui?

Și atunci când statul introduce un serviciu obligatoriu, adică un număr de ani de servitute pentru studiile gratuite, totul trebuie pus la punct ca la carte, din prima zi de studii, și canvaua legală să fie una foarte corectă, bazată pe echitate, egalitate de șanse, respect și atitudine. Nu așa, cum la noi. În care biciul e principalul mecanism. Cu biciul medicii nu poți să-i ții acasă.

Și deoarece la acest capitol sunt multe neclarități, las aici 10 întrebări, la care știu că nimeni nu va răspunde. Dar poate le vor fi de ajutor avocaților în aceste procese rușinoase de judecată, în care mama-țară își judecă copiii:

  1. De ce în domeniul medical nu este aplicată Hotărârea de Guvern nr. 923 din 04.09.2001 cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat, conform căreia, contractele trebuie să fie semnate la încadrarea abiturientului în studii, dar nu la inițierea studiilor postuniversitare de rezidențiat, când se aplică responsabilitatea de rambursare și pentru perioada retrospectivă a studiilor universitare?
  2. De ce statul/ministerul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu a acordat loc de trai, și din acest motiv absolventul nu a putut pleca să îndeplinească serviciul obligatoriu? În multe din contracte, pe care le-am văzut, era stipulată clauza că viitorul medic va fi asigurat cu locuință, și ministerul își asumă această obligație. A avut curajul vre-un absolvent care avea o așa clauză în contractul său să acționeze statul în judecată?
  3. De ce statul/ministerul nu oferă un salariu care i-ar acoperi tânărului medic costurile de trai și viață, astfel ca el să nu refuze să activeze conform repartizării, și să nu fie împins să caute un loc de muncă peste hotare, adesea parcurgând tot rezidențiatul de 3-5 ani de la început? Are curajul vre-un tânăr medic să încerce să demonstreze că a refuzat să se încadreze în sistemul public din motiv că salariul oferit nu-i ajunge nici de chirie și cheltuieli curente?
  4. De ce contractele semnate la început de rezidențiat nu au avut niciunul inclus suma reală pe care ar fi trebuit s-o restituie absolventul, deși aceste sume sunt cunoscute? Cum să fie semnat un contract de rambursare în care nimic nu e scris? Avocații ce zic?
  5. De ce contractele nu au locul aproximativ al repartizării, ci sunt din punct de vedere mult prea virtuale și un joc de-a „cum va fi noi vom decide”? La momentul absolvirii, tinerii medici au cel puțin vârsta de 30-34 ani, iar dacă sunt după colegiul medical, și mai mult, deci au deja familie și copii, or, acesta pentru ei este de asemenea un moment foarte important.
  6. De ce nu este calculată munca rezidentului, care include acordarea unei multiple game de servicii medicale și efectuarea a zeci/sute de gărzi pe parcursul a 3-5 ani de rezidențiat? Care este echivalentul acestei munci în valoare monetară în contextul beneficiului pe care l-a avut statul, plătindu-l nu cu salariu, ci doar cu o bursă simbolică?
  7. De ce nu este calculat beneficiul adus sistemului de sănătate de către medicii rezidenți pe parcursul celor 6-12 luni obligatorii de activitate practică în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice, conform necesităţilor sistemului de sănătate, marea majoritate din ei fiind încadrați nolens-volens în ultimii ani de rezidențiat în acest stagiu de practică independentă ca medic, adesea cu contracte de muncă (conform HG 884 din 28.12.2015 cu privire la organizarea studiilor prin rezidențiat)? I-a fost apreciată valoarea monetară acestei perioade ca ea să fie exclusă din suma pe care ar trebui să o restituie?

Este această perioadă de activitate practică exclusă și din cei 3 ani de servitute ca una deja executată?

  1. De ce un absolvent cu studii acoperite din buget trebuie să întoarcă o sumă mai mare decât cea care a cheltuit-o un absolvent care a studiat prin contract? Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2014, a relevat că cheltuielile statului pentru studiile de șase ani ale unui student la medicină la buget erau de 201 834 lei, pe când studiile prin contract pentru exact aceeași perioadă costau 139 524 lei, adică cu 70 mii lei mai puțin sau tocmai cu 30%. Sau de ex. rezidențiatul la chirurgie costa în 2014 157 mii lei la buget, iar la contract – 90 mii, aproape de 2 ori mai puțin. De ce? Și rezultă oare că și competențele/abilitățile câștigate de către cei cu studii contractuale ar fi cu 1/3 sau de 2 ori mai slabe? 🙂 Desigur că nu. Atunci de unde așa aberații matematice și care e poziția Ministerului Finanțelor la acest subiect, căci el este autoritatea care aprobă costurile de instruire per student.
  2. De ce Guvernul, dacă a decis să-și umple caznaua furată mereu, o face doar din contul celei mai nobile și acut necesare societății și totodată celei mai prost plătite în continuare profesii – medicina? De ce alte ministere nu aplică sancțiuni atât de severe proaspeților specialiști ce și-au făcut studiile din cont bugetar și nu s-au mai încadrat în serviciu? Nu avem oare o carență tot atât de mare de cadre în grădinițe, școli, sectorul public, în special agenții, primării, unde e criză mare de funcționari publici? O fi aceasta din motivul că portofoliul sănătății aparține de ani buni partidului de guvernământ, iar miniștrii sunt niște sârguincioși cu multă inițiativă?
  3. Și ultima întrebare: de ce un stat care dorește un viitor frumos cetățenilor săi, își construiește guvernarea pe metode de respingere a tinerilor, a pedepsei, marginalizării și căratului prin judecăți? Oare nu înțelege nimeni că așa măsuri vor avea efectul bulgărelui de zăpadă care, aruncat din vârf de munte, va provoca o avalanșă? Pedeapsa va crea o reacție de respingere, care ar putea fi și mai înverșunată și aceasta va însemna pierderea irecuperabilă a medicilor. Banii întorși în cazna nu vor putea trata pacienții, nu vor face gărzi de noapte, nu vor salva vieți. Banii întorși în cazna vor putea produce un medic în următorii 9-12 ani. E trist, dar mulți din cei care astăzi au nevoie de asistență medicală, atunci nu vor mai fi…

De ce mereu suntem prieteni cu grebla, când sunt cunoscute atâtea metode de a pune lucrurile să meargă bine?

Starea de lucruri privind asigurarea cu personal a instituţiilor medicale din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti şi consecinţele acesteia în totul confirmă îngrijorarea, actualitatea problemelor abordate de dna Nemerenco.

 

Elena Palanciuc, directoarea-adjunctă a Spitalului raional Orhei, consideră că în instituţia respectivă situația este mai favorabilă decât în alte spitale raionale.

“Suntem asiguraţi cu 92 la sută din personalul de medici necesar. Mai mare e problema cu asistentele medicale. Pacienții, de regulă, sunt internați în stare gravă și foarte gravă, ceea ce complică mult munca asistentelor, din care cauză avem o fluctuație mare de cadre. Totuși, serviciul spitalicesc în proporție de 90 % este asigurat cu asistente”, ne-a declarat dna Palanciuc.

Referindu-se la completarea instituţiei cu medici tineri, dna Palanciuc a spus că, în 2017, au venit 15 tineri specialiști-medici. Majoritatea locuiesc şi lucrează la Chișinău, dar au şi ore la spitalul din Orhei. Noi le achităm drumul tur-retur.

Şi totuşi, vârsta medie la medici este de 54 de ani, iar la asistentele medicale – de 42 de ani, a precizat dna Palanciuc.

Solicitată să se refere la remunerarea angajaţilor, directoarea-adjunctă a Spitalului raional Orhei a spus că există o discrepanță între mărimea salariilor diferitor categorii de medici. Tinerii specialişti cu un regim normal de muncă primsec 5300 de lei, dar dacă au ore pe timp de noapte sau în zile de sărbătare, pot ajunge la 6000 de lei.

„Noi am mai elaborat niște criterii de performanță legate de activitățile în zilele de odihnă sau în timpul nopții. Dar recunoaștem că sfera rămâne subfinanțată: nu ne ajung bani pentru ajutoare materiale, aşa-numitul salariu al 13-lea. Iată de ce mai mulți medici sunt nevoiţi să lucreze în două-trei locuri.

 

Potrivit directoarei Spitalului raional Rezina, Nina Postu, instituţia dată are nevoie la moment în staţionar de un medic reabilitolog, un fizioterapeut, un infecţionist, dar şi un medic internist, un gastrolog, un tehnician-radiolog. Şi asta după ce în ultimii trei ani cu greu dar au fost angajaţi 4 medici. Contingetul de medici şi asistente medicale îmbătrâneşte pe an ce trece şi la moment vârsta medie la medici este de 52 de ani, iar la asistente medicale – de 46 de ani.

Dna Postu a mai concretizat că salariul mediu al unui medic cu stagiu de până la 10 ani este de 5200 lei; că indemnizația stabilită de stat pentru tinerii specialişti este pentru medici – 45000 lei, iar pentru asistente medicale 36 000 lei, aceste sume se achită în trei rate egale pe parcursul a 3 ani.

 

Alexei Bivol, directorul IMSP Spitalul raional Telenești, ne-a spus că la moment instituția are nevoie de mai mulți specialişti: Secția Boli Interne – de șase medici, două asistente medicale, o  bufetieră; Secția Chirurgie /Traumatologie – de trei medici; Secția Obstretică și Ginecologie:  un medic şi  2 moașe; Secția Anesteziologie și Terapie Intensivă – 2 medici; Secția Internare – patru medici; Secția Imagistică – 3 medici şi două asistente medicale. Sunt locuri vacante în cabinetul de transfuzie a sângelui, farmacie, Secția Consultativă. Astfel, mulți medici cumulează două-trei funcții, dar oricum nu se reușește a face față sarcinilor, a spus dl Bivol. La moment 18 absolvenţi ai instituţiilor de invăţământ superior şi mediu de specialitate, angajaţi în cadrul Spitalului raional Teleneşti, conform repartizării Mi-nisterului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, beneficiază de indemnizaţii oferite de Consiliul Raional: medicii primesc o indemnizație lunară de 500 de lei, iar asistentele medicale – de 300 de lei pe parcursul primilor trei ani de activitate în cadrul instituției. Asta în afară de indemnizaţiile oferite de Guvern – 45 mii lei pentru medici şi 36 mii lei – pentru asistente medicale.

În conformitate de decizia Consiliului Raional, în cazul concedierii până la expirarea termenului respectiv, tinerii urmează să restituie banii primiţi. Directorul a mai concretizat că majoritatea dintre cei 20 de tineri specialişti, care în ultimii 10 ani au beneficiat de indemnizaţiile Consiliului Raional, îşi continuă activitatea în cadrul instituţiilor medicale din raionul Teleneşti.

În opinia dlui Bivol, salariul mediu al lucrătorilor medicali garantat de Guvern nu acoperă necesităţile elementare ale unei familii tinere.

 

Potrivit lui Veaceslav Palii, directorul Spitalului raional Şoldăneşti, conform schemei de încadrare, în instituţie trebuie să lucreze 18 medici în secția consultativă și 35 de medici nemijlocit în spital. Dar în staţionar sunt vacante 8 funcții de medici. secția consultativă la fel nu este asigurată cu tot necesarul de personal. Doi din trei medici au atins vârsta de pensionare. Dintre cei 29 de medici care deservesc pacienţii din raion,10 doctori fac naveta din Râbnița, de la o distanţă de circa 20 km de Șoldănești.

Veaceslav Palii a accentuat că deficitul de cadre se menține stabil mai bine de un deceniu, perioadă în care aici nu au angajat niciun tânăr specialist.

Ala Nemerenco, Ion Cernei, Tudor Iaşcenco, Victor Sofroni

 

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close