PRIMA PAGINA CERE SOCOTEALA PENTRU BANII PUBLICI ONG POLITIC EVENIMENTE INVESTIGATII ELECTORALA 2009 APL SONDAJE CORUPTIE GENDER EDITORIALE INTERVIUL SAPTAMIINII SOCIAL CITITORUL-ZIARUL-CITITORUL CHESTIONAR VECTOR EUROPEAN PUBLICITATE Vizitatorii nostri Campania Cuvantului Prietenii Cuvantului Vizitatori Publicitate

Si in raionul Rezina coruptia prospera Intrebarea saptaminii curente a fost: "Cum apreciati nivelul coruptiei si al protectionismului In raionul Rezina (Inalt, mediu, scazut)? Care structuri, In opinia dvs, sunt cele mai corupte?". S-a dovedit, ca o parte din respondenti nu inteleg corect ce inseamna coruptie si protectionism, incurcindu-le cu prezentul (bomboane, flori, sampanie) sau cu recomandarea la un anumit post, fenomene despre care la fel merita sa discutam. Mai jos publicam raspunsurile care se refera la tema. Anatol Cuzuioc, om de afaceri, consilier orasenesc: Coruptia si protectionismul infloresc In Rezina. Eu ma voi referi doar la citeva exemple. Consiliul raional Imparte banii publici nu reiesind din necesitatile si prioritatile localitatilor si ale populatiei, ci dupa culoarea politica a primarilor, lucru demonstrat si de investigatiile publicate In CUVINTUL. Acum aproape doi ani In raion a fost Infiintat Ghiseul Unic, destinatia caruia este de a simplifica relatiile dintre cetateni, oamenii de afaceri si functionarii publici, de a elimina din aceste relatii factorul coruptibilitatii si al protectionismului. S-au cheltuit bani, s-au facut declaratii pompoase si ce? Pentru orice hirtie oamenii continua sa alerge prin toate instantele, fiind impusi sa plateasca bani grei. Si nu nimai oficial. Multimea de constructii neautorizate, nelegitime care au aparut In ultimii ani In Rezina demonstreaza ca se platesc si sume neoficiale (taxa de risc), dar si ca pentru cineva o atare situatie este convenabila. Pentru cine, cred ca este clar. Ori sa luam modul de Instrainare a patrimoniului public. In perioada 2003-2009 multe obiecte, In valoare totala de milioane de lei, au fost vindute In baza unor contracte directe, la preturi de 8-10 ori mai mici decit valoarea lor reala, desigur, unor persoane apropiate conducerii. Cel mai rau este ca aceste fapte nu mai constituie un secret, inclusiv si pentru organele de drept. Dar nu se face nimic pentru curmarea abuzurilor si faradelegilor. Daca analizezi cine comite toate aceste acte si pentru cine, e clar de ce actiunile de contracarare lipsesc… Nicolae Olaru, om de afaceri, consilier raional de Rezina: Si In Moldova, si In raionul Rezina coruptia prospera. De asemenea si protectionismul. Analizati principiile de selectare a cadrelor In autoritatile raionale si structurile lor si va veti convinge ca am dreptate. O multime de posturi le ocupa oameni care nu corespund rigorilor nici dupa competenta, nici dupa abilitatile si experienta profesionala, dar care, In schimb, Impartasesc ideologia celor de la guvernare. Cu asemenea autoritati, asemenea „profesionisti”, Moldova niciodata nu va iesi din criza si saracie. Vitalina Bucalov, directorul filialei Rezina BC ”Banca Sociala”: In R.Moldova exista o lege privind spalarea banilor si lupta cu coruptia, pe care angajatii bancii noastre o respecta cu strictete. Coruptie, In tara, bineInteles ca exista, dar careva informatii concrete la tema nu detin, de aceea Imi vine greu sa fac aprecieri. Serghei Cocirla, profesor, s. Ignatei: La noi este foarte Inalt nivelul coruptiei si al protectionismului. In ultimii ani au disparut asa valori ca sovestea, onoarea, omenia: totul se vinde si se cumpara. Cele mai corupte structuri consider ca sunt procuratura, politia si judecatoria. Lilia Rusu, consilier raional de Rezina: Imi vine greu sa apreciez nivelul coruptiei si a protectionismului In raion, dar aceste fenomene exista. Anterior am fost functionar public si, aflindu-ma In exercitiul functiunii, nu am corupt pe nimeni si singura nu am pacatuit la acest capitol. Ion Seremet, economist: Coruptia exista In toata lumea. Dar daca In alte tari acest viciu este combatut cu vehementa si el se observa mai mult In subterana vietii si activitatii societatii, apoi la noi jocul se face deschis. Cei de la guvernare Isi fac mendrele fara sa se mai ascunda, In modul cel mai obraznic, parca dorind sa convinga populatia ca lor totul li se permite. Si cel mai regretabil ca societatea nici nu Incearca sa aprecieze acest comportament, lucru care Ii Incurajeaza pe guvernanti la actiuni si mai obraznice. Care structuri sunt afectate mai mult de coruptie? Cred ca toate structurile de stat, dar In dependenta de rolul si ponderea lor In societate. Victor Grajdieru, Intreprinzator Incepator: La noi s-au creat asemenea conditii ca uneori Iti este mai convenabil sa dai 10-20 de lei ca sa scapi de o amenda de 100 de lei. Cele mai corupte sunt organele de control. Desi am Intilnit si functionari cu soveste. Tatiana, contabila: Eu cel mai des ma ciocnesc de fenomenul coruptiei In medicina. Polita medicala este doar un bilet de intrare la medic, mai departe pentru tot trebuie sa platesti. Teodora Butucel, pensionara: In viziunea mea, coruptie Inseamna deviere de la normele morale ale societatii. Am lucrat multi ani profesoara, dar ceea ce se Intimpla astazi In scoala este Ingrozitor. Unii se fac a preda materialul, altii se fac a-l Insusi. Si cu asemenea cadre vrem ca tara sa prospere? 5 iunie 2009 Producatorii agricoli cauta iesire din criza Un grup de conducatori de gospodarii agricole din raionul Rezina care detine mai mult de 40 la suta din terenurile agricole din raion a convenit sa faca simbata trecuta un raid comun pe mosiile lor, pentru a se convinge de starea reala a semanaturilor, a face un schimb de pareri referitor la posibilitatile si caile probabile de supravietuire in conditiile actuale extrem de complicate. Aria raidului s-a extins pe cea mai mare parte a raionului Rezina. Citiva dintre participantii la acest raid, solicitati sa-si expuna opiniile vizavi de cele vazute si problemele discutate, ne-au relatat urmatoarele: Andrei Girlea, patronul GT ”Girlea Andrei” si SRL „Valmadol”, Rezina: Potrivit unor relatari ale conducatorilor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, altor structuri de stat facute in mass-media nationale, in Moldova situatia in agricultura este normala, in unele ramuri – chiar foarte buna. Aceste afirmatii nici pe departe nu coincid cu starea de lucruri pe care o cunoastem noi, liderii agricoli din raionul Rezina. Pentru a ne convinge care-i, totusi, situatia reala si a ne sfatui cum sa procedam in continuare, care tehnologii utilizate la noi asigura rezultate mai bune in conditiile actuale am convenit sa organizam acest raid, la care au participat lideri agricoli din Tareuca, Papauti, Ciniseuti, Sircova, Echimauti, Horodiste, Slobozia-Horodiste, Trifesti, Cuizauca (raionul Rezina), Pohrebeni (raionul Orhei) s.a. Ne-am convins ca in raionul Rezina (am trecut nu numai pe mosiile noastre, dar si pe cele gestionate de alte gospodarii) semanaturile de griu si orz arata foarte rau. Doar pe unele ogoare, ale diferitor gospodarii, in ansamblu vre-o 10-15 la suta din totalul semanaturilor, griul, orzul si mazarea arata satisfacator. O situatie relativ mai buna am vazut pe cimpurile semanate cu rapita. Porumbul, rasarita, alte culturi de primavara pe majoritatea cimpurilor au rasarit neuniform si daca in timpul apropiat nu vom avea ploi, acestea, dar si celelalte culturi, vor fi, in mare parte, compromise. Concluziile sunt urmatoarele: chiar daca in continuare timpul va fi favorabil pentru noi, nu putem spera la o roada medie mai mare de 2 tone de griu si 1,8 tone de orz de toamna. Orzul de primavara pe multe ogoare cred ca in genere nu va rodi. Tehnologiile avansate si tehnica moderna dau rezultatele dorite in conditiile raionului Rezina (sol, clima, precipitatii etc) numai in combinatie cu anumite procedee traditionale de lucrare a pamintului, verificate timp de decenii. Pe terenurile SRL „Slohor-Uris” din Slobozia-Horodiste, arate la o adincime de 30 cm si pe care solul a fost nivelat din toamna, starea semanaturilor este mult mai buna ca pe cele lucrate la suprafata. Multe cimpuri sunt napadite de buruieni care in conditiile din anul curent se dezvolta bine si exista pericolul ca semanaturile pe aceste terenuri vor fi compromise complet, pentru ca gospodariile nu dispun de mijloace pentru a procura erbicide, dar nici nu are cine prasi aceste suprafete. Daca la toate acestea mai adaug ca producatorii agricoli, spre deosebire de alti ani, nu au nici un fel de contracte de desfacere a productiei, dar nici idee despre preturile de vinzare, este absolut clar ca situatia in care au ajuns producatorii agricoli este extrem de complicata. Chiar si in anul trecut, cind se astepta o roada buna la majoritatea culturilor agricole, intreprinderile de procesare si achizitionare a productiei agricole au incheiat din primavara contracte cu producatorii, oferind avansuri banesti, garantii de achizitionare cel putin a unei parti din productia recoltata. In anul curent bancile nu crediteaza producatorii agricoli, iar intreprinderile de procesare si cele de achizitii ne spun: posibil vom cumpara o parte din productie, dar la preturile care se vor forma la momentul respectiv. Adica, cheltuieli facem, dar ce va fi mai departe nu stim. Serghei Uricu, directorul SRL „Slohor-Uris”, s. Slobozia-Horodiste: Desi se spune ca peste 60 la suta din economia tarii ii revine agriculturii, autoritatile isi aduc aminte de noi numai cind trebuie de platit impozitele. O situatie deosebit de complicata s-a creat in primavara curenta, in care majoritatea producatorilor agricoli au intrat fara resurse financiare, cu datorii, paminturi nelucrate etc. In asemenea situatii e greu de supravietuit de unul singur. Citiva lideri ne-am inteles sa organizam acest raid pentru a ne sfatui, a analiza eficienta tehnologiilor aplicate direct in cimp. Altii au sustinut ideea. Astfel ne-am convins: in anul curent roadele vor fi foarte modeste la majoritatea culturilor. Mai productive vor fi cimpurile lucrate dupa tehnologiile traditionale. Un cimp destinat pentru rasarita, de exemplu, noi l-am art asta toamna la 30 de cm, tot toamna am nivelat solul, iar primavara, cum numai solul s-a copt, a semanat rasarita. Pe acel cimp plantele au rasarit uniform, se dezvolta bine, chiar daca cantitatea de precipitatii a fost mica. Adica, acolo unde tehnologiile se respecta intocmai, situatia este mult mai buna. In cadrul raidului am discutat mult asupra tehnologiilor si metodelor de lucru care permit de a obtine rezultate bune cu cheltuieli minimale, cum am putea limita aplicarea chimicalelor in conditiile cind lanurile noastre-s excesiv de imburuienite, care agregate si masini sunt mai eficiente etc. Majoritatea colegilor au cazut de acord, ca producatorii agricoli din raion ar trebui sa ne asociem si sa promovam o politica comuna in ce priveste comercializarea productiei agricole, aprovizionarea cu chimicale, ingrasaminte s.a. Ion Soltan, directorul SRL „Tehnoif-Agro”, s. Pohrebeni: Seceta ne compromite masiv culturile. In luna mai am avut doar 8 mm de precipitatii. Din lipsa de umezeala culturile cerealiere, tutunul, legumele sunt foarte slabe, cele de primavara au rasarit neuniform. Facem totul pentru a supravietui, dar e greu de spus cit vom reusi. Statul a uitat de producatorii agricoli. Nu mai vorbesc de sustinere. Nici chiar Taxa pe Valoarea Adaugata, care conform legii trebuie sa fie rambursata gospodariilor agricole timp de 5-15 zile, nu ni se intoarce inca din decembrie. Nu am primit nici banii pentru fructele vindute toamna trecuta. Petru Ceban, presedintele AGT ”Speranta”, s. Echimauti: In toate gospodariile am vazut si cimpuri frumoase. De rapita, griu, rasarita, orz. Dar majoritatea semanaturilor sunt slabe. Din lipsa de resurse financiare n-a fost posibila respectarea pe toate cimpurile a tehnologiilor, si-a spus cuvintul si seceta din primavara curenta. In ansamblu, in mai multe sate situatia in agricultura este catastrofala. Majoritatea gospodariilor sunt inglodate in datorii pentru combustibil, chimicale, impozite, pe care nu stiu cu ce le vor achita, daca roada se asteapta sa fie foarte modesta. Plus la toate, si statul ne impinge in prapastie. La moment noua, bunaoara, statul ne datoreaza peste jumatate de milion de lei – TVA la tehnica si chimicalele procurate. Nimeni nu ne poate spune cind vom primi banii. In acelasi timp lumea se revolta ca nu platim salariile, nu achitam facturile pentru combustibil, energie, piese de schimb etc. Unii parteneri deja refuza sa ne deserveasca pe datorie. Iar recoltarea bate la usa. Pentru conformitate, Tudor Iascenco, 29 mai 2009 9 MAI – ZIUA EUROPEI. Pina nu se va schimba guvernarea, nu poate fi vorba de integrare in UE De la 2005 incoace, potrivit declaratiilor guvernarii de la Chisinau, obiectivul strategic al R.Moldova este Uniunea Europeana. A existat chiar si un acord de colaborare UE –R.Moldova, acum se vorbeste ca se lucreaza asupra unui alt document similar. Numai ca in Moldova foarte des se vorbeste una si se face alta. Uneori ai impresia ca la noi autoritatile si poporul traiesc in doua lumi paralele, care doar in timpul campaniilor electorale se apropie intrucitva, ca apoi iarasi sa revina fiecare in albia sa traditionala. In acest context, dar si fiindca suntem in zilele cind Europa marcheaza 52 de ani de pace, securitate si prosperitate, am propus unui grup de cititori ai saptaminalului, care au fost sau continua sa se afle in tumultul vietii social-politice si economice din regiunea Orhei, sa raspunda la intrebarea: "Actuala guvernare afirma ca obiectivul strategic al R.Moldova ar fi integrarea in Uniunea Europeana. Cit de real vi se pare acest obiectiv in contextul evenimentelor din Moldova din ultimii ani?" Nicolae Proca, profesor de istorie, liceul teoretic „Alexandru cel Bun” Rezina: Aspiratiile de integrare a R.Moldova in Uniunea Europeana sunt justificate, deoarece suntem intr-un spatiu comun al „europenizarii”. Dar sansele noastre la moment, cred ca sunt minimale, fiindca premisele formarii cetateniei europene lasa mult de dorit, necatind la faptul ca exista identitatea europeana respectiva. Cetatenia europeana isi propune sa construiasca o comunitate politica transteritoriala si sa faca din Uniune un spatiu public comunitar. Dezvoltarea teritoriala a R.Moldova nu permite formarea premiselor necesare pentru comunitatea europeana. Unul din actorii „europenizarii” este administratia publica locala, prerogativa careia consta in solutionarea problemelor interne ale societatii. Evenimentele care au avut loc in ultimul timp la Chisinau demonstreaza ca avem mult de lucru pentru consolidarea societatii. Un alt moment important este contradictia dintre nevoia de educatie pentru cetatenia europeana si absenta politicilor comunitare in acest domeniu. Fara sustinerea respectiva a scolii nu ne integram in UE. Scoala trebuie sa joace unul din rolurile principale in schimbarea mentalitatii si pregatirea viitorilor cetateni ai UE. Tudor Rotaru, consilier raional de Telenesti: Nu ne integram in UE fiindca autoritatile nu doresc acest lucru. De fapt, problema, cred, tine de mentalitate. Cum judeca Voronin asa judeca si Stratan, acum ex-ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, dar si toti diplomatii nostri. Numai atitudinea fata de Rominia cit face! Autoritatile de la Chisinau seamana cu un vecin hartagos, care cauta mereu capat de bucluc si cu care traitorii din jur nu prea vor sa aiba careva relatii. Putin probabil ca Europa sa vrea sa aiba dea face cu asemenea autoritati. Pina nu se va schimba guvernarea, nu poate fi vorba de integrarea noastra in UE si de o viata buna. Nicolae Podobinschi, medic, consilier raional de Telenesti: Odata ce rominofobia s-a transformat in politica de stat, ne vom integra in Uniunea Europeana la Sfintul-Asteapta. Or, intrarea in UE presupune cu totul alte relatii cu vecinii. Mai ales ca Rominia este si membru al UE, care detesta categoric asemenea relatii intre membrii ei. Tudor Rosca, functionar la CR Telenesti: Pentru a realiza cu adevarat acest obiectiv era necesara o conceptie bine gindita si materializata pas cu pas, cu participarea autoritatilor,dar si a cetatenilor, cum s-a procedat in alte tari. Guvernarea de la Chisinau insa permanent a zis una si a facut alta. Se vede ca Voronin si adeptii lui incurca UE cu URSS. Ceea ce a urmat dupa 5 aprilie arata ca guvernarea de la Chisinau isi bate joc in modul cel mai cinic de Europa, dar si de propriii cetateni. Cu PCRM in frunte nu vedem noi UE cum nu ne vedem propria ceafa. Petru Stanila, liderul unui ONG din Telenesti: De la 2001 incoace guvernarea a scapat intentionat o multime de trenuri care duceau in UE, fiindca nu doreste sa se conformeze altor reguli decit celor stabilite de propriii ideologi. Sunt sigur, guvernarea noastra nu doreste ca Moldova sa intre in UE, fiindca in conditiile de acolo, ea n-ar mai avea sanse sa ramina la putere. Ceea ce se face in aceasta ordine de idei sunt doar jocuri pentru cei naivi. Victor Svet, primarul comunei Alcedar, raionul Soldanesti: Lumea stie ca la 9 mai noi marcam Ziua Victoriei. Sunt prea putini cei care cunosc ca la aceasta data se mai sarbatoreste si Ziua Europei. Oricum, este o sarbatoare mai mult pentru cei de peste hotare, deoarece noi suntem prea departe de standardele stabilite in Europa civilizata. Moldova ar cistiga mult integrindu-se in UE, cetatenii capatind astfel posibilitatea de a circula liber, a iesi cu productia lor pe piata europeana. Pe de alta parte, acolo lucrurile sunt reglementate de o legislatie si conditii foarte dure, la care ne va fi foarte greu sa ne acomodam. Reporteri "C", 8 mai 2009 Piata din Rezina: haos si mizerie Activitatea pietei din Rezina continua sa ramana in topul temelor abordate de cititorii CUVANTUL-ui. In legatura cu aceasta reporterul ziarului a propus mai multor antreprenori si cumparatori de la piata sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1. Sunteti satisfacuti de modul cum sunteti deservti la piata din Rezina? 2. Ce credeti ca ar trebui de schimbat in activitatea pietei? Oxana M.: 1. Deservirea mi se pare normala, vanzatorii sunt binevoitori, eu nu am avut conflicte. 2. Iarna legumele comercializate aici deseori sunt inghetate. Cred ca produsele alimentare ar trebui sa fie comercializate intr-un pavilion incalzit si in care sa fie create conditii normale atat pentru pastrarea produselor, cat si pentru vanzatori-cumparatori. Am dubii in ceea ce priveste calitatea produselor alimentare, deseori preturile produselor nu corespund calitatii. La piata exista un serviciu de control al produselor, dar am impresia ca angajatii acestui serviciu doar aduna bani de la vanzatori, dar nu verifica si calitatea produselor. In orice caz, eu nu am vazut ca produsele expuse spre vanzare sa fie insotite de certificate de calitate. Artur I.: 1. Sunt satisfacut de deservire. 2. Eu vin pe la piata pentru ca este aproape de casa si pentru a afla noutatile din oras si raion. Insa starea pietii este deplorabila. Am auzit ca agentii economici nu vor sa investeasca in amenajarea pietei, construirea unor magazine moderne pentru ca terenurile de aici se dau doar in arenda si autoritatile permit doar constructii provizorii. Vad ca in ultimul timp aici au fost inaltate mai multe constructii capitale. Inseamna ca ori lumea nu-i informata corect, ori autoritatile nu-s corecte. Aliona: 1. Nu sunt satisfacuta de deservire pentru ca preturile la produse difera foarte mult de la vanzator la vanzator, nu se fac reduceri nici chiar de sarbatori, dimpotriva, in aceste perioade produsele la Rezina, de regula, se scumpesc. 2. Piata trebuie amenajata, create conditii normale si pentru cei care vand, si pentru cumparatori. Candva aici a fost construit un pavilion pentru comercializarea produselor alimentare, dar el este pustiu. De ce? Multi intreprinzatori comercializeaza imbracaminte, dar nu exista niste conditii elementare pentru a putea masura aceste haine. Lasa de dorit asortimentul marfurilor puse in vanzare aici. Deseori sunt nevoita sa plec la Rabnita sau la Chisinau pentru a procura lucrurile de care am nevoie, deoarece la Rezina nu prea ai din ce alege. Angela: 1. Despre calitatea deservirii nu pot spune nimic rau. 2. Ma deranjeaza mai mult ca nu exista un magazin de incaltaminte. Incaltamintea pe ploaie, arsita, ninsoare sta afara, pierzand din calitate, dar preturile raman aceleasi. Vanzatorii nu ofera nici o garantie pentru marfa vanduta. Nu exista nici un magazin care ar propune tesaturi, accesorii pentru vestimentatie. Ca sa cumperi cativa nasturi trebuie sa pleci la Rabnita sau Orhei. Masa, vanzatoare:1. Nu cred ca cineva poate fi satisfacut de situatia de la piata din Rezina. Pentru ca aici nu exista niste conditii elemenatre nici pentru cei care vand, nici pentru cei care cumpara. Multi dintre cei care castiga aici o bucata de paine au venit la piata de nevoie, pentru ca in alta parte nu au unde se aranja. Pe langa faptul ca vanzarea este foarte proasta, inghetam iarna si ne prajim la soare vara, pretul patentei a crescut simtitor. La sfarsit de luna, cand fac totalurile, tot mai des constat ca am muncit degeaba, veniturile abea de acopera cheltuielile. 2. Daca ar depinde de mine, as schimba totul. In primul rand as face un WC normal, in care sa nu-ti fie greata sa intri si de care angajatii de la piata s-ar folosi fara plata. Toate magazinele, si mai ales cele de produse alimentare, trebuie sa fie asigurate cu apa curgatoare. As crea conditii normale pentru cei care comercializeaza produse agricole si alimentare si as intrezice vanzarea acestora de la sol, cum se practica la noi de multi ani. Vladimir: 1. Nu sunt satisfacut. 2. Pentru ca aici domneste haosul si dezordinea. Trecand prin piata de fiecare data risti sa ajungi cu capul in vreo sarma, sa iesi murdar din cap pana in picioare de noroi sau ud leoarca de apa ce se scurge de pe peliculele cu care vanzatori incearca sa-si protejeze tarabele de precipitatii si soare. Produsele agroalimentare, inclusiv lactatele, sunt comercializate direct de pe pamant. Medicii sanitari isi au sediul chiar alaturi, deseori ii vad plimbandu-se prin piata, dar fara sa reactioneze la aceasta situatie iesita din comun. De cateva ori am incercat sa cer de la vanzatori certificate de calitate la productia scoasa in vanzare. Unii s-au uitat lung la mine, neintelegand despre ce-i vorba, altii mi-au spus ca au dat productie la analiza si au platit si daca ma intereseaza calitatea, sa ma duc la laborator… Andrei: 1. Piata a devenit un atribut indispensabil al vietii noastre, inclusiv si la Rezina. E bine ca avem o piata si ca aceasta piata pe an ce trece devine tot mai neincapatoare pentru intreprinzatori. Dar eu nu prea fac cumparaturi la piata din Rezina. Haine, incaltaminte procur la Chisinau sau la Balti, produse alimentare – din magazine specializate. La piata vin uneori dupa legume, fructe sau careva unelte pentru gospodarie. Pentru ca aici este mare mizerie, marfa-I necalitativa si scumpa. 2. Piata genereaza venituri solide. In cele circa trei decenii de cand functioneaza, cu resursele adunate s-ar fi putut face mult, inclusiv in ceea ce priveste amenajarea pietei, creare unor conditii normale atat pentru vanzatori, cat si pentru cumparatori. Din pacate, asta nu s-a intamplat. S-a construit un pavilion pentru produsele alimenatre, dar si acesta sta gol, iar lumea vinde productia afara, in praf si noroi. Fiindca pavilionul a fost construit fara cap. Desi incaperea este mare, are doar doua usi, cateva ferestre care nu asigura iluminarea normala, nu se incalzeste. Pet imp de zloata aici fara cizme nu poti intra. As fu curios sa aflu de ce autoritatile orasului se impaca cu aceasta stare de lucruri, de ce nu se intreprind masuri pentru a schimba lucrurile in bine? In campanile electorale din ultimul deceniu in aceasta ordine de idei au fost facute multe promisiuni, dar toate au ramas vorbe goale. Piata va fi reconstruita Solicitat sa comenteze situatia ce s-a creat la piata din Rezina si problemele sugestiile participantilor sa sondajul organizat de redactia “C”, Petru Sova, primarul or. Rezina ne-a relatat urmatoarele: Recent a fost formata o comisie in frunte cu viceprimarul Pavel Moraru care urmeaza sa se ocupe de reconstructia capitala a pietei. Sub egida acestei comisiei se elaboreaza planul reconstructiei si amplasarii noilor pavilioaone care trebuie sa carespunda rigorilor actuale. Noile pavilioane urmeaza sa fie construite si amenajate, conform destinatiei, din contul agentilor economici si persoanele fizice care activeaza acolo, pe terenuri oferite de primarie in arenda. Totodata administratia orasului va acorda tot spriginul celor implicati in reconstructia piatei, pentru ca proiectul sa fie realizat cat mai operativ si calitativ. In cadrul intralnirii recente cu lucratorii de la piata am inteles ca unii nu vor sa se implice in acest proces. Locurile ramase vacante vor fi scoase la licitatie. Administratia Colprodcoop-ului, intreprinderea care gestioneaza astazi piata, s-a adresat la primarie cu o cerere sa-i vindem terenul pe care-i amplastaa piata. Doleante similare au mai fost si de la alte persoane juridice si fizice. In aceasta ordine de idei vreau sa precizez, ca primaria nu va mai vinde terenuri in teritoriul pietei, ci doar le va da in arenda. Cand proiectul reconstructiei pietei va fi aprobat de toate persoanele si structurile avizate (conform calculelor noastre aceasta se va intampla in primul semestru al anului curent) in baza pietei prevdem sa constituim o intreprindere municipala care si va gestiona in continuare acest obiect, inclusiv si procesul de reconstructie, amenajare a tuturor obiectelor. Astfel situatia la piata din Rezina, speram, se va imbunatati considerabil. Sondajul a fost realizat de Nadejda Polihovici