Popas la Gura Humorului
Gura Humorului, din judetul Suceava, Rominia, este o destinatie cunoscuta mai de demult rezinenilor. Personal, am fost aici de mai multe ori, in diverse delegatii. Acum primaria acestui oras a hotarit sa initieze relatii de infratire intre urbea bucovineana de pe apa Moldovei si cea de pe malul Nistrului. Delegatia compusa din primarul de Rezina si trei consilieri orasenesti, dupa cum va informam in numarul trecut, s-a aflat timp de citeva zile in ospetie la Gura Humorului.
Scurt istoric si geografic
Cind afirma ca “…nu se gaseste alt tinut relativ mic ca acesta, care sa cuprinda atita frumusete si atita bogatie”, Nicolae Iorga, posibil, avea in vedere zona Gura Humorului din judetul Suceava, Rominia.
Orasul Gura Humorului este situat la confluienta riului Moldova cu afluientul sau Humorul. Nici un alt riu din teritoriul Moldovei nu este atit de adinc incrustat in trecutul neamului nostru. Cu zestrea sa naturala inedita ce include multiple comori ascunse in adincuri, paduri si pajisti montane intinse, pasuni si finete de lunca, valea Moldovei a fost vatra stramoseasca, leaganul uneia dintre primele unitati statale ale neamului rominesc – Voievodatul Moldova.
In drumul sau de peste 200 de km riul Moldova intretaie mai toate zonele de relief ale Carpatilor Orientali. De la izvoare si pina la Roman, unde se intilneste cu Siretul, tabloul vaii Moldovei este in permanenta schimbare, bucurind ochiul trecatorului cu privelisti irepetabile.
Gura Humorului a aparut si s-a dezvoltat in partea de nord, in zona montana a vaii Moldovei. Mai intii ca sat, atestat la 1490, apoi ca tirg (a.1861) si ca oras (din 1904).
In prezent Gura Humorului este cunoscut departe de granitele Rominiei prin statiunile sale balneoclimaterice, arealul turistic, inclusiv complexul “Arinis”, situate pe ambele versante ale riului Moldova.
Ghidul turistic “Valea Moldovei (Bucuresti, 1991), afirma, referindu-se la localitatile din zona ca ”...cel mai tinar este Gura Humorului, dezvoltat in calitate de centru local de schimb si prelucrare a produselor economiei montane”.
Toponimul “Humor”, in versiunea localnicilor, ar proveni din limba cumana si ar insemna vuietul produs de apa riului de munte. O alta versiune afirma ca “humor” ar proveni de la “huma”, ceea ce inseamna roca argiloasa.
Orasul Gura Humorului este situat la intersectia estica a celor trei obcine: Mestecanis, Feredeu si Obcina Mare, care se slavesc vara cu mult soare si iarna cu zapada abundenta. Zona este vizitata de multi turisti, inclusiv din strainatate, care sunt primiti cu deosebita ospitalitate in Gura Humorului (500 m altitudine), Cimpulung Moldovenesc (620 m altitudine), Solca cu apele sale clorurosodice (522 m altitudine) si altele. Prin zona trece traseul European E58, care leaga centrele judetene Suceava si Bistrita, precum si drumuri nationale, care se afla intr-o stare tehnica destul de buna, fiind foarte bine amenajate.
Sub aspect turistic zona este cunoscuta mai ales prin renumitele biserici cu fresce exterioare, ca Humor, Voronet, Moldovita, Arbore. O deosebita placere produce vizitatorilor arhitectura populara, originala si irepetabila. Cerdacurile, ferestrele, usile multor case, preponderent cu un etaj si mansarde, portile, gardurile si amenajarile din jurul fintinilor reprezinta o adevarata broderie in lemn. Aici exista oportunitati de dezvoltare a turismului si mai cu seama a agroturismului religios.
Bucura privirea operele mesterilor populari care se intrec in arta tesaturilor si a broderiilor, incondeierea oualor, confectionarea costumelor populare, cioplitul in lemn etc.
Orasul dispune de pirtie de schi, multiple campinguri, hotel, statiune balneara si multe pensiuni turistrice cu diverse destinatii.
In perioada socialismului in oras functiona o mina de extragere a nefieroaselor, care la moment este inchisa din lipsa de materie prima, dar si conform exigentelor ecologice impuse acestei zone, care este declarata rezervatie naturala.
Un deosebit interes pentru amatorii de turism montan prezinta rezervatia naturala mixta Rarau (1650 m altitudine), care se slaveste prin evidentierea formatiunii calcaroase Pietrele Doamnei, unica in Carpati prin formele sale avintate spre cer, precum si prin incrustatiile de corali si alge marine, virsta carora se crede ca ar fi de circa 140 mln de ani.
Indeletnicirea de baza a locuitorilor din aceasta zona este deservirea turistilor, care se deosebeste printr-o ospitalitate rafinata, pe care nu o mai intilnesti in alte parti.
Administratia publica locala
In componenta comunei urbane Gura Humorului intra orasul respectiv si satul Voronet. Populatia comunei este de circa 15 mii de locuitori. Cei 17consilieri din Consiliul Orasenesc formeaza patru comisii consultative de specialitate: juridica, economie, probleme sociale si management edilitar.
Primar al or. Gura Humorului este inginerul Marius Ioan Ursaciuc, acum la al doilea mandat. O bogata experienta in domeniul administratiei publice locale are secretarul orasului Mihai Hunea.
Delegatia orasului Rezina a vizitat toate sectiile si departamentele din cadrul administratiei comunei. Deosebit de interesanta ni s-a parut activitatea politiei comunitare, care se afla in subordinea primarului, intruneste 26 de colaboratori si are misiunea de a asigura ordinea publica in comuna, precum si paza tuturor institutiilor locale.
Centrul de reabilitare a mamelor minore si celor care se afla in dificultate in ce priveste educatia si intretinerea propriilor copii functioneaza in cadrul sectiei asistenta sociala a primariei si a fost infiintat cu suportul financiar al fondurilor europene.
In conformitate cu programul vizitei, rezinenii au fost si oaspeti ai bibliotecii orasenesti, care dispune de peste 50 mii de titluri de carte. Desi institutia se afla intr-o cladire adaptata, conditiile de munca ale angajatilor, de pastrare a cartilor si cele pentru vizitatori sunt destul de bune.
Sefa bibliotecii, dna Armanda Andries ne-a vorbit despre activitatea institutiei, accentuind faptul ca in timpul apropiat biblioteca va trece intr-un local nou in viitorul centru de cultura al orasului. Primarul orasului Rezina, Petru Sova a oferit bibliotecii citeva carti ale autorilor rezineni, exprimindu-si speranta ca in viitor bibliotecile din cele doua orase se vor antrena intr-o colaborare fructuoasa.
Colegiul “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului este o inovatie in sistemul educational rominesc. Aici elevii invata 13 ani, primind ample cunostinte liceale, precum si o profesie in diferite domenii ale sferei sociale, inclusiv bucatar, agent turistic etc.
In colegiu invata 1600 de elevi, corpul didactic intrunind 120 de pedagogi. Am vazut cabinete specializate, ateliere tehnice, sali spatioase pentru studii. Pe linga institutie este un camin de cazare a elevilor veniti din alte localitati. Potrivit directoarei Mihaela Ursaciuc, in colegiu isi fac studiile si vreo 20 de bursieri din R.Moldova, despre care dumneaei a vorbit numai de bine.
Delegatia din Rezina a vizitat si Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, situat in teritoriul orasului. Ghidul Ionela Ghisovan, care este si asistenta primarului si care a fost tutorele rezinenilor pe parcursul intregii vizite, a accentuat ca institutia data este unicala prin tematica sa si prin faptul ca prin mijloace muzeotehnice locale prezinta intr-un mod accesibil si captivant vizitatorilor obiceiurile bucovinene. La momentul vizitei noastre la muzeu se desfasura un vernisaj de carte, in cadrul caruia Radu Bercea, consilier orasenesc si artist plastic, si-a lansat volumul “Marturii din Infern”, recent aparut.
Piata comerciala oraseneasca din Gura Humorului este situata alaturi de Primarie si sediul Politiei Nationale, intr-o hala acoperita destul de impunatoare. Spatiul comercial este bine raionat, atit in local, cit si in regiunea lui nu vezi inghesuiala de lume si autovehicule. Ti se arunca in ochi ordinea si o curatenie de invidiat. Preturile la produse si marfuri difera mult de cele de la noi. Humorenii pot cumpara un kg de carne cu 16 RON, cas de oi – cu 12 RON, fasole – cu 5 RON, 10 oua – cu 4 RON. Pentru ca cititorii nostri sa-si poata face inchipuire de posibilitatile humorenilor, vom preciza ca salariul mediu acolo constituie aproximativ 2000, iar pensia medie este cam de 300 RON.
In dupa amiaza aceleasi zile de 30 aprilie a avut loc sesiunea Consiliului Orasenesc Gura Humorului. Sedinta a fost deschisa de secretarul orasului Mihai Hunea, dupa ce primarul Marius Ioan Ursaciuc a prezentat ordinea de zi. Inainte de a incepe examinarea agendei, primarul a prezentat consiliului delegatia din Rezina.
Primarul Petru Sova si subsemnatul au inminat primariei si consiliului cadouri din partea orasului Rezina, insotite de cuvinte de salut adresate humorenilor, apoi au facut o prezentare istorica si social-economica succinta a localitatii de pe malul Nistrului.
Dupa sesiune, gratie eforturilor basarabenilor Ruslan Rosca si Petru Ciolpan, ambii absolventi ai Universitatii “Stefan cel Mare” din Suceava, delegatia orasului Rezina a fost primita in audienta de consilierul presedintelui judetului Suceava, dl Nicolae Barba si subprefectul judetului, dna Angela Zarojanu.
Demnitarii au trecut in revista particularitatile si situatia actuala a judetului Suceava, accentuind rezultatele inregistrate in ultimii ani in urma integrarii Rominiei in Uniunea Europeana si au raspuns la intrebarile noastre privind diverse aspecte ale administratiei publice locale din Rominia.
Repere culturale si turistice
In perimetrul primariei orasului Gura Humorului si in imprejurimi activeaza o multime de pensiuni turistice. Reprezentantii or. Rezina au vizitat citeva dintre acestea.
Pensiunea agroturistica “Acasa in Bucovina”, situata intre localitatile Gura Humorului si Capu Cimpului, ocupa un teren de 5 ha, imprejmuit si amenajat. Pensiunea dispune de un spatiu de cazare cu 4 camere duble, (fiecare cu bae proprie si cablu TV); restaurant cu 80 de locuri si terasa exterioara; foisor cu gratar; o stina traditionala; un iaz cu peste; parcare spatioasa auto si un teren de joaca pentru copii. Pensiunea mai are o ferma de animale si o crescatorie de cai de rasa. Serviciile prestate sunt variate: plimbari calare prin lunca riului Moldova ori padurile din apropiere; pescuitul in propriul iaz sau in riul Moldova; plimbari cu trasura (vara) sau cu sania (iarna).
Proprietarii pensiunii, Steluta si Ion Boca au recunoscut ca in conditiile actuale de criza nu le este usor sa se mentina pe linia de plutire, dar, totusi, ramin optimisti.
Pensiunea urbana "Lionis” de 3 margarete este situata in strada centrala a orasului si dispune de 16 locuri pentru cazare, un restaurant cu 70 de locuri si o terasa cu 30 de locuri.
Pensiunea rurala “Popasul Domnesc” se afla chiar in preajma manastirii Voronet, cocotata pe versantul sting al riului cu acelasi nume. A fost data in exploatare anul trecut, la fel este clasificata cu 3 margarete. Din balconul camerei se poate admira intreaga zona a Voronetului, dar si mareata scena a judecatii de apoi, zugravita pe peretele vestic al Manastirii. Pensiunea pune la dispozitia solicitantilor 11 camere pentru cazare, fiind dotata cu toate cele necesare unei intreprinderi de acest gen.
In una din seri rezinenii au fost invitati de gazde sa ia cina la stina baciului Grigore Popovici. Mai intii au admirat cum turma de mioare se intorcea de la pascut. Cina ciobaneasca s-a compus din ciorba de miel si renumitul balmos - un fel de terci preparat din faina de porumb, fiarta in zer acrit, cu unt si brinza dulce.
Insotiti de aceeasi Ionela Ghsovan, am vizitat si monumentele istorice din preajma or. Gura Humorului: manastirea Voronet cu celebrul “albastru de Voronet", ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare; manastirea Humorului, ctitoria logofatului Teodor Bubuiog, cu fresca-unicat din timpanul (frontonul) portalului “Maica Domnului si Pruncul”, precum si compozitia monumentala “Asediul Constantinopolului”.
Am ramas satisfacuti si de vizita in Parcul dendrologic “Arinis”, amplasat pe ambele maluri ale riului Moldova. Recent parcul a fost renovat cu sprijinul fondurilor europene, care au alocat pentru revitalizarea lui 15 mln de euro, contributia populatiei fiind de 15%. Acum parcul este dotat cu baze sportive, piscine, punct de informare turistica, pirtie de schi cu o lungime de 1,5 km, diferenta de altitudini fiind de 280 de metri. La virful pirtiei se poate ajunge cu telescaunul. De la inaltime orasul si imprejurimile se vad ca in palma, la fel si Parcul dendrologic, ce se intinde pe o suprafata de 24 ha, cu circa 150 de specii de pomi decorativi, unele - foarte rare.
In ziua de 1 mai a avut loc inaugurarea piscinei acoperite din Parcul dendrologic. La ceremonie in calitate de oaspeti de onoare au participat presedintele Consiliului Judetean Suceava dl Gheorghe Fluture, renumitul artist Florin Piersic, alte personalitati de onoare, dar si solii orasului Rezina.
Alte itinerare
In cele citeva zile cit ne-am aflat la Gura Humorului, gratie inimosilor nostri paminteni Ruslan Rosca si Petru Ciolpan, am reusit sa vizitam si cetatea de scaun de la Suceava, aulele si caminele studentesti ale universitatii “Stefan cel Mare” Casa memoriala “Ciprian Porumbescu” din localitatea cu acelasi nume, inaugurata in 1953, mina de sare din Cacica cu o adincime de 120 m, biserica poloneza “Adormirea Maicii Domnului" si alte monumente de istorie si cultura.
La intoarcere, in drum spre Rezina, am vizitat si manastirile Sucevita si Putna, un atelier de ceramica neagra din Magdinca, chilia lui Daniil Sihastrul, biserica "Sfintul Nicolae" din Radauti, cea mai veche biserica din piatra din Moldova, ctitorie a lui Bogdan I, intemeietorul statului medieval Moldova. Ultimul popas l-am facut la casa memoriala “Mihai Eminescu” din Ipotesti.
Concluzii
In timpul vizitei ne-am convins pe viu ca propunerea administratiei comunei Gura Humorului de a stabili relatii de prietenie si colaborare cu Rezina merita sa fie sustinuta si dezvoltata, spre beneficiul comun al ambelor comunitati. Apropo, managerii Liceului Teoretic “Alexandru cel Bun” din Rezina, Ludmila Romanov-Ceban si Colegiului “Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, Mihaela Ursaciuc au si semnat primul acord de colaborare. Speram ca in timpul apropiat relatiile dintre aceste doua comune vor fi consolidate prin noi acte si activitati de colaborare si infratire.
In imagini: Primarul de Gura Humorului Marius Ioan Ursaciuc (la dreapta) si primarul de Rezina Petru Sova
Din telescaun Gura Humorului se vede ca-n palma (in medalion - delegatia rezineana insotita de ghidul Ionela Ghisovan (a doua din dreapta)
Si casaria de la stina, si localurile restaurantelor, si obcinele, si amenajarile lucrate in lemn, si pensiunile ce se insiruie pe apa Moldovei - toate sunt menite sa redea specificul bucovinean si sa atraga turistii.
Ion Perciun, consilier orasenesc de Rezina
Drumul nostrum spre europa
Vor discuta lucruri mai concrete, de interes major
Presedintii Asociatiei Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”, intruniti in cadrul unui forum al lor, pe 22 aprilie curent, la Vaslui, au decis sa faca inca un pas in vederea eficientizarii activitatii acesteia: au stabilit persoanele care, de acum inainte, vor lua friiele in miinile lor si vor lucra asupra documentelor necesare.
Este vorba de trei reprezentanti din Republica Moldova si doi din Rominia. Timp de o luna, ei urmeaza sa elaboreze propuneri concrete, ca apoi, la 20 mai, sa se intruneasca la Ungheni, unde vor discuta si analiza ce au de facut in continuare.
“Pina mai ieri, existau anumite neclaritati in activitatea Euroregiunii. Ne intilneam, o data la jumatate de an, si discutam documentele propuse spre aprobare, fiind informati si documentati foarte putin, chiar superficial”, a recunoscut presedintele raionului Ungheni, Ion Harea, dinsul si vicepresedinte al Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”.
Fiind intrebat de ce, totusi, Euroregiunea, fondata acum sapte ani, bate pasul pe loc, Ion Harea a spus: „Cunoasteti bine care a fost situatia social-politica de la noi, cunoasteti cum abordau problema autoritatile Republicii Moldova. Acum, multe lucruri s-au schimbat si sunt foarte optimist in acest sens”.
Potrivit dinsului, pentru a rezolva problemele majore, e nevoie de asociere. Acest lucru a fost inteles si de majoritatea presedintilor de raioane, membre ale Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”. In plus, si donatorii straini „privesc cu ochi buni asocierile respective”.
La Forumul de la Vaslui s-a discutat si despre unele probleme cu impact regional, inclusiv construirea unor drumuri noi. „Datorita interventiei noastre, drumul, care initial se numea Piatra Neamt-Iasi, acum se numeste Piatra Neamt-Ungheni. Lucrul acesta este semnificativ. In prezent, se elaboreaza noi proiecte ale acestuia”, a subliniat Ion Harea. Constructia drumului respectiv presupune, printre altele, si constructia unui pod rutier peste Prut.
Presedintii Asociatiei Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru” au discutat si despre deschiderea unor centre de achizitionare, sortare si ambalare a productiei agricole. Unul dintre acestea, sustine Ion Harea, va fi deschis neaparat la Sculeni.
„Am propus, si am avut o sustinere deplina, ca albia riului Prut sa fie curatita, adincita, astfel ca riul sa devina navigabil pe cit e posibil. In plus, va disparea si pericolul inundatiilor”, a remarcat presedintele raionului Ungheni, dupa care a continuat: „E un proiect indraznet. Prutul n-a fost niciodata curatat. Gasesc absolut normal sa avem grija de un riu cum e Prutul, din care se alimenteaza foarte multa lume. Cred ca e un subiect care merita atentie”.
CUVINTUL precizeaza: din Euroregiunea "Siret-Prut Nistru" fac parte 2 judete din Rominia si 19 raioane din Republica Moldova, inclusiv Rezina, Orhei, Soldanesti, Telenesti.
Pentru CUVINTUL, Lucia Bacalu, 30 aprilie 2010
Tinerii sunt preocupati de viitorul european al Republicii Moldova
Doua echipe de la Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina - "Assorti" si "Antanta", au participat recent la competitii de debate academice, formatul Karl Popper, din zona de Nord a Moldovei, desfasurate recent la Balti. Tema debatuta a fost una foarte actuala si palpitanta mai ales pentru noi, tinerii: "Republica Moldova are capacitatea de a adera la Uniunea Europeana". Rezina se claseaza pe locul intii la competitiile regionale deja a III-a oara, anul acesta nefiind o exceptie. Iar in topul celor mai buni 5 vorbitori 3 sunt de la liceul nostru.
Notam pentru cei care poate nu stiu, ca acest joc este, de fapt, un fel de duel intre doua echipe, una dintre care aduce argumente afirmative, iar alta - argumente negative pe o tema data.
Asadar, argumentele afirmative de data aceasta au fost: R.Moldova este o tara cu traditii europene; populatia este crestina; este un stat vecin al UE; are stabilit trafic de frontiera cu Rominia, deci si cu UE; relatiile strinse care au luat start in 1992. Iar argumentele negative au fost: R.Moldova nu este pregatita economic pentru a adera la Uniunea Europeana, deoarece PIB-ul trebuie sa fie la nivelul celei mai sarace tari din UE; R.Moldova este o sfera de influenta a Rusiei, dependenta de potentialul ei economic; UE a fost afectata de criza economica s.a.
Echipa de debate "Assorti", in componenta Marina Artin, Tatiana Macrii si Cristina Tontici s-a clasat pe locul I, iar echipa "Antanta", in componenta Galina Balan, Cristina Mereuta si Iana Rusu a cedat echipei de la Singerei doar cu o jumatate de punct si a ocupat locul III.
Totodata, mentionam ca in topul celor mai buni 5 vorbitori, 3 sunt de la liceul nostru: Marina Artin, Galina Balan si Cristina Tontici, care au fost mentionate cu premiile respective.
Insa aceasta victorie o datoram in mare parte unui om deosebit, unui profesor cu sufletul deschis pentru toti discipolii, care detine grad didactic superior, Cetateanului de Onoare al orasului Rezina, deputatului in primul Parlament al Moldovei independente, conducatorului Clubului de debate "Rezineana", dl Nicolae Proca. Gratie antrenamentelor si debatelor desfasurate, fiecare din noi cultiva in sine activismul, responsabilitatea, creativitatea, abilitati care ne ajuta sa desfasuram si un sir de actiuni comunitare, tot sub conducerea dlui Nicolae Proca. Despre cele anterioare CUVINTUL a scris la timpul respectiv. Iar in prezent suntem implicati intr-un miniproiect de amenajare a curtii liceului, care prevede instalarea bancilor si urnelor, ceea ce va contribui la imbunatatirea conditiilor de odihna a elevilor si profesorilor, cit si a orasenilor din apropiere, la ameliorarea situatiei ecologice.
Stimati cititori! Va indemnam sa va implicati activ in viata societatii, deoarece acesta este un atu major pentru fiecare, exemplul nostru fiind o dovada.
In imagine: participantele la debate din partea Liceului Teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina, impreuna cu antrenorul lor Nicolae Proca.
Marina Artin, Cristina Tontici, Tatiana Macrii, membre ale Clubului de debate "Rezineana" de la Liceul Teoretic "Alexandru cel Bun" din Rezina, 30 aprilie 2010
La ordinea zilei – noul Acord de parteneriat si cooperare UE-RM
Unul din scopurile majore ale Aliantei pentru Integrare Europeana, care a preluat guvernarea Republicii Moldova dupa alegerile din 29 iulie 2009, este integrarea tarii in Comunitatea Europeana. Intilnirea recenta a unui grup de jurnalisti cu dl Wolfgang Berhrendt, seful sectiei Politica si Economie a Delegatiei Comisiei Europene in Moldova, a fost axata anume pe aceasta tema.
Potrivit dlui Berhrendt, Uniunea Europeana actioneaza destul de activ pentru consolidarea relatiilor cu tarile vecine din estul si sudul continentului, inclusiv R.Moldova. In prezent, ambele parti lucreaza asupra initierii unui nou Acord de parteneriat si colaborare dintre UE si R.Moldova. Pentru a incepe negocierile asupra Acordului Moldova trebuie sa indeplineasca un sir de conditii, inclusiv stabilirea unor relatii normale cu tarile vecine, solutionarea problemelor legate de respectarea drepturilor si libertatilor omului, anularea regimului de vize pentru cetatenii Rominiei etc. In opinia oficialului european, Parlamentul R.Moldova intreprinde masuri energice pentru crearea acestor conditii, discutiile asupra noului Acord urmind sa demareze la 12 ianuarie 2010.
La moment, dupa cum a mentionat Wolfgang Berhrendt, 51% din exporturile si 42% din importurile R.Moldova sunt orientate spre UE. Moldova are posibilitatea sa exporte fara taxe in tarile UE un spectru larg de marfuri industriale, dar nu si produse agricole, care nu corespund standardelor europene.
Solutionarea acestei probleme depinde mult de modernizarea sectorului agrar, inclusiv in domeniul prelucrarii productiei si aplicarii tehnologiilor performante de crestere, prelucrare si ambalare a produselor agricole, modernizari care, la rindul lor, necesita investitii serioase. Iar pentru ca aceste investitii sa vina, pentru investorii locali si straini trebuie create conditii favorabile de activitate, lucruri care urmeaza sa fie prevazute in noul Acord.
Referindu-se la relatiile dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, oficialul european a precizat ca Moldova si pina acum a beneficiat de o sustinere financiara solida din partea Uniunii Europene. Ajutoarele care vin in Moldova din UE cresc pe an ce trece si la moment constitue 22 euro pe cap de locuitor. Pentru comparatie Wolfgang Berhrendt a remarcat ca tarile cu statut de candidat in Uniunea Europeana primesc doar cite 20 de euro pe cap de locuitor.
Solicitat de jurnalisti, seful sectiei Politica si Economie a Delegatiei Comisiei Europene in Moldova a mentionat ca cea mai mare parte din banii care vin din Uniunea Europeana sunt valorificati prin intermediul guvernului si structurilor lui pentru acoperirea deficitelor bugetare, diverse proiecte sociale. In ultimul timp, de exemplu, 21 mln de euro repartizati de UE au fost investiti in sectorul social, pentru implementarea proiectelor de aprovizionare a populatiei cu apa potabila, evacuarea si epurarea apelor reziduale. In anul viitor 50 mln de euro vor fi indreptati pentru sustinerea dezvoltarii zonelor rurale.
Spre regret, dupa cum au mentionat jurnalistii, dar si oficialul european, populatia nu prea este informata despre modul cum sunt cheltuite si eficienta acestor ajutoare.
Raspunzind la intrebarile jurnalistilor, Wolfgang Berhrendt a remarcat ca Rominia contribuie mult, prin intremediul structurilor Uniunii Europene, la apropierea Republicii Moldova de Comunitatea Europeana. Cit priveste opiniile despre o posibila unire a R.Moldova si Rominiei, dinsul a spus ca aceasta problema nu tine de competenta UE, dar este o prerogativa exclusiva a popoarelor ambelor tari.
Oficialul european a concretizat de asemenea ca in Cadrul Parteneriatului Estic fiecare tara este tratata de autoritatile Uniunii Europene in mod particular si vorbele despre o eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana doar impreuna cu Ucraina nu au un suport real.
Tudor Iascenco, 18 decembrie 2009
Traian Basescu pledeaza pentru o Moldova europeana
"Semnarea unui tratat de frontiera cu Moldova ar face din seful statului roman un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov", a declarat presedintele Rominiei Traian Basescu la prima editie a Forumului Autoritatilor Locale din Rominia si R.Moldova, care s-a desfasurat vineri, 15 mai, la Piatra Neamt, Romania.
Presedintele Statului, Traian Basescu a sosit la Piatra Neamt ca urmare a invitatiei facute de Ministerul de Externe al Rominiei, dar si a insistentelor primarului Gheorghe Stefan. Prezentarea oficiala a fost facuta de primarul de Piatra Neamt. "Este primul forum al Autoritatilor Locale din Romania si Republica Moldova si pentru desfasurarea lui a fost ales municipiul Piatra Neamt. Speram sa fie de bun augur. Noi am facut mai multe infratiri cu orase din Republica Moldova, cu care colaboram din punct de vedere economic, social, etc.
Speram ca aceasta colaborare sa fie cit mai fructuoasa, in favoarea ambelor parti", a declarat primarul Gheorghe Stefan.
Sustinere pentru Moldova
Traian Basescu a transmis un mesaj foarte clar de sustinere a Republicii Moldova in discursul pe care l-a rostit la Piatra Neamt. Profitind de prezenta a peste 80 de primari din Moldova si a mai bine de 100 de edili din Rominia, Traian Basescu a vorbit nu numai despre colaborare transfrontaliera, dar si despre viitorul Moldovei in contextul sustinerii acestei tari in demersul pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Discursul presedintelui a inceput cu recomandari facute primarilor din R.Moldova in continuare mentionind ca impartirea Rominiei pe euroregiuni a creat un cadru propice pentru a putea fi folositi banii pe care Uniunea Europeana ii acorda tarilor in curs de aderare sau proaspat intrate in Uniune. El a vorbit despre cei 139 de milioane de euro care s-au atras si folosit pentru refacerea multor obiective de infrastructura.
"Puteti acorda asistenta in domeniul legislatiei si armonizarea acesteia la standardele Uniunii Europene. Puteti organiza stagii si schimburi de experienta intre experti si functionari publici din administratia locala pe teme precum reforma in administratia publica locala, atragerea finantarilor europene, dezvoltarea de proiecte pentru comunitatea locala.
Avem atit de multe in comun. Avem o istorie, o limba, traditii comune, traim pe acelas pamint de la origini si pina acum impreuna, chiar daca ne desparte o frontiera si avem doua state independente. Rominii nu vor inceta sa creada ca moldovenii sunt fratii lor. Rominia a parcurs un drum lung in domeniul administratiei, pentru a se alinia la normele UE. Acum trebuie realizata descentralizarea, care nu e doar o viziune europeana, ci e chintesenta valorii principiilor europene. Autoritatile moldovene pot invata din greselile noastre. Nu dam lectii, nu ne erijam in parinti, ci vrem sa fim frati egali, care se ajuta intre ei.
Din punct de vedere al Rominiei acest forum este un moment pe care il sustinem la nivelul tuturor institutiilor. Consideram ca o colaborare buna intre administratiile locale din Rominia si Republica Moldova este de natura a consolida relatiile istorice dintre oamenii de pe cele doua maluri ale Prutului. Sper ca viitorul guvern al Republicii Moldova sa arate mai mult pragmatism si dorinta de a facilita relatiile de cooperare in beneficiul ambelor parti si mai ales in beneficiul cetatenilor. Intensificarea cooperarii in cadrul euroregiunilor a condus la crearea unor legaturi directe intre reprezentantii unitatilor administrative dintre cele doua state si la consolidarea dialogului", a declarat Traian Basescu.
"Nu voi semna nici un tratat care consfinteste
Pactul Ribbentrop-Molotov"
Traian Basescu a punctat iarasi in disputa privind decizia guvernului din Moldova de a introduce vize pentru traficul la frontiera. "Din pacate, masura inexplicabila si inacceptabila a introducerii regimului de vize pentru cetatenii romini, de catre Republica Moldova, intirzie evolutiile pozitive din planul cooperarii bilaterale, dar si in planul relatiilor interumane. Intr-un context mai larg, sunt de neinteles reticentele si conditiile puse de Guvernul de la Chisinau in problema acordului de mic trafic de frontiera cu Rominia.
Sunteti peste 80 de reprezentanti ai comunitatilor locale din Republica Moldova. Cine isi poate imagina ca un sef al statului romin va semna un tratat prin care sa consfinteasca Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu intelege ce inseamna responsabilitatea sefului statului romin. In conditiile acestea, consideram inutila semnarea unui tratat de frontiera care sa faca din seful statului romin un partener al lui Ribbentrop si al lui Molotov. Aceasta abordare contravine inclusiv obligatiilor asumate de statul vecin in relatiile cu Uniunea Europeana, in cadrul dialogului privind facilitarea regimului de calatorie in spatiul UE pentru cetatenii Republicii Moldova".
Sustinere neconditionata pentru integrarea in UE a R. Moldova
Seful statului a delimitat actiunile guvernului moldovean de dorinta poporului din acest stat si a mentionat ca oricare sunt relatiile la nivel diplomatic, Rominia va sustine integrarea in Uniunea Europeana a Republicii Moldova: "Indiferent care este relatia la nivel guvernamental, Rominia nu va inceta sa promoveze ideea ca Republica Moldova trebuie sa faca parte din Uniunea Europeana. Unul din obiectivele noastre majore in ultimii ani a fost sa pozitionam politic Republica Moldova din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana in grupul statelor din Balcanii de Vest.
Indiferent cum vor decurge relatiile la nivelul statului, nu ne vom schimba politica. Vom ramine sustinatori fara rezerve ai unui proces prin care R.Moldova sa devina parte a Uniunii Europene, pentru ca Republica Moldova este o tara europeana".
El a mai mentionat ca va accelera procesul de acordare a cetateniei romine pentru cetatenii R.Moldova si familiile acestora care si-au pierdut abuziv cetatenia romina. "Vreau sa stiti ca, inclusiv in perioada de la alegerile din Republica Moldova si pina acum, Rominia a pledat in toate instantele Uniunii Europene pentru ca sa fie negociat un nou acord care sa vizeze si facilitatea vizelor pentru cetatenii moldoveni. Din pacate, prin incalcarile drepturilor omului din Republica Moldova, dar si prin pozitia fata de Rominia, se pare ca acest nou acord nu are o perspectiva imediata. Poate, puterea de la Chisinau se gindeste, daca nu la Rominia, macar la interesele cetatenilor Republicii Moldova si sa reintre in comportamentul normal pentru o tara care aspira sa aiba relatii cu Uniunea Europeana", a adaugat presedintele Rominiei.
Probleme financiare la Chisinau
Imediat dupa plecarea presedintelui Rominiei, unul dintre vorbitorii despre situatia din Moldova a fost primarul Chisinaului care a facut citeva aprecieri care au atins si momente din discursul presedintelui Basescu. "Despre democratie in Republica Moldova vorbim la trecut, pentru ca, dupa 5 aprilie, in Republica e dictatura. Au fost torturati sute de tineri, zeci de mii au fost speriati, iar comunitatea europeana ezita sa pedepseasca acest regim.
A pomenit domnul presedinte Basescu despre cei 138 de miliarde de euro, fonduri europene care vin pe proiecte ce trebuie finalizate pina in 2013. La noi proiectele se fac doar pini in 2011, pentru ca atunci vor fi alegeri. La Primaria Chisinau, ideal ar fi sa putem suporta o cofinantare pe proiect de maxim 10%, pentru ca nu avem posibilitati financiare. Va dau si un exemplu: bugetul Chisinaului este de 100 mln de euro, la o populatie de un milion de cetateni. Ca si comparatie, bugetul municipiului Iasi este de 250 mln de euro la o populatie de aproape 400.000 de locuitori, adica un raport de cel putin patru ori mai mare decit capitala Republicii Moldova. Asta in conditiile in care doar doua familii din stat fac cit jumatate din PIB-ul Republicii Moldova", a declarat Dorin Chirtoaca.
Alex Nechita, special pentru CUVANTUL, 22 mai 2009
|
