OrheiPolitic

Ilie Vârtosu: Primăria poate şi trebuie să caute posibilităţi de dezvoltare a localităţii

Ilie Vârtosu, primarul comunei Mălăiești, raionul Orhei, este la al treilea mandat. La moment rămâne a fi unul dintre primarii de succes din regiune, inclusiv după mărimea investițiilor în infrastructura comunei. Este unul din pionierii aprofundării relațiilor de colaborare a administraţiei publice locale din Republica Moldova cu cele din România și Polonia. Relativ recent a fost ales în funcția de președinte adjunct al Asociației Primarilor din raionul Orhei, responsabil de relațiile externe.       

– Domnule primar, ați fost prezent pe rețelele socialie  în cadrul activităților recente ale Grupului de Acțiune Locală (GAL) Baștina gospodarului. Am înțeles că activitatea Grupului are tangențe cu procesul de colaborare trasfrontalieră…

– În Grupul nostru de Acțiune Locală s-au înregistrat 8 primării: Clișova, Ciocâlteni, Mălăiești, Brăviceni, Crihana, Zorile, Pelivan și Mitoc. Grupul întrunește agenți economici, instituții școlare și preșcolare. Împreună lucrăm asupra unor proiecte de dezvoltare a localităților respective. Pe 3 aprilie c. m-am întâlnit cu reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală din Polonia și România, unde am convenit asupra atragerii unor finanțări din UE. Noi, ca începători, am semnat doar acorduri de asociere la Grupurile din cele două țări.

– Ați participat la ședința comună a Asociației Primarilor Comunelor din România și Guvernului României, care a avut loc în februarie curent?

– Eu am reprezentat la forul respectiv Asociația Raională a Primarilor din Orhei, în conducerea căreia, apropo, au avut loc remanieri. Astfel președinte în locul lui Anatol Bucatcă, primarul de Teleșeu, a fost ales Gheorghe Gondiu, primarul de Isacova. La forul de la București, alături de alți conducători de asociații de primari din Republica Moldova, am avut întreve-deri cu şefa Executivului român Viorica Dăncilă şi am convenit asupra finanțării din bugetul de stat al României a unor proiecte de infrastructură în Republica Moldova. Suntem gata de colaborare cu primăria comunei Iaslovăț, județul Suceava, ca să realizăm proiectul Parcul rural al satului Mălăiești, unde vor fi amenajate terenuri de joacă pentru copii şi de sport pentru tineri, o scenă de vară  și o zonă unde vor fi sădiți pomi și arbuști de mai multe specii, adică un fel de grădină botanică. Proiectul deja a trecut expertiza și sperăm ca în toamnă să începem implementarea lui. Consiliul local Dolhești ne-a făgăduit să ne ajute financiar pentru reparația drumurilor principale din comună, căilor de acces spre primărie, școală, grădinița de copii. Proiectele respective un pic întârzie din cauza că Bugetul de Stat al României a fost aprobat abia la început de aprilie c. dar am fost asigurat de către partenerii noștri că finanțările vor veni în timpul apropiat.

– Apropo, care este starea infrastructurii în comuna pe care o conduceți?

– La Târzieni toate drumurile sunt fie asfaltate, fie acoperite cu îmbrăcăminte de pietriş. Tot la Târzieni terminăm lucrările de iluminare stradală. La Mălăiești avem 35 la sută din drumuri asfaltate, iar cu susținerea partenerilor transfrontalieri sperăm să facem drumuri bune și în Mălăiești.

-Am impresia că experiența de colaborare cu localităţile înfrățite este una deosebită…

– Avem relaţii foarte bune cu gminele Jguf și Cekow Kolonia din poviatul Kalisc, Polonia. Am adus 15 calculatoare noi la gimnaziul din Mălăieşti. Consiliul gminei Cekov Kolonia a decis să ne finanțeze construcția unui depou de pompieri. Partenerul lor, comuna urbană Amsberg din Germania s-a angajat să ne doneze o mașină de pom-pieri. Condiția este că echipa de pompieri va fi formată din voluntari. Iată de ce cinci voluntari urmează să facă instruiri în Polonia și Germania timp de o lună. Totodată fiecare din cei cinci urmează să conducă ture de serviciu fără plată timp de doi ani. Practic avem deja trei consăteni care sunt de acord să participe la proiect, urmează să găsim încă doi. Am şi decizia Consiliului gminal Cekow Kolonia, care-și aduce o contribuție considerabilă la construcția rețelei de apă și a celei de canalizare, circa 11 milioa-ne de lei. Proiectul reţelei de canalizare este estimat la 46 milioane de lei, prin urmare contribuția prietenilor noștri de la Cekow Kolonia va acoperi aproape un sfert din cheltuieli. În ce privește aprovizionarea cu apă – suntem în faza a patra a lucrărilor și credem că în vară le vom finaliza.

– Dacă a venit vorba de formarea Grupului de Acțiune Locală Grădina gospodarului, este în stare primarul să influențeze activitatea economică din teritoriu, deschiderea noilor locuri de muncă?

-Avem 13 agenți economici în teritoriul primăriei, inclusiv Vindex-agro, Vindex-Agro-junior, Vition-Agro,  dar  și agenți economici tineri, cum ar fi Gheorghe Șerban, care crește tineret avicol. S-a mai deschis o întreprindere condusă de Tudor Vicol, care prelucrează metale. Vasile Bajan, pedagog, se ocupă de creşterea iepurilor; Simeon Jelăuc, un fermier tânăr, plantează livezi. Mai avem proprietari care se ocupă de creșterea oilor, întrețin vaci de lapte. Am o mulțime de tineri pe care i-am convins să rămână în sat, ajutându-i să obțină terenuri pentru pășune, să perfecteze documentele de înregistrare etc. Doar un singur agent economic, care se ocupa de creșterea ovinelor, a fost nevoit să abandoneze afacerea și să plece în străinătate. Primăria poate și trebuie să ajute businessul local, să caute posibilităţi de dezvoltare a localităţii.

– De la partenerii de colaborare trasfrontalieră ce s-ar putea prelua?

– Ion Cotoară, primarul de Ialovăț, aflat la al cincilea mandat, are un concept extraordinar de amenajare a teritoriului, de la care mă inspir. Acolo este foarte dezvoltată activitatea de artizanat în care este implicată multă lume de diferite vârste.

Nicolae Brăculescu, primarul de Dolhești, este la primul mandat, dar a moștenit o comună prosperă unde sunt multe întreprinderi mici de prelucrare a lemnului.

Partenerii din Polonia au în teritoriu o mulțime de ONG-uri, care contribuie la dezvoltarea localităților cu proiecte în diverse domenii, inclusiv turismul rural, producție ecologică etc.  Dar acolo administraţiile publice locale de nivelul I singure își formează bugetul, adică au o autonomie locală reală. Iată de ce avem nevoie şi noi de o reformă teritorial–administrativă, care ar legifera comune cu cel puţin 4000 de locuitori, cu posibilităţi de formare a unor bugete reale, suficiente pentru a gestiona problemele comunității.

 

Ion Cernei

 

 

Arată mai mult

Ziarul Cuvântul

La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Close