Social

Visul deocamdată neîmplinit al patriotului Vasile Șoimaru

La aniversarea de 70 de ani din ziua naşterii, Vasile Şoimaru (al doilea din dreapta) alături de părintele Petru Buburuz şi prietenii săi.

 

Unul dintre semnatarii Declarației de Independență, economistul, conferenţiarul universitar, un consacrat publicist şi fotograf, prietenul Cuvântul-ui și Omul de Cuvânt  Vasile Șoimaru a rotungit frumoasa vârstă de 70 de ani. Cel mai recent prilej, aniversar, a fost un bun motiv pentru expoziția personală de fotografii, care redau momente memorabile din viața omagiatului, desfăşurat la muzeul Uniunii  Scriitorilor.

Ne-am cunoscut la o conferință științifică dedicată Războiului Dezrobirii, pentru care am fost rugat să pregătesc o comunicare despre acțiunile Aeronauticii Regale Române în luptele pentru eliberarea Basarabiei în perioada 22 iunie – 26 iulie 1941. Comunicarea era de 20 de minute. Dar ziua era pe sfârșite şi mi s-a spus că pot vorbi doar 7 minute! nu m-am pierdut cu firea. Întrucât stocasem din timp o mulțime de imagini cu zburătorii români, între care destui basarabeni practic necunoscuți la noi, cu renumiți ingineri de ori-gine din Chişinău Viziru, Zota, Gârneț care, alături de constructorul Ilie Carafoli, au plăzmuit renumitul vânător IAR-80, am vorbit despre faptele de arme ale piloților care au asaltat înălțimile de la Țiganca, astfel înfrângând rezistența trupelor sovietice în primele zile de război. Exact la expirarea celor şapte minute am finalizat comunicarea ca să aud… aplauzele de apreciere ale  lui Șoimaru, care fusese  moderatorul acţiunii.

De atunci aproape nici o conferință istorică nu se trece fără noi, iar dacă este nevoie să particip la vreo oarecare altă activitate unde domnia sa este prezent, plec încolo fără  a ezita. Or, acest  basarabean de lângă Ungheni poate să-l molipsească de morbul românismului pe oricine şi să adune auditorii mari în jurul său.

Este prietenul renumitului inginer român de origine basarabeană,  Eugen Statnic (stabilit în Franţa), inventatorul televizorului color românesc şi lămpii LED. Apropo, dl Şoimaru se îngrijeşte de apariţia aproape anuală a câte o carte ce iese de  sub pana inginerului care în vara curentă va împlini frumoasa vârstă de 90 de ani…

Vasile Şoimaru s-a născut pe 30 aprilie 1949 în satul Cornova. A absolvit Institutul de Finanțe și Economie din Leningrad. Între anii 1990-1994 a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, unde a votat Declaraţia de Independenţă. A fost deputat și în perioada 1998-2001, pe listele Partidului Forţelor Democratice. Avea să-mi spună că doi dintre unchii săi mai n-au devenit vecinii noştri, adică ai ţânţărenenilor. satul meu de baştină, în timpul reformei  din 1918-1921. Chestia e că satul Codrul nou, apărut ca rezultat al Reformei Agrare, (apropo, purtătoare de

destin pentru basarabeni or, i-a făcut proprietari pe toţi), iniţial s-a numit Cornova Nouă şi mulţi săteni ai lui Vasile de la cealaltă Cornovă au primit pământ aici, lângă Răut. Numai că unchii  s-au dovedit a fi mai abili şi mai iubitori de baştină – au vândut cele şase hectare de pământ de la Cornova Nouă şi au revenit acasă, unde şi-au cumpărat alte loturi.

Dl Şoimaru, din banii care i-a sclipuit după sfârşitul mandatului de parlamentar, a scris o monografie despre satul său natal, idee primită iniţial în furci, dar apreciată mai apoi de către consătenii săi, care au descoperit o istorie neobişnuită a baştinii lor despre care vorbea, apropo, încă în anii 30 ai secolului trecut, renumitul folclorist Dimitrie Gusti într-o monografie a sa.

„Le-am făgăduit consătenilor mei un monument, dar le-am scris o carte. Acum, peste ani, au găsit că anume cartea este mai binevenită”, a argumentat dl Şoimaru pasul său.

Într-o dispută cu diriguitorii moştenirii literare a lui Mihail Sadoveanu a dovedit că nu este un Şoimaru oarecare, dar că e anume din acel neam din care se trage şi Tudor Şoimaru, protagonistul romanului Neamul Şoimăreştilor  lui Mihail Sadoveanu. A adunat acasă 300 de ediţii ale celebrului roman, care au văzut lumina tiparului de la apariţia acestuia în anul 1915 până în prezent. spune că ediţia anului 1915 are executarea tipografică cea mai reuşită…

Dar cea mai mare bucurie a sa este că a reuşit să editeze câteva ediţii ale volumului de fotografii Românii din jurul României şi altul cu imagini răvăşitoare din cimitirele militare româneşti şi maghiare de la Cotul Donului şi Stepa Calmâcă, unde practic mai bine de 2/3 din numele încrustate  pe obeliscuri aparţin românilor ardeleni din teritoriul încorporat de Ungaria hortistă după Dictatul de la Viena, iar apoi folosiţi în calitate de carne de tun într-un război inutil…

Dar cea mai de ultimă oră acţiune în care este implicat Vasile Şoimaru este plantarea brăduţilor Unirii  aduşi de la pepi-niera din Biviciorii de munte, judeţul Alba, pentru localităţile unde s-au născut şi au activat deputaţii Sfatului Ţării care au votat Unirea. Am avut deja mai multe sădiri în satele din fostul judeţ Orhei, cu întâlniri de suflet, la care vin şi mic şi mare, sădirile vor continua până se va epuiza stocul.

El a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi unul din cei 278 de semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. Ajuns la 70 de ani, Vasile Şoimaru spune că se simte un om împlinit. De zece ori câte şapte ani de acasă – este cea mai potrivită descriere pentru aniversarea lui Vasile Şoimaru, unul dintre cei mai mari promotori ai românismului din Basarabia.

Marele patriot Vasile Şoimaru mai are însă un vis: să întreprindă neapărat o călătorie prin România Reîntregită, doleanţă care, în opinia sa, neapărat trebuie să se îndeplinească.

Ion Cernei

 

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close