Prietenii Cuvantului
Publicitate
Puterea activeaza eficient numai daca-i tinuta sub un control strict
Sunt un cititor activ al CUVANTUL-ui de multi ani. Urmaresc cu interes mai multe rubrici, inclusiv „Cere socoteala pentru banii publici”, o rubrica relativ noua, dar foarte actuala. Republica Moldova continua sa ramana in topul tarilor cu un nivel inalt al coruptiei, viciu care afecteaza, in primul rand, sectorul public. Si acest lucru se intampla pentru ca societatea noastra nu tine sub un control permanent si eficient activitatea autoritatilor de toate nivelurile, mai ales in ce priveste cheltuirea banilor publici. Faptul ca saptamanalul CUVANTUL se implica tot mai activ in acest proces este salutabil. Eu cred ca noi, cititorii, ar trebui sa exploatam mai cu indrazneala tribuna CUVANTUL-ui pentru a contribui la utilizarea cat mai rationala si eficienta a finantelor publice spre binele comunitatilor noastre.
Ceva aici nu-i la cale...
Conform legislatiei, toate tranzactiile cu finante publice trebuie sa treaca prin procedura de achizitii publice, ceea ce din start presupune si o anumita transparenta a acestora. Numai ca la noi majoritatea agentilor economici, nu mai vorbesc de persoane fizice, nu au posibilitate sa urmareasca informatia publicata in „Monitorul Oficial al R.Moldova” din cauza pretului exagerat de mare al publicatiei. Si buletinul Agentiei pentru Achizitii Publice ajunge la un numar foarte mic de participanti potentiali la aceste tranzactii. De atata la achizitiile publice organizate mai ales de autoritatile locale participa un numar limitat de agenti economici, de regula unii si aceiasi. Mai bine ar fi daca alaturi de informatia despre licitatiile de vanzare in presa locala ar fi publicate in mod obligatoriu si anunturile despre achizitii.
O problema actuala ramane, in opinia mea, calitatea devizelor de cheltuieli a obiectelor preconizate pentru constructie sau reparatie, elaborate la cererea structurilor de stat. O statie de clorare a apei pentru o localitate ca Rezina, potrivit datelor specialistilor de la I.S. ”Servicii Comunal-Locative” costa 1 mln de lei. La licitatia de procurare a acestei statii, organizata de primaria Rezina, s-au prezentat doi agenti economci, unul oferindu-se sa aduca si sa instaleze statia cu 731 mii lei, altul – numai cu 250 mii lei (!?). In acelasi timp, aceeasi I.M. ”SCL”, primind de la primarie 500 mii lei pentru un agregat de curatire a tevilor de canalizare, il procura exact cu aceasta suma, desi, dupa cum am citit in CUVANTUL, un agregat absolut nou, de aceeasi marca putea fi procurat la un pret mult mai convenabil.
Ori alt caz. Specialistii primariei Rezina au calculat ca schimbarea scoperisurilor a trei blocuri de la gradinita nr. 6 ar necesita 649 mii lei, in timp ce firmele care au castigat licitatia s-au angajat sa efectueze lucrarile pentru o suma aproape de doua ori mai mica.
Din aceste informatii si cifre intelegi ca ori proiectantii triseaza, ori executantii din start dau de inteles ca vor fi nevoiti „sa faca economii”, din contul calitatii, desigur. Reiesind din propria experienta, inclin sa cred ca mai aproape de realitate este prima varianta. Lucrez in functia de director al Scolii Profesionale din Rezina 19 ani. In aceasta perioada imobilele scolii au fost supuse de mai multe ori reparatiilor curente si capitale. De la buget, in acest scop, n-am primit nici un banut. Am efectuat lucrarile cu fortele si resursele noastre. Daca mergeam si noi pe calea obisnuita, cheltuielile ar fi fost de 7-8 ori mai mari.
Aria monitorizarii trebuie extinsa
In articolul „Transparenta contribuie la imbunatatirea situatiei”, publicat in numarul precedent, CUVANTUL scrie ca transparenta procesului achizitiilor publice s-a rasfrant pozitiv asupra procesului de cheltuire de catre autoritatile rezinene a finantelor publice. Nu zic ba, dar consider ca la acest capitol suntem abea la inceput de cale. Multe afaceri, finantate din haznaua publica, raman inca invaluite de taine si nimeni nu se grabeste sa toarne lumina asupra lor. De exemplu, de vre-o cinci ani autoritatile din Rezina tot aloca sute de mii de lei pentru reparatia fostei gradinite si actualei Case de creatie a copiilor, dar starea imobilului aproape ca nu s-a schimbat. Ori sa luam starea fondului locativ. Cred ca ar fi normal ca din bugetul orasului sa fie rezervata o anumita suma pentru intretinerea fondului locativ. Am in vedere reparatia retelelor de comunicatii, acoperisurilor, amenajarea spatiilor de agrement din preajma blocurilor s.a. Din cate stiu, unele blocuri beneficiaza de asemenea sustinere. In blocul in care locuieste familia mea toate reparatiile se fac din contul locatarilor. In toamna curenta, bunaoara, vrem sa schimbam retelele ingineresti din subsol. Cu propriile resurse, desigur, fiindca primaria n-are bani. Dar poate ar fi bine ca primaria sa elaboreze un plan de reparatie a blocurilor locative care sa fie afisat in fiecare casa si oamenii sa stie care si cand va fi reparat, ce lucrari vor fi executate, care va fi contributia din buget si cat vor trebui sa adune insisi locatarii.
Anul trecut bugetul orasului a fost completat cu circa 8 mln de lei dividende de la Lafarge Ciment (Moldova) SA. Este o suma solida. Intr-un numar al CUVANTUL-ui am citit despre decizia Consiliului Orasenesc cu privire la repartizarea acestor mijloace. Dar ce s-a intamplat mai departe, cum au fost valorificare aceste resurse nu stiu. Sunt convins ca acest lucru nu-l cunoaste majoritatea rezinenilor. De ce? In lipsa unei informatii corecte si obiective apar zvonuri, banuieli, greseli.
Si inca ceva. CUVANTUL, din cate am inteles, monitorizeaza procesul cheltuirii banilor in domeniul achizitiilor publice in cadrul primariei Rezina. Ar fi bine ca aria monitorizarii sa se extinda asupra intregului raion. In localitatile rurale la acest capitol situatia este si mai complicata.
Gheorghe Migoreanu, directorul Scolii Profesionale Rezina, 3 septembrie 2010
Primaria a iesit din impas cu ajutorul parintilor si al pedagogilor
Au scos-o la capat cu puterile proprii
Am remarcat in unul din articolele anterioare ca Consiliul Orasenesc Orhei a alocat pentru reparatia scolilor si gradinitelor aproape un milion de lei, de cinci ori mai putin decit prevedeau necesitatile, pe motiv ca posibilitatile bugetului sunt extrem de limitate.
Vladimir Papusoi, viceprimarul orasului, responsabil pentru problemele de urbanism, ne-a relatat ca reparatia capitala a gradinitei nr. 12 mai continua, iar reparatia fatadei liceului „I.L. Caragiale” urmeaza sa inceapa imediat dupa licitatia de selectare a antreprenorului.
Lucrarile de constructie capitala in institutiile subordonate primariei sunt efectuate de catre o echipa proprie compusa din cinci specialisti in frunte cu inginerul Veaceslav Onofras. La moment acestea infaptuiesc lucrarile de reparatie capitala a cladirii gradinitei nr. 12. Au fost renovate deja retelele sanitare si sistemele de incalzire, fiind instalate aproape jumatate de kilometru de diferite conducte.
Materialele de constructie pentru institutiile scolare si prescolare, in valoare totala de peste 200 mii lei, au fost procurate in urma unor concursuri de oferte de preturi desfasurate in perioada aprilie - mai c. S-au repartizat 1044 kg de vopsea, 440 kg de adezivi pentru teracota, peste 20 tone de ciment, 60 tone de nisip, 50 kg de solventi, aproape 350 kg de vopsea pe emulsie de apa, alte materiale.
La „I.L. Caragiale” au reparat lucratorii tehnici, parintii si pedagogii
Interiorul liceului „I.L. Caragiale” acum este de nerecunoscut dupa lucrarile de reparatie care au avut loc aici in timpul verii. Dupa cum ne-a relatat dna Maria Chislaru, directoarea liceului, cheltuielile resurselor alocate din buget au fost in limitele devizului (40 000 lei).
Fara ajutorul asociatiei parintilor si pedagogilor cam greu am fi scos-o la capat, remarca in continuare dna Chislaru. Mai bine de 30 la suta din cheltuielile pentru reparatie au fost suportate anume de catre parinti si pedagogi, acestea participind activ si la lucrari. Inca bine ca la noi toti au o atitudine grijulie fata de patrimoniul liceului, zice directoarea.
Reiesind din propriile posibilitati
Si la liceul „Alecu Russo” au efectuat o mare parte din lucrarile de reparatie cu fortele proprii. „Initial primaria ne-a fagaduit 240 mii de lei pentru reparatia salii de sport, dar pina la urma administratia orasului a gasit doar 30 mii de lei. Aceste resurse au ajuns pentru reparatia coridoarelor si unele lucrari efectuate in curtea liceului. Restul lucrarilor, in valoare de doua ori mai mare decit suma alocata de primarie, le-am acoperit din propriile mijloace, donatiile parintilor, care au contribuit mult si cu munca lor. A fost una din cele mai dificile reparatii din ultimii ani, insa am scos-o, totusi, la capat", ne-a spus dna Margareta Paiul, directoarea liceului.
La liceul „M.Lomonosov” mesterii au venit cam tirziu
Pentru lucrarile de reparatie la Liceul Teoretic „M. Lomonosov” primaria a alocat 20 mii de lei. In opinia dnei Maria Grigoras, directoarea institutiei, suma data este foarte modesta comparativ cu necesitatile institutiei, dar nu au inaintat pretentii, intelegind ca bugetul orasului este foarte auster.
Cei cinci reparatori din brigada lui Veaceslav Onofras s-au apucat sa costruiasca WC-ul doar acum citeva zile si, probabil, nu se vor incadra in perioada ce a mai ramas pina la inceperea noului an scolar, spune M.Grigoras. Dar cea mai mare problema pentru institutie, potrivit directoarei, o constitue geamurile care n-au fost schimbate de cind a fost edificata cladirea. Pentru asta este nevoie de peste 200 mii de lei, de care primaria deocamdata nu dispune si fara un proiect investitional, se vede ca nu vom solutiona problema, este de parere dna Grigoras.
"Am facut ce am putut..."
La gimnaziul nr. 6 au fost utilizate pentru reparatii materiale de constructie in suma de peste 30 mii de lei, care nici pe departe nu acopera necesitatile, dar, precum a remarcat dna Ana Ciobanu, directoarea institutiei, colectivul este multumit si de atit. Mijloacele bugetare au ajuns pentru procurarea materialelor de constructie necesare pentru reamenajarea WC-ului din curte si pentru vopsirea geamurilor. Restul au fost procurate pe banii adunati de la parinti si pedagogi, sustine directoarea.
Cea mai mare problema a gimnaziului o constitue mobilierul invechit, geamurile si acoperisul care necesita o interventie urgenta, sustine dna Ciobanu.
Unica problema - lipsa resurselor financiare
Mihai Tihon, consilier orasenesc, care pe parcursul a mai bine de zece ani monitorizeaza reparatia scolilor si a gradinitelor, spune cu regret ca in haznaua orasului in prima jumatate a anului curent s-au acumulat doar 70 la suta din veniturile preconizate. Veaceslav Mustovici, consilier si membru al grupului de lucru pentru achizitii publice crede ca primaria va cauta noi mijloace banesti pentru a continua lucrarile de reparatie. O varianta ar fi contractarea unui credit de doua milioane de lei destinat pentru lucrarile de reparatie, inclusiv a fatadei Liceului Teoretic „I.L. Caragiale”.
Simion Botan, responsabil pentru reparatii capitale la Directia Generala Invatamint, Tineret, Sport Orhei a remarcat ca chestiunea privitor la nivelul de pregatire a institutiilor preuniversitare si prescolare din oras pentru noul an de studii va fi examinata de o comisie speciala, care urma sa viziteze aceste institutii marti, 24 august.
Responsabilul a opinat ca la sate starea de lucruri in ce priveste pregatirea institutiilor pentru noul an scolar ceva mai buna. Primarii localitatilor au fost mai abili, accesind si proiecte investitionale, utilizind la maximum mijloace proprii. Ce s-a facut la Orhei si cum au fost utilizate mijloacele preconizate pentru sectorul dat urmeaza inca sa analizam, ne-a spus Simion Botan.
Ion Cernei , 27 august 2010
In imagine: Cladirea Liceului Teoretic „I.L. Caragiale”, una din perlele arhitecturale ale urbei, necesita reparatii urgente si costisitoare.
Transparenta contribuie la imbunatatirea situatiei
Achizitiile de produse alimentare pentru institutiile prescolare si preuniversitare din Rezina, pe trimestrul trei, se cifreaza la peste 450 mii de lei. Pentru ca cititorul sa inteleaga
mai bine semnificatia acestei cifre, vom preciza ca in perioada data elevii de la cele doua licee si doua gimnazii se vor alimenta doar o luna, celelalte doua fiind in vacanta.
In prima jumatate a anului 2010 din bugetul orasului Rezina pentru alimentatia copiilor au fost cheltuiti 524 mii de lei. In luna august in meniul gradinitelor a fost inclusa si carnea proaspata de porcina si bovina, care treptat trebuie sa inlocuiasca pulpele de gaina si carnea inabusita.
Resursele destinate
pentru alimentatia copiilor nu se valorifica integral
In CUVINTUL din 2 iulie c. mentionam ca in bugetul or. Rezina pe 2010 au fost rezervati pentru alimentarea copiilor din institutiile prescolare si cele preuniversitare 1 mln 719 mii lei, din care in prima jumatate de an au fost valorificati numai 524 mii de lei. Astfel, si in anul curent se repeta istoria veche, cind o mare parte din resursele financiare destinate pentru alimentarea copiilor ramin nevalorificate, iar serviciile de resort constata ca meniul copiilor nu este destul de bine balansat, unele produse lipsesc, iar altele nu sunt de calitatea dorita.
Din discutiile cu factori de decizie din administratia orasului, institutiile prescolare si cele de invatamint am conchis ca aceasta stare de lucruri are la baza urmatoarele cauze: regulile extrem de complicate si greoaie de organizare si desfasurare a achizitiilor publice; lipsa de coordonare dintre actiunile administratiei orasului si institutiilor beneficiare; uneori indiferenta si incompetenta persoanelor implicate in acest proces. Anume din aceste motive in trimestrul I s-au produs mai multe pauze in alimentarea copiilor, in diferite perioade in meniul copiilor au lipsit fructele, o parte din legume, carnea proaspata, alte produse.
Sunt multe schimbari pozitive
Solicitata sa spuna cum a evoluat situatia de la inceputul anului si pina in prezent Tatiana Cuzuioc, sefa gradinitei nr.2 a remarcat ca schimbarile sunt evidente. „Treptat am inceput sa primim si legume, fructe, sucuri, lactate, peste in asortiment larg. Acum copiii primesc si cascaval, care nu mai tin minte cind a figurat in meniurile noastre, a precizat dna Cuzuioc. Pina nu demult raminea problematica aprovizionarea cu carne proaspata, in locul careia ni se dadeau pulpe, crenvursti si carne inabusita. Motivul principal era ca aceste produse sunt mai ieftine. Incepind cu luna august am inceput sa primim si carne proaspata de porcina si bovina. Eu cred ca in aceste schimbari un rol important a jucat si monitorizarea publica a procesului alimentarii copiilor si cheltuirii resurselor financiare bugetare, atentia permanenta pe care o acorda acestor probleme saptaminalul CUVINTUL”, a mentionat Tatiana Cuzuioc.
Dumneaei a mai adaugat ca problema principala pentru gradinita nr. 2 ramine incalzirea institutiei in perioada rece a anului. Conform schemei actuale, gradinita primeste caldura de la statia termica a Liceului Teoretic „Aleksandr S.Puskin”. In anul trecut utilajul din aceasta statie a fost schimbat, dar si in liceu, si in gradinita iarna temperatura aerului a fost mult mai joasa de cea normala (CUVINTUL a scris despre acasta problema). Atunci s-a convenit cu administratia orasului ca sa caute posibilitati pentru a construi la gradinita o statie termica autonoma. Din banii alocati anul acesta pentru gradinita a fost construit gardul, citeva pavilioane si suma ramasa nu va ajunge pentru statia termica. „Am vorbit cu primarul si el mi-a spus ca la moment in buget nu sunt careva rezerve, dar oricum gradinita nu va ramine fara caldura”, a precizat Tatiana Cuzuioc.
In aceeasi ordine de idei, Anatolie Caraivan, directorul Liceului Teoretic „Aleksandr S.Puskin”, la inceputul anului era foarte suparat pe primarie pentru problemele legate de incalzirea nesatisfacatoare a institutiei, dereglarile din procesul de aprovizionare a liceului cu produse alimentare. Solicitat sa relateze pentru CUVINTUL ce s-a facut sau se face pentru solutionarea acelor probleme, Anatolie Caraivan a remarcat ca liceului, totusi, i-au fost alocati 430 mii de lei si in prezent este pe sfirsite reparatia acoperisului si a veceului, au fost reparate sistemele de incalzire si de canalizare. „Acum avem posibilitate sa reglam temperatura in sistema si in incaperi. Cred ca si gradinita nr.2 va fi asigurata cu caldura mai bine ca in anul trecut, chiar daca nu se va reusi construirea acolo a unei statii termice autonome”, a spus A.Caraivan.
Agentia, impusa sa-si revada principiile
La tenderul de achizitii publice a produselor alimentare pentru trimestrul trei, la invitatia primariei Rezina au raspuns patru agenti economici: SRL”MAX-Victor”, SRL „Alinc”(ambele din Rezina), SRL ”Lapmol” din Chisinau si Fabrica de unt din Floresti. Analizind ofertele intreprinderilor pe cele 45 feluri de produse solicitate, grupul de lucru al primariei a incheiat contracte de achizitie cu toti participantii la licitatie, conducindu-se de principiul „cel mai mic pret”. Cele mai multe pozitii si de data aceasta le-a cistigat SRL ”MAX-Victor”, suma contractului fiind de circa 323 mii de lei. Fabrica de unt din Floresti va vinde institutiilor din Rezina produse in valoare de circa 65 mii de lei, SRL ”Alinc” – de 44,8 mii de lei, iar SRL „Lapmol” – de 22,4 mii de lei.
Agentia de Achizitii Publice a acceptat achizitiile facute de primaria Rezina in afara de doua pozitii: carne proaspata de porcina si carne proaspata de bovina, considerind ca preturile de 75 si, respectiv, 73 de lei pentru 1 kg sunt „majorate nejustificat”. Primaria Rezina a fost nevoita sa anunte un tender repetat pentru aceste produse, la invitatie reactionind trei agenti economici din partea locului. Oferta propusa de SRL ”MAX-Victor” si de data aceasta s-a dovedit a fi cea mai avantajoasa, desi suma totala contractata de primarie pentru aceste produse a depasit-o chiar cu citeva mii de lei pe cea din prima licitatie. De data aceasta primaria a fost nevoita sa achizitioneze carnea de procina cu 70, iar cea de bovina – cu 85 de lei /kg (inclusiv TVA), ceilalti doi agenti economici solicitind preturi si mai mari.
„Am incercat sa implicam in achizitiile de carne si agenti economici din alte localitati, dar toti au refuzat, motivind ca cheltuielile de transport sunt mari si, luate impreuna cu cele ale produselor, nu se incadreaza in parametrii care ne-ar aranja pe noi”, a precizat primarul de Rezina Petru Sova, adaugind ca pina la urma Agentia de Achizitii Publice s-a vazut nevoita sa aprobe rezultatele licitatiei.
Tudor Iascenco, 20 august 2010
Doua strazi urmeaza sa fie reconstruite intr-un trimestru
Pe 10 august c. SA ”Magistrala”din Balti a demarat lucrarile de reparatie capitala a unui segment al strazii Lomonosov 2-50 din Rezina (1 km cu latimea de 6 m). Iar saptamina viitoare, lucrari similare va incepe SRL „Marnicmih” din Chisinau pe str. Nicolae Milescu-Spataru din s. Stohnaia. Ambele obiecte sunt finantate de Fondul de Investitii Sociale din Moldova in proportie de 85%, restul cheltuielilor fiind acoperite din contributiile comunitatilor respective. Conform contractelor incheiate recent, strazile urmeaza sa fie reconstruite pe parcursul trimestrului al treilea al anului 2010.
Peste 300 mii lei economisiti
La licitatia de achizitii publice, organizata de primaria Rezina acum trei saptamini, pentru primul obiect au concurat trei agenti economici, pentru al doilea – numai doi. Grupul de lucru al primariei a dat prioritate, in primul caz, SA ”Magistrala” din Balti, in cel de-al doilea - SRL „Marnicmih” din Chisinau, care au propus cele mai rezonabile preturi si conditii de realizare a proiectelor. SA „Magistrala” a solicitat pentru reparatia segmentului strazii Lomonosov de la sediul Pazei de Stat pina la Casa de cultura din Stohnaia (1 km), 2 mln 739,3 mii lei, cu 272,6 mii lei mai putin decit se prevedea in caietul de sarcini; SRL „Marnicmih” – pentru str. Nicolae Milescu-Spataru din suburbia Stohnaia – 1 mln 61 mii lei, cu circa 31 mii mai putin decit erau preconizati. Fondul de Investitii Sociale din Moldova a aprobat rezultatele licitatiei. Apropo, acum citiva ani SA ”Magistrala” a reparat str. 1 Mai din Rezina pe sectorul de la str. 27 August pina la statia de autobuze
O problema cu barba solutionata cu ajutorul FISM
Ambele strazi demult isi asteapta rindul ca sa fie aduse in ordinea cuvenita. Str. Lomonosov este parte componenta a traseului ce duce spre Manastirea Saharna, traseu cu o circulatie foarte intensiva pe tot parcursul anului. In zilele de odihna sau la sarbatori, numai la Manastirea Saharna vin pina la 50-70 de autocare si microbuze cu lume din toate colturile tarii, dar si sute de autoturisme. Aceasta strada a suferit in urma tuturor inundatiilor din ultimele decenii. Desigur, dupa ce trec acest sector, care-i numai gropi, pelerinii pleaca cu impresii foarte urite despre autoritatile locale si centrale. De fapt, in ultimul deceniu s-au facut unele incercari de a repara sectorul dat. Prin anul 2002 primarul de Rezina Ion Burciu a organizat o excursie la Manastirea Saharna a primelor doamne de la ambasadele statelor straine in R.Moldova in frunte cu Taisia Voronin si sotiile altor inalti demnitari din Chisinau, trecindu-le anume pe acest sector. La plecare primarul a primit asigurari ca drumul numaidecit va fi reparat. Dar peste putin timp la conducerea orasului si raionului au venit alti oameni, cu alte interese. Strada Lomonosov n-a avut noroc sa fie reparata, chiar daca si ulterior au fost facute mai multe promisiuni in aceasta ordine de idei.
La inceputul anului curent FISM a anuntat un concurs de proiecte sociale pentru localitatile din R.Moldova care au suferit in urma inundatiilor din vara lui 2008. In acest scop FISM oferea oraselor granturi in suma de aproximativ 200 mii USD, iar localitatilor rurale – de 85 mii USD. In cadrul consultarilor publice ale primariei cu cetatenii din teritoriu s-a ajuns la concluzia ca or. Rezina ar fi bine sa participe la acest concurs cu un proiect de revitalizare a str. Lomonosov, iar suburbia Stohnaia – cu altul de reconstructie a str. Nicolae Milescu-Spataru. Consiliul orasenesc a sustinut propunerile primariei si grupurilor de initiativa ale cetatenilor, ajutind si la adunarea contibutiilor comunitatilor, care trebuiau sa fie nu mai mici de 15% din valoarea totala a proiectelor.
Etapa a doua in procesul de realizare a acestor doua proiecte - intocmirea documentatiei si aprobarea ei in instante a durat citeva luni si s-a incheiat cu licitatia de selectare a antreprenorilor. Acum urmeaza faza cea mai importanta – indeplinirea lucrarilor.
Calitatea lucrarilor –
sub control dublu
Conform contractelor, SA ”Magistrala” urmeaza sa efectueze reparatia str. Lomonosov in 45 de zile; SRL „Marnicmih” a cerut cu o luna mai mult. Reparatia str. Lomonosov prevede si constructia pe sectorul dat a unui trotuar cu lungimea de 868 de metri, lucrare estimata la peste 187 mii lei. Perioada de garantie pentru materialele de constructie utilizate la executarea lucrarilor este de 3 ani de la data darii finale in exploatare a obiectului. Contractul mai ofera antreprenorilor o perioada de 90 de zile pentru remedierea definitiva a defectelor depistate la momentul darii provizorii in exploatare a obiectului. In cazul nerespectarii conditiilor contractului, mai ales celor care tin de termenii de executare si calitatea lucrarilor, sunt prevazute diverse sanctiuni de ordin financiar.
Lucrarile vor fi supravegheate de specialisti in domeniu, selectati de beneficiarii proiectelor in baza de concurs si care vor fi remunerati din mijloacele prevazute in devizele de cheltuieli. La str. Lomonosov supraveghetor tehnic va fi Petru Bahna, de la SA ”Drumuri-Rezina”. Pentru celalalt obiect supraveghetorul inca urmeaza sa fie selectat.
Un rol si mai mare in monitorizarea calitatii lucrarilor ar putea, credem, sa-l joace agentiile de implementare a acestor proiecte si grupurile de initiativa ale cetatenilor din sectoarele respective.
Tudor Iascenco, 13 august 2010
In imagine: Strada Lomonosov la inceputul lucrarilor de reconstructie
Cititorii se intereseaza...
Articolele din seria „Cere socoteala pentru banii publici” care au ca obiectiv monitorizarea procesului achizitiilor publice in primariile Orhei si Rezina au trezit interesul cititorilor „C”. In adresa redactiei parvin diverse intrebari, generate anume de situatiile descrise in publicatiile de la aceasta rubrica. Astazi la intrebarile cititorilor raspund persoane initiate in domeniul achizitiilor publice din cadrul primariei Orhei.
Cum primaria a cumparat zahar cu 22 de lei kilogramul?
- Intr-o dare de seama de la masa rotunda privind achizitiile publice cineva a pomenit despre un raport al Curtii de Conturi care depistase ca o firma a livrat unei scoli zahar cu 22 de lei kilogramul. Cum a putut sa se intimple asa ceva in conditiile cind achizitiile publice sunt controlate de catre Agentia de resort, dar si de catre presa? ne-a intrebat Andrei Donos, un cititor din Orhei, caruia dna Olga Zgureanu, specialista in achizitii publice la primaria Orhei, ii raspunde:.
- Conform informatiei pe care o detinem, asemenea tranzactii nu au avut loc. S-a intimplat altaceva. Firma care presteaza servicii de alimentare a elevilor in unul din gimnazii s-a inteles cu directia institutiei sa-i fie achitate serviciile la pretul unei cantitati de zahar evaluat la 22 de lei pentru un kilogram. Rostul acestei tranzactii nu-mi este inteles. Am aflat tocmai acum din presa. Repet, in cadrul activitatilor noastre este exclusa o asemenea situatie, a precizat dna Zgureanu.
Geepul primarului, furtuna intr-un
pahar cu apa?
- Presa locala a scris despre Geepul lui Ion Stratulat, primarul de Orhei, procurat, chipurile, de la fiul sau. S-a publicat si s-a uitat. Organele de resort nu au intentat o ancheta cum ar fi trebuit sa se intimple, presa nu a mai revenit la tema, ceea ce nu mi se pare normal, sustine Ion Cristea, alt cititor.
- Era nevoie de procurat anume un automobil de teren pentru primar, ne spune Mihai Tihon, consilier raional si orasenesc si membru al grupului de lucru pentru achizitii publice. Chestiunea a fost discutata si la consiliu, acesta alocind 200 mii de lei pentru procurarea automobilului, lucru care s-a facut conform procedurilor legale de achizitii. Bineinteles ca nu am putut sa procuram un UAZ-469 care la toti parametrii este net inferior unui Geep japonez sau coreian chiar si la mina a doua. Dar, de fiecare data cind efectuam o licitatie, semnam o declaratie ca nu suntem in grade de rudenie cu cei care participa la licitatie, a mai remarcat dl Tihon.
Licitatia pentru
consolidarea terenurilor - din nou aminata
- Este aminata a treia oara licitatia de selectare a antreprenorului care va efectua consolidarea terenurilor contra alunecarilor din cartierul Bucuria. Care ar fi motivul? intreaba Nicolae Zglavuta.
- Licitatia la care va referiti a fost aminata fiindca doi din cei trei ofertanti nu au prezentat pachetele necesare de documente, ne-a spus Veceaslav Mustovici, membru al grupului de lucru. Lucrarile de consolidare a terenului in cartierul Bucuria sunt estimate la 8 milioane de lei. Acestea includ lucrari de drenaj, incorporarea in sol a zeci de stilpi de beton, adica proceduri care necesita un volum mare de munca calificata, experienta si talent ingineresc. Mai este si vorba de citeva milioane de lei publici, pe care trebuie sa-i valorificam rational si eficient. S-ar putea sa aminam procedura pina cind ii vom avea pe cei trei ofertanti cu documentele in regula.
Parteneriatul
public-privat nu este cumva o modalitate
de irosire a banilor publici?
- Am auzit ca primaria initiaza un parteneriat cu o firma sau un grup de constructie pentru diferite lucrari publice. Nu este aceasta o modalitate de irosire a banilor publici prin firme apropiate conducerii primariei? intreaba Vasile Cocarcea, functionar pensionat.
- Parteneriatul public-privat este o metoda de colaborare a antreprenorilor locali, si nu numai, cu autoritatile publice bine cunoscuta si apreciata in toata lumea. Orheiul este pionier in republica in ce priveste utilizarea acestei modalitati de colaborare. Astfel, la edificarea unor noi blocuri de locuit sau a unui microraion vom alege pe parcursul a doua luni un partener din rindul firmelor de constructie care va oferi disponibilitatea de a face anumite investitii, va prezenta caietele de sarcini si pentru lucrari publice la constructia de strazi, conducte de apa, canalizare, ne-a spus Vladimir Papusoi, viceprimarul de Orhei. De atita procedura de selectare a partenerilor dureaza mai mult ca de obicei. Daca mai tinem cont ca multi oraseni isi vor costrui locuinte dupa principiul ipotecar, adica vor investi economiile lor in aceste blocuri, este clar ca trebuie sa fim foarte responsabili. In strainatate anume prin parteneriatul public-privat urbele, dar si comunitatile au cunoscut o dezvoltare surprinzatoare. Apropo, ideea parteneriatului public-privat a fost adusa de catre primarul Ion Stratulat, dintr-un oras din strainatate .
Transparenta
e necesara
- Mi s-a creat impresia ca presa prea lauda primaria Orhei vizavi de actiunile realizate prin procedurile de achizitii publice, ne-a spus Victor Jantovan, om de afaceri din Orhei.
- Salutam prezenta presei la activitatile noastre, oferim toata informatia ce tine de procesul de achizitii, spune Veceaslav Mustovici, consilier, membru al grupului pentru achizitii publice la primaria Orhei. La inceput am simtit un fel de discomfort cind unii directori de gradinite ne-au spus ca reporterul se intereseaza de calitatea produselor, preturile de achizitii, modalitatile de deservire. Ulterior insa ne-am zis ca transparenta doar va contribui la eficientizarea procesului. Este in interesul nostru ca activitatea autoritatilor sa fie cit mai transparenta, cit mai cunoscuta de cetateni mai ales in ceea ce tine de cheltuirea banilor publici.
Ion Cernei, 13 august 2010
Apeduct si sistem de canalizare pentru Rezina-Vest
Sistemul de aprovizionare cu apa potabila si evacuare a reziduurilor din cartierul Rezina-Vest, (beneficiari - peste 500 de locuitori),
este una din cele mai mari constructii capitale prevazuta in planul de activitate al primariei Rezina din ultimii ani. Potrivit primarului Petru Sova, realizarea acestui proiect, estimat la peste sase mln de lei, a inceput anul trecut si urmeaza a fi incheiata in 2011.
Prima transa a sistemului este constituita dintr-o sonda arteziana cu capacitatea de 120 m3/zi, un castel de apa cu volumul de 25 m3 si retele subterane cu lungimea de circa 500 metri. Obiectul in valoare totala de 709,8 mii lei a fost finantat de Uniunea consolidata pentru implementarea programelor IFAD (485,7 mii lei), primaria or. Rezina (138,4 mii lei) si grupul neoficial de producatori agricoli (GT "Girlea Andrei P.”, SRL”Omprico-Invest” s.a.) contributia carora a constituit 85,7 mii lei.
La inceputul lunii august 2009, prin licitatie, a fost determinat antreprenorul lucrarilor. Finantatorii au dat prioritate ofertei propuse de I.I. „Mihail Rudenciuc” din Chisinau, care s-a angajat sa construiasca intreg sistemul in trei luni.
Lucrarile au fost incheiate la inceputul lunii decembrie a.t. Comisia de receptie a obiectului a convenit ca actul final de predare-primire a lucrarilor sa fie semnat peste 6 luni, perioada in care beneficiarii urmau sa supravegheze starea constructiilor si cum functioneaza utilajul.
Andrei Girlea, patronul GT ”Girlea Andrei P.”, unul din promotorii activi ai acestui proiect, considera ca un merit deosebit in realizarea lui apartine finantatorului principal – IFAD, care a sustinut din start initiativa rezinenilor. „La un moment se parea ca proiectul nostru s-a impotmolit de-a binelea: Agentia pentru geologie si geodezie cerea 3 luni si vreo 60 de mii pentru elaborarea partii respective a proiectului, lucru absolut inacceptabil pentru noi. Am cautat alte variante si pina la urma am gasit o firma care a efectuat lucrarile de geodezie in 28 de zile contra unei sume de trei ori mai mici. Si antreprenorul, I.I. „Mihail Rudenciuc” si-a facut datoria constiincios, chiar daca pe parcurs au aparut mai multe probleme neprevazute, cheltuieli suplimentare, spune A.Girlea.
Petru Sova, primarul or. Rezina, la fel este de parere ca antreprenorul si-a facut onest datoria. La momentul perfectarii actului de predare-primire a lucrarilor au fost constatate si unele lacune, pentru lichidarea carora s-a stabilit o perioada de 6 luni. „De fapt, daca supraveghetorul tehnic al lucrarilor monitoriza mai atent si mai principial lucrarile, posibil ca obiectul dat demult putea fi primit in exploatare”, a fost de parere primarul.
Inginerul Vladimir Polihovici, care a supravegheat lucrarile la prima transa a sistemului de aprovizionare cu apa din microraionul Rezina-Vest, la rindul sau, sustine ca toata vina pentru problemele aparute o poarta antreprenorul. "I-am indicat care lucrari mai trebuie facute, de citeva ori am stabilit termenele de dare in folosinta deplina a obiectului, dar reprezentantii antreprenorului, sub diferite pretexte, nu s-au prezentat. Totusi, in timpul apropiat cred ca actul final va fi semnat", ne-a spus inginerul.
Urmatoarele doua transe prevad construirea retelelor stradale ale apeductului si sistemului de canalizare. Dupa cum ne-a relatat primarul Petru Sova, proiectul apeductului a trecut deja expertiza, a fost elaborat caietul de sarcini si in timpul apropiat va avea loc tenderul de selectare a antreprenorului. Primarul sustine ca deja sunt mai multi doritori de a construi acest obiect, ceea ce inseamna ca, gratie licitatiei, va fi posibil de redus in oarecare masura costul lucrarilor, desfasurarea carora va incepe imediat ce va fi selectat antreprenorul. Apeductul urmeaza sa fie finantat din dividendele venite anul trecut in bugetul orasenesc de la compania Lafarge Ciment (Moldova) SA.
A treia transa a proiectului - retelele de canalizare, potrivit primarului, va fi realizata, cel mai probabil, deja in 2011. Proiectul este gata, dar pentru sistemul de canalizare inca urmeaza sa cautam resurse, a mai adaugat primarul.
Tudor Iascenco, Ion Perciun, 23 iulie 2010
Prima transa a sistemului este constituita dintr-o sonda arteziana, un castel de apa si retele subterane cu lungimea de circa 500 metri.
Drumurile, piatra de incercare pentru primaria Orhei
Statul fagaduieste, dar nu ajuta
Drumurile au fost intotdeauna cartea de vizita a unei localitati, dar si piatra de incercare pentru administratia publica locala, un as electoral in mina pretendentilor la Putere. Dupa cum mi-a spus mai multa lume din Orhei, fostului primar Ion Sarban i s-au imputat citeva pacate, unul din cele mai serioase fiind starea dezastruoasa a strazilor.
Apropo, strada Unirii, care traverseaza orasul si este parte a soselei nationale Chisinau-Balti, nu a fost reparata mai bine de 30 de ani. Vorba moldoveanului: copilul cu doua moase ramine cu buricul netaiat. Cu regret, statul asa si nu si-a mai desfacut punga, din motiv ca nu are bani. Singura investitie serioasa a statului sunt marcajele noi la intrarea in localitate, investitie facuta de nevoie, fiindca lipsa unor semne de circulatie si a unor obstacole de genul agentului de circulatie culcat conduce la multe accidente. Desi, prin Hotarirea de Guvern nr. 377 din 6 aprilie 2007 statul se obliga in proportie de 50 la suta sa finanteze reconstructia acestei strazi, pina acum Ministerul de Finante nu a alocat nici un banut...
38 milioane lei pentru reparatia strazilor din Orhei
Asfaltarea strazii Unirii a inceput cind primaria avea doar citea sute de mii de lei la cont. Strazile oricum trebuiau reparate, fiindca e putin spus ca starea lor ar fi periclitat circulatia. In primavara gropile de pe strazile Vasile Lupu, Sadoveanu, Negruzzi, Eliberarii, Calatorilor au fost plombate cu fortele proprii. S-au cheltuit circa 100.000 lei. Iar nu demult a inceput reparatia strazii Vasile Lupu pe o suprafata de 3000 m2, investitie capitala care costa 1,8 milioane lei. Orasul are un proiect de reconstructie a strazilor, realizarea caruia necesita peste 38 milioane lei. Se preconizeaza ca lucrarile sa fie indeplinite in trei ani.
„O licitatie care include lucrari de reparatie a strazilor necesita o selectare minutioasa a antreprenorului. Or, foarte mult depinde de potentialul tehnologic al acestuia. Nu ne mai putem permite luxul ca lucrarile sa fie efectuate cu asfalt scump si necalitativ produs la fabricile noastre vechi si care sa fie asternut ca pe vremuri, cu lopetile”, spunea Veaceslav Mustovici, membru al grupului de licitatie de la primaria Orhei, consilier raional.
La concurs au participat trei agenti economici. A cistigat firma „Lusmecon” SRL din Chisinau. Lucrarile deja au inceput, fiind asfaltat tronsonul din fata monumentului lui Vasile Lupu. In continuare, in zona de centru, vor fi amenajate mai multe parcari pentru automobile, vor fi reparate trotuarele pina dincolo de spitalul raional pe o distanta de mai bine de un kilometru.
Primaria se achita in rate
Dupa cum a remarcat viceprimarul Vladimir Papusoi, pina la moment din cei 38 de milioane au fost valorificati 11 milioane lei. Cea mai mare parte din aceasta suma a fost cheltuita pentru asfaltarea strazii Unirii. In prezent cele mai multe auitobuze si mictrobuze intra in Orhei pina la autogara. Dupa cum a remarcat in continuare dl Papusoi, primaria s-a inteles cu antreprenorul care a cistigat licitatia ca ii va achita intreaga suma in rate. Astfel, lunar pe contul acestuia din caznaua orasului vin 100 000 lei, fapt ce va permite stingerea intregii datorii pina in primavara. La recontructia strazii Unirii au participat cu contributii si agentii economici care-si au sediile pe aceasta strada.
„Noi am contribuit cu 3000 de lei si nu ne pare rau, pentru ca vom economisi mai mult la reparatia masinilor de care ne folosim", ne-a spus Ion Dinu, unul din acesti agenti economici.
Atit dl Dinu, cit si alti locuitori cu care am stat de vorba sunt de parere ca stratul de asfalt asternut a fost prea subtire si peste doi trei ani, posibil, va fi nevoie de o noua reparatie. Interlocutorii mei au fost de parerea ca la reparatia strazii nu s-au facut masinatii si delapidari. „Nu am vazut sa se fi dus „la stinga” barem o lopata de asfalt. Am tinut sub observatie permanenta lucrul lor, mi s-a spus.
Proiectul de 38 de milioane lei nu prevede reparatia a doar o treime din strazile orasului. Alte drumuri, mai ales din suburbii, unele din care n-au fost reparate mai bine de 30 de ani, vor fi executate in varianta alba, ne-au precizat la primarie.
Proiectele de reparatie a drumurilor necesita chibzuinta pentru ca-s scumpe
Investitiile capitale pentru reparatia drumurilor incluse pe ordinea de zi a unei sedinte a Consiliului Orasenesc Orhei din anul trecut au generat discutii aprinse si contradictorii, motivul principal fiind scumpetea proiectelor.
„E clar, majoritatea drumurilor noastre necesita mari cheltuieli pentru a fi aduse in ordinea cuvenita. Dar este foarte important ca lucrarile sa fie indeplinite in termeni optimi, cu materiale calitative si conform unor tehnologii moderne, care sa asigure durabilitatea drumurilor", spunea Petru Popusoi, consilier orasenesc.
„Noi am cerut de la conducerea orasului sa tina seama de propunerile si sugestiile consilierilor. Si singuri tinem sub control calitatea lucrarilor. De fapt, calitatea unui drum se observa in timp”, ne spunea Mihai Tihon, consilier si membru al grupului de licitatie de la primarie.
Mai multi oponenti ai primarului de Orhei Ion Stratulat sunt de parere ca cheltueilile pentru reparatia drumurilor ar fi exagerate. Nimeni insa nu pune pe masa careva probe concrete. Adeptii acestuia, la rindul lor, sustin ca de vina ar fi invidia si ca banii publici se cheltuie cu socoteala. Totusi, drumurile mai continua sa ramina piatra de incercare pentru administratia orasului Orhei...
Ion Cernei, 16 iulie 2010
Confuzii cu certificate
In articolul „Resursele nu se valorifica pe deplin, dar calitatea alimentatiei se imbunatateste” (CUVINTUL, nr. 26 din 2 iulie c.) se mentiona ca specialistii Directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta produselor de origine animala Rezina, verificind calitatea produselor din meniul gradinitelor si scolilor din oras, au stabilit ca „ouale livrate la toate institutiile de SRL „MAX-Victor”, conform certificatului erau cu termenul expirat”.
Victor Lupascu, directorul SRL „MAX-Victor” a contestat acest fapt.
„Ouale nu erau cu termen expirat, fapt ce il demonstra si data de pe cutiile in care acestea erau ambalate. Pur si simplu responsabilii de la gradinita nu au putut prezenta certificatul respectiv dosit in careva mape. In acelasi timp, controlorul care a depistat cazul de ce nu a scos din alimentatie ouale, nu i-a sesizat pe furnizori, dar s-a multumit doar cu constatarea faptului? intreba Victor Lupascu, precizind ca a aflat despre toate acestea din ziar.
Maria Mitu, intendenta la gradinita nr.2 „Andries”, explica in aceeasi ordine de idei: „Furnizorii, in cazul dat SRL ”MAX-Victor”, singuri ne aduc produsele contractate. Eu personal controlez documentele si calitatea produselor. Cind am primit ouale, soferul mi-a spus ca a uitat la baza certificatul, promitind sa mi-l aduca a doua zi, precum si s-a intimplat. In caz contrar, ouale ar fi fost intoarse inapoi.
De fapt, bucatarii pot determina calitatea oualor si fara certificate. La o adica, in certificate se poate scrie una, iar in cutii poate nimeri cu totul alt produs. Altaceva ar fi daca ouale ar fi marcate la intreprinderea de producere. Dar la noi se marcheaza doar ouale dietetice, a mentionat M.Mitu. In opinia ei, problema cu certificatul a fost mai degraba una tehnica si s-a iepuizat imediat ce documentul a fost prezentat, ouale corespunzind standardelor de calitate.
Aceleasi ginduri le-a auzit reporterul „C” si de la intendenta gradinitei nr. 5, Maria Purice. Ambele au accentuat ca in ultimii ani la gradinitele din Rezina nu au avut loc careva cazuri neplacute din cauza calitatii oualor.
Potrivit Hotaririi adoptate de Guvern in ultima decada a lunii iunie c., pina la sfirsitul anului 2010, in Moldova ouale vor fi sortate si marcate atit pentru export, cit si pentru consum pe piata locala.
"Initial, implementarea marcarii era preconizata pentru anul 2008. Insa din cauza crizei economice, a situatiei financiare complicate a intreprinderilor avicole si din cauza lipsei bazei tehnico-materiale, termenul a fost prelungit cu doi ani. Pina la 7 noiembrie vor fi obtinute credite de la bancile comerciale, vor fi procurate si instalate utilajele necesare, vor fi instruite persoanele responsabile, fapt ce va permite ca ouale sa fie clasificate pe categorii de calitate si greutate", a relatat viceministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Stefan Chitoroaga, citat de INFOTAG.
Reporter „C”, 16 iulie 2010
Modificari asteptate demult
Ministerul Finantelor al R.Moldova a expus pentru consultari publice un proiect de hotarire de guvern cu privire la aprobarea unui set de documente standard pentru desfasurarea achizitiilor publice pentru lucrari. CUVINTUL a propus mai multor functionari si manageri de intreprinderi implicati in organizarea si desfasurarea achizitiilor publice sa comenteze proiectul dat.
Ion Stratulat, primarul orasului Orhei: De multe ori efortul, timpul, resursele cheltuite pentru organizarea unor achizitii de lucrari si servicii depasesc valoarea beneficiilor urmarite. Mai mult, in prezent actele normative intr-un fel conduc la irosirea mijloacelor publice, nu stimuleaza implicarea activa a agentilor economici locali in aceste proceduri. Iata de ce cred ca este necesar de a efectua in Regulamentul de organizare si desfasurare a achizitiilor la lucrari si servicii urmatoarele modificari: valoarea minima a lucrarilor si serviciilor achizitionate prin concurs sa fie nu de 25 mii lei, ci de 100 mii lei; de anulat taxa bursiera de 0,5% din valoarea contractului pentru inregistrarea acestuia, dat fiind faptul ca majoritatea cheltuielilor de perfectare a documentelor cit si de deplasare la agentie sunt suportate de catre autoritatile publice locale si nu de catre Bursa – organizatorul licitatiei.
In opinia reprezentantilor APL, aceste modificari vor contribui la optimizarea cheltuielilor operationale de organizare si desfasurare a achizitiilor, realizarea mai operativa a necesitatilor comunitatilor si simplificarea relatiilor dintre autoritatile de toate nivelurile si agentii economici.
Olga Zgureanu, specialist pentru achizitii publice la primaria Orhei: Modificarea procedurilor de achizitii publice la lucrari era necesara si din considerentul ca in prezent licitatia, sa zicem, pentru reparatia unui sector de drum poate s-o cistige oricine, numai nu un agent economic cu licenta in domeniul respectiv. S-a intimplat ca si o casa de schimb valutar a cistigat un tender de circa 400 mln pentru reconstructia unui drum.
Pe de alta parte, se cer prea multe documente si acte de care nu este neaparata nevoie. Zilele trecute am desfasurat o licitatie privind obtinerea unui contract de diminuare a efectelor alunecarilor de teren in sectorul Bucuria, unde doi din trei ofertanti nu au prezentat pachetele necesare de documente. In consecinta licitatia a fost transferata pentru 16 iulie. Procedura s-ar putea taragana la nesfirsit. De ce sa nu dam cistig celui care a prezentat documentele si oferta in termenul stabilit?
Vadim Lelic, primarul or. Telenesti: Pretentii vizavi de modalitatea de desfasurare a licitatiilor la lucrari si servicii avem destule. Eu am gasit un finantator strain care a dorit sa finalizeze constructia scolii din oras. Dar dinsul putea primi acest obiect, conform legislatiei noastre, numai prin achizitii publice. A trebuit sa pierdem mult timp, nervi si bani pentru a aduna fel de fel de documente pentru a organiza licitatia pe care a cistigat-o un agent economic din Chisinau, care apoi si-a propus serviciile... finantatorului strain. Acesta a dat din mina a lehamite si a plecat. Cred ca noile acte normative din acest domeniu ar trebui sa excluda asemenea cazuri.
Ion Savin, ex-primar, jurist: In opinia mea, noile modalitati de desfasurare a licitatiilor la lucrari trebuie sa includa si clauza de favorizare pentru agentii economici care efectuiaza lucrarile constiincios si calitativ. Cumsecadenia, punctualitatea trebuie apreciate. Astfel, am putea stimula organizatiile de constructii locale.
Mircea Bunici, primar de Malaesti: Eu cred ca „cel mai mic pret” nu ar trebui sa fie conditia principala in desfasurarea licitatiilor. Fiindca de cele mai multe ori „mai ieftin” inseamna „mai necalitativ”, mai „putin durabil”. De exemplu, o strada poate fi reparata cu asfalt format din bitum si piatra sparta de forma rotunda sau din bitum amestecat cu pietris din granit, in forma de piramida, care se preseaza mult mai bine si formeaza o aderenta buna cu bitumul, dind acestui asfalt durabilitate. Cu regret, cam putina lume intra in asemenea amanunte cind este vorba de cheltuirea banilor publici. Face sa mai acoperim scolile cu ardezie, care demult nu se mai foloseste in alte tari din cauza ca este considerata cancerigena, iar noi o mai folosim pentru ca este mai ieftina decit alte materiale?
Ion Ciorba, seful sectiei Constructii, drumuri si gospodaria comunala la executivul raional Rezina: Demult se cere o reforma a sistemului de achizitii. Cit priveste proiectul dat, mi se pare bine gindit compartimentul 2 „Calificarea ofertantilor”, care prevede ca autoritatea contractanta trebuie sa tina cont de „cifra medie anuala de afaceri din ultimii 3 ani”, deoarece in domeniul constructiilor ofertantii trebuie sa posede o anumita experienta, grad de calificare si, desigur, incredere, or de multe ori este vorba de milioane de lei.
Eu cred ca trebuie examinate sumele propuse de ofertanti care se inscriu in limitele de +/- 20% fata de devizul autoritatii contractante. Ofertele care deviaza cu 40-50 la suta fata de devizul elaborat mi se par foarte riscante si nereale.
Dorel Iurcu, specialist in achizitii publice la executivul raional Rezina: Nu sunt la curent cu proiectul de hotarire in cauza, dar pot afirma cu toata responsabilitatea ca in acest domeniu avem ce modifica si imbunatati. Pentru a ridica responsabilitatea ofertantilor ar fi bine, poate, de majorat cota garantiei pentru oferta de la 10 la 20% din suma declarata. In prezent institutiilor bugetare li se permite sa procure fara concurs marfuri in suma de pina la 20 mii, iar servicii – pina la 25 mii de lei. Pentru a face relatiile dintre institutiile publice si agentii economici mai flexibile si mai operative, aceste limite ar putea fi ridicate pina la 50 mii pentru marfuri si 100 mii lei – pentru servicii.
Leonid Eriomenco, directorul SA ”Specimontaj”, or. Rezina: Am citit proiectul de hotarire elaborat de Ministerul Finantelor. Cu majoritatea prevederilor sunt de acord. Dar am si obiectii. De exemplu, sunt categoric impotriva punctului care prevede ca ofertantii trebuie sa prezinte cel putin o recomandare din partea unui alt beneficiar. Este o interdictie fara de sens si discriminatorie. Drept garantie pentru ofertant in primul rind trebuie sa serveasca situatia financiara si calitatea lucrarilor infaptuite (serviciilor prestate).
Natalia Ungureanu, specialist in planificare la primaria Rezina: Actualul mecanism de desfasurare a achizitiilor publice necesita modificari serioase, pentru ca este foarte greoi si, in mare parte, ineficient. Numai cit face regula care prevede ca rezultatele licitatiilor intra in vigoare doar dupa ce sunt aprobate de Agentia Achizitii Publice. Or, se stie: mai multi controlori de cele mai multe ori nu inseamna si mai mare ordine. Din aceasta cauza operatiile se taraganeaza, organizatorii licitatiilor pierd mult timp, nervi si resurse pentru drumurile si cozile care se formeaza la Agentie.
Drept cerinta minima pentru participarea la licitatie a agentului economic ar trebui sa fie realizarea afacerilor anuale in ultimii trei ani cu o valoare egala sau mai mare de 500 mii lei (compartimentul 2, punctul „Capacitatea tehnica”).
9 iulie 2010
Resursele nu se valorifica pe deplin, dar calitatea alimentatiei se imbunatateste
Pentru alimentarea a circa 600 de copii inscrisi la trei gradinite si a peste 1100 de elevi ce frecventeaza cele doua licee si doua gimnazii subordonate administratiei orasului
Rezina in bugetul local au fost rezervati 1 mln 719 mii lei. 1 mln 49 mii lei urmau sa fie cheltuiti in primul semestru, dar au fost valorificati de doua ori mai putini - aproape 524 mii lei. Daca luam in consideratie faptul ca in semestrul doi institutiile de invatamint nu vor lucra doua luni; ca resuresele preconizate pentru alimentatia copiilor nu pot fi utilizate in alte scopuri si suma ramasa depaseste de 2,5 ori cota rezervata pentru jumatatea a doua a anului, rezulta ca exista toate sansele ca alimentatia copiilor in gradinite si scoli sa se imbunatateasca cardinal si
 ca asortiment, si din punct de vedere al calitatii.
Spre deosebire de trimestrul I, cind n-au fost utilizate nici jumatate din resursele alocate pentru alimentatie (cauzele au fost dezvaluite in articolele anterioare la rubrica „Cere socoteala pentru banii publici”), in trimestrul doi situatia s-a stabilizat.
La licitatia de produse alimentare din 13 aprilie c., in suma totala de circa 500 mii lei, au participat trei dintre cei patru ofertanti solicitati de primarie: SRL „MAX-Victor”, SRL „Alinc” din Rezina si SRL „Lapmol” din Chisinau. La 31 de pozitii din cele 40 incluse in nomenclatorul produselor solicitate concursul l-a cistigat SRL „MAX”-Victor”, la cinci produse preturi mai potrivite a propus SRL ”Alinc”. Cu cele mai avantajoase preturi la toate felurile de produse lactate s-a prezentat la tender SRL”Lapmol”.
Aceleasi intreprinderi, plus fabrica de unt din Floresti, au participat si la licitatia de procurare a produselor alimentare din 21 iunie, pentru trimestrul al treilea. SRL „MAX-Victor” si in continuare va aproviziona gradinitele si scolile cu majoritatea produselor. Doar la citeva pozitii oferta prezentata de SRL „Alinc” a fost mai preferabila, iar cu produse lactate institutiile din Rezina vor fi aprovizionate de SRL „Lapmol” si Fabrica de unt din Floresti.
Analiza ofertelor demonstreaza ca se simte evident efectul concurentei, de la un trimestru la altul preturile la majoritatea produselor se reduc. Astfel, pretul unui kg de orez, de crupe de orz, griu, arpacas s.a. contractat pentru trimestrul al treilea s-a redus fata de cel din trimestrul al doilea cu un leu si mai mult, ouale s-au ieftinit cu 25 la suta, crenvurstii – cu 5 lei, pulpele congelate – cu 2-3 lei, biscuitii – cu aproape 3 lei etc.
In ansamblu, ¾ din produsele propuse in ofertele participantilor la tenderul din 21 iunie au fost mai ieftine decit cele incluse in ofertele pentru trimestrul doi. Precizam ca si in primul, si in al doilea caz lista de marfuri din oferte a fost aproape aceeasi. Tinindu-se cont de propunerile parvenite de la scoli si gradinite, inclusiv si prin intermediul saptaminalului CUVINTUL, in ofertele pentru trimestrul al treilea au aparut si produse noi - carnea proaspata de porc si de bovina.
Mihail Stoian, medic-igienist la Centrul de Sanatate Publica Rezina considera ca in ultimul timp alimentatia copiilor in institutiile prescolare si de invatamint din Rezina, dar si din unele sate, s-a imbunatatit, a devenit mai variata. Dar neajunsuri, in opinia dumnealui, inca sunt destule. In luna martie la institutiile din Rezina nu mai erau ceapa si morcovi, iar in aprilie s-au terminat cartofii. Pe tot parcursul anului in alimentatia copiilor au lipsit sucurile, merele proaspete. Si asta in situatia cind asta toamna gospodariile nu aveau ce face cu roada de mere sau vindeau fructele cu 30-35 de banuti la fabricile de prelucrare. Pina in primavara, potrivit lui M.Stoian, in meniul copiilor au lipsit sau apareau destul de rar untul, laptele, chefirul, brinzeturile, fructele proaspete. Carnea, salamul, pestele se servesc de 1-2 ori pe saptamina sub forma de dejunuri. Analizele de laborator ale dejunurilor si prinzurilor, afirma dl Stoian, demonstreaza ca zilnic copiii primesc mai putin decit se cuvine cu 23-25% de lipide, 20-23% de proteine si 200-300 de kkalorii.
In alimentatie se simte deficitul de iod. Examenul medical a aratat ca in structura morbiditatii copiilor pe primul loc se afla maladiile glandei tiroide. Situatia ar putea fi ameliorata incluzind in meniul copiilor sarea iodata, apa imbuteliata „Aqua unica”, pestele si produsele de mare, sustine M.Stoian. Dinsul a mai precizat ca din cauza alimentarii insuficiente139 de elevi din raionul Rezina sufera de retard fizic, iar 303 - de anemii ferodeficitare.
Specialistii directiei sanitar-veterinare si pentru siguranta produselor de origine animala Rezina, verificind calitatea porduselor din meniul gradinitelor si scolilor din oras au stabilit ca toate produsele de origine animala sunt insotite de certificate de calitate. Insa ouale livrate la toate institutiile de SRL „MAX-Victor” conform certificatului erau cu termenul expirat.
Tudor Iascenco, 2iulie 2010
Dar ce zic parintii?
Reporterul „C” a discutat cu citiva parinti despre asortimentul si calitatea alimentatiei copiilor la gradinite. Iata care sunt opiniile lor.
Rodica Corcescu, mama a doi copii de 4 si respectiv 6 ani, care frecventeaza gradinita nr. 6: Administratia gradinitei periodic discuta cu parintii la tema alimentatiei copiilor. Mari pretentii n-am auzit sa fie. Mincarea este variata: crenvursti, terciuri, legume, lactate. In luna iunie, o data, copiii au primit chiar cirese. Mai multa lume este de parere ca pulpele congelate ar trebui scoase din meniul copiilor. Ni se spune ca ele-s produse in Moldova, dar noi ne indoim ca asa este. De fapt, si la fermele din Moldova ele pot fi produse dupa aceleasi tehnologii ca peste hotare si nu cred ca sunt benefice pentru copii.
Ecaterina Buruiana, mama unui baietel de 5 ani de la gradinita nr. 5: La gradinita noastra lucreaza adevarati profesionisti. Este bine ca micutii consuma lactate, peste, unt. Cred ca ar trebui incluse in meniu mai multe fructe, legume, sucuri, carne proaspata, dar de exclus pulpele congelate.
Marina Omelcenco, mama unei fetite de 4 ani de la gradinita nr. 5: Fetita mea este satisfacuta de bucatele de la gradinita. Ii place mult pestele si cacao cu lapte.
Oxana Ursalovschi, mama unui baietel de la gradinita nr. 2.: Noi si copilul suntem multumiti de modul cum este deservit la gradinita, de atitudinea personalului. Din cite stiu, mesele sunt variate, uneori se da si carne proaspata de porc. Poate ar fi mai bine sa se dea copiilor mai multa carne de vita, legume si fructe proaspete. Comparativ cu anul trecut, alimentatia este mai bogata.
Taisia Chirea, bunica unei fetite de 5 ani de la gradinita nr. 5: In ultimul timp alimentatia copiilor la gradinita noastra s-a imbunatatit. Copiii deseori sunt serviti si cu placintele, chifle, lactate, stiu ca intr-o zi li s-a dat si carne de porc. Mai des maninca pulpe de gaina, care ar trebui scoase din alimentatia copiilor. Nu stiu de ce copiii rar primesc fructe, pomusoare, legume proaspete. Locuim in Moldova, piata este plina de aceste produse, dar copiii nu le prea vad la gradinita. Poate de atita ca-s cam scumpe?
Pentru a compara vorbele cu realitatea, reproducem meniul pentru ziua de 21 iunie curent de la gradinita nr. 2:
Dejunul: macaroane cu unt, piine cu unt, ceai.
Prinzul: supa cu mazare uscata, pirjoale (din pulpe de gaina) in sos, terci din hrisca, compot din prune uscate.
Cina: coltunasi cu brinza de vaci si unt, cacao cu lapte.
Potrivit bucataresei, in ultimele trei luni copiii au fost serviti o singura data cu carne de porc. Legume proaspete trebuie sa apara in timpul apropiat, a mai precizat bucatareasa.
Ion Perciun, 2iulie 2010
Cu bani putini si forte proprii
De cinci ori mai putin decit necesitatile
Daca in cazul altor pozitii bugetul orasului Orhei este mai generos, apoi la reparatia gradinitelor si scolilor in anul curent este modest ca niciodata. In acest scop Consiliul Orasenesc a repartizat circa un milion de lei, in conditiile cind este nevoie de o suma de cinci ori mai mare.
Dupa cum ne-a explicat Vladimir Papusoi, viceprimar de Orhei, de vina este criza care afecteaza caznaua urbei. Potrivit viceprimarului, suma cea mai mare de care au beneficiat institutiile de invatamint, adica 4 milioane de lei, a fost alocata in anul 2008. „Atunci am reusit sa construim instalatii sanitare in toate scolile si gradinitele,” a remarcat viceprimarul.
In anul curent reparatii capitale urmeaza sa aiba loc la gradinita nr. 12 si la liceul „Ion Luca Caragiale”. Probleme mari au gradinitele nr. 2, unde este nevoie de reparatii de 1 milion de lei (schimbarea acoperisului) si nr. 4, unde este nevoie urgent de 2 milioane de lei pentru renovarea sistemului de incalzire. Dar din lipsa banilor aceste obiecte vor trebui sa mai astepte. In cazul gradinitei nr. 12 reparatia a inceput deja. Acum o luna a avut loc tenderul de achizitionare a materialelor de constructie. In cazul liceului situatia este un pic mai complicata. Institutia sa afla in cladirea fostei prefecturi judetene, o constructie din anii treizeci ai secolului trecut. De atunci cladirea a suportat doar o reparatie cosmetica in anul 1964. In anul trecut s-a reusit alocarea a 500 mii de lei pentru reparatia acoperisului. In anul curent pentru reconstructia fatadei au fost alocati doar 30 000 de lei, o suma prea modesta. La sedinta trecuta a Consiliului Raional reprezentantii conducerii orasului au solicitat un credit de 4 milioane de lei destinat pentru reconstructia capitala a acestei cladiri care face parte din patrimoniul istoric national. Consiliul nu a acceptat rugamintea administratiei orasului din cauza unei conjuncturi de moment. Totusi, dl Papusoi este de parere ca primaria va gasi posibilitati pentru a efectua reparatia acestui edificiu, dar si a celor doua gradinite de care aminteam mai sus.
Primaria face reparatie cu forte proprii
In ultimele doua luni au fost organizate trei licitatii de acizitii publice, in cadrul carora au fost procurate materiale de costructie in suma de peste 200 mii de lei. In acelasi timp, nu a fost organizata nici o licitatie privind prestarea serviciilor de constructie. Dupa cum mi-a explicat viceprimarul, lucrarile sunt efectuate de catre o brigada a primariei, din cinci specialisti, condusi de inginerul Veaceslav Onofras. La moment acestea au inceput deja reparatiile la gradinita nr. 12. Aici se renoveaza instalatiile sanitare si sistemele de incalzire. Constructorii urmeaza sa instaleze aproape jumatate de kilometru de diferite conducte, 40 robinete, 200 mufe, 250 clipsuri, 25 amestecatoare de baie, 320 coturi de doua marimi, 132 teuri, etc. Dupa cum a remarcat dl Papusoi, pina la inceputul sezonului de incalzire brigada va reusi sa termine lucrarile.
Veaceslav Mustovici, membru al grupului de lucru privind achizitiile publice, la rindul sau, a mentionat ca, controlul asupra efectuarii acestor lucrari este foarte riguros. In cazul unei gradinite unde a fost schimbat acoperisul in luna august anul trecut, doar dupa a patra tentativa a fost semnat actul de receptie.
La „I.L. Caragiale” repara lucratorii tehnici cu concursul parintilor si pedagogilor
Blocurile Liceului Teoretic „I.L. Caragiale” acum se afla in reparatie. Lucrarile se infaptuiesc cu fortele personalului tehnic al institutiei. Maria Chislaru, directoarea liceului, ne-a spus ca in anul trecut aici a fost schimbat acoperisul, dar si geamurile care au servit aproape 80 de ani. Initial a fost intocmit un deviz de cheltuieli, dar pina la urma acesta a fost depasint, aparind si niste chetuieli suplimentare. Lucrarile se vor incheia odata cu renovarea fatadei, pentru care inca nu sunt bani.
- Mai bine de 30 la suta din cheltuielile pentru reparatie au fost acoperite cu donatiile si munca parintilor si pedagogilor, spune dna Chislaru.
60 la suta din parinti fac parte din asociatia parintilor. Cu ajutorul asociatiei s-a facut reparatia salii de sport si a celei de festivitati, a bibliotecii si curtii blocului B. Prin intermediul asociatiei au fost procurate materialele, achitata munca mesterilor. In anul acesta asociatia parintilor si pedagogilor doreste sa contribue la repararea a doua sali de fitness si dotarea acestora cu utilaj sportiv.
- Trebuie sa ne conformam situatiilor si provocarilor, este de parere Andrei Mirza, presedintele asociatiei parintilor si pedagogilor. Vrem totodata ca liceul unde invata copiii nostri sa arate ca un adevarat templu al cunostintelor. In fiecare an reutilam si renovam cite doua cabinete. In anul acesta speram sa pregatim o incapere pentru un cabinet de conducere auto. Operam cu cantitati enorme de materiale si este foarte bine ca liceul are lucratori tehnici constiinciosi si un intendent bun pe nume Haralambie Musteata, care este un adevarat gospodar. Altminteri nu stiu cum am scoate-o la capat.
Dl Mirza a mai precizat ca contributia anuala a parintilor si pedagogilor constitue aproape 100 000 de lei. Anume aceasta contributie si justifica atitudinea cointeresata a parintilor si pedagogilor ca fiecare leu sa fie cheltuit eficient. Daca conducerea liceului este nevoita sa plece in delegatii in interes de serviciu, asociatia desemneaza responsabili care urmaresc mersul si calitatea lucrarilor de reparatie. Este o regula care aici a intrat in vigoare inca de la fondarea in 2004 a liceului. De atita institutia pare a fi gospodarita mai bine decit altele, este de parere presedintele asociatiei.
Lipsa surselor financiare, unica problema
Mihai Tihon, consilier orasenesc, care pe parcursul a mai bine de zece ani monitorizeaza reparatia scolilor si gradinitelor, este de parere ca cea mai mare problema este lipsa mijloacelor banesti. „Nu am economisit doar la hrana copiilor, in rest am fost nevoiti sa calculam orice banut”, spune consilierul.
In prima jumatate a anului curent in caznaua orasului s-a acumulat doar 70 la suta din necesitati. Valeriu Savin, presedintele comisiei consultative pentru buget si finante din cadrul Consiliului Orasenesc a remarcat ca primaria nu a obtinut destule investitii pentru reparatia institutiilor bugetare, desi in alte domenii au fost realizate mai multe proiecte. Primarul localitatii a ratat unele sanse, in deosebi cea cu creditul de 4 milioane de lei, dar vina lui e ca nu a gasit limbaj comun cu consilierii din alte fractiuni.
Bani nu sunt si din cauza ca vinzarile prin licitatii a unor sectoare de pamint din oras, una din principalele surse de coplectare a bugetului s-au micsorat vs de anii trecuti aproape cu o treime. Acumularile in buget decurg foarte anevoios, atit din partea persoanelor fizice, cit si a celor juridice, afirma presedintele comisiei.
Olga Zgureanu, specialist pentru achizitii la primarie, spune ca a solicitat directorilor institutiilor bugetare sa comande strictul necesar de materiale de constructie. Unii continua sa ne aduca comenzi care depasesc mult posibilitatile bugetului. In aceste cazuri recalculam impreuna necesitatile, sustine Olga Zgureanu.
Veaceslav Mustovici, membru al grupului de lucru pentru achizitiile publice este de parere ca in cadrul concursurilor de prezentare a ofertelor s-a achizitionat cantitatea necesara de materiale de costructie pentru reparatiile curente ale institutiilor din domeniul educatiei.
Dl Mustovici a precizat cantitatile de materiale procurate: aproape 400 kilograme de clei pentru teracota, 50 kilograme de solventi, 350 kilograme de vopsea pe emulsie de apa, 1044 kilograme vopsea pe ulei, 254 metri patrati de teracota pentru perete, 427 metri patrati de linoleum, 65 tone de nisip cernut, 21 tone de ciment, alte materiale. Toate acestea au fost deja repartizate la obiectele in reparatie, a precizat dl Mustovici.
Ion Cernei, 25 iunie 2010
In imagine: Fara ajutorul asociatiei parintilor si pedagogilor cam greu am fi scos-o la capat, spune dna Maria Chislaru, directoarea Liceului Teoretic „I.L. Caragiale”.
Realizarile deocamdata ramin modeste
In anul curent administratia or. Rezina si-a propus sa valorifice la constructiile si reparatiile capitale ale institutiilor publice din teritoriu 1 milion 280,5 mii lei. Acum doua luni Consiliul Orasenesc a aprobat programul de lucrari in acest domeniu si a repartizat mijloacele financiare pe fiecare obiect in parte. Ce s-a facut deja pentru realizarea acestui program?
Beneficiarii sunt multumiti
Conform legislatiei in vigoare, mijloacele bugetare se valorifica obligatoriu prin sistemul achizitiilor publice. In cazul Rezinei majoritatea lucrarilor si serviciilor depasesc 200 mii lei si selectarea antreprenorilor trebuie sa se faca prin licitatii publice. Pina la 20 mai au avut loc 3 licitatii. Cei 488,5 mii lei alocati pentru reparatii capitale la gradinita nr. 2 au fost divizati in trei transe: construirea gardului – 64,32 mii lei, construirea a 4 verande – 118 mii lei, restul 306,28 mii lei – pentru instalarea unei statii termice autonome. Pe primele doua pozitii concursul l-a cistigat SRL „Candidus” din Rezina si marti, cind am trecut pe la gradinita, lucrarile se apropiau de sfirsit. Directoarea gradinitei, Tatiana Cuzuioc era foarte multumita de calitatea lucrarilor.
„Pina acum teritoriul gradinitei nu era ingradit, oricine putea intra si iesi in orice moment si noi permanent traiam cu frica sa nu se intimple ceva rau cu copiii. Acum e alta situatie. Si eu cred ca gardul nu ne-a costat scump: pentru 270 de metri de gard din metal, confectionat, vopsit si instalat si pentru poarta am platit 64320 de lei. Din cite stiu, preturile de piata la asemenea articole sunt mult mai mari. La fel si cele patru verande pe care SRL ”Candidus” urmeaza sa le finiseze saptamina aceasta. Sunt construite din metal si acoperite cu tigla metalica de diferite culori si se inscriu foarte bine in terenurile de joaca ale copiilor. Anul trecut, sub „patronatul” unui functionar de la primarie am construit o asemenea veranda, care ne-a costat 49 mii de lei. Dar aceasta nici nu poate fi comparata cu cele confectionate astazi, pretul carora este aproape de doua ori mai mic”, ne-a spus dna Cuzuioc.
Despre statia termica directoarea stie numai ca bani au fost alocati, dar proiectul inca nu-i elaborat. In prezent gradinita se incalzeste de la statia termica a Liceului Teoretic „Aleksandr S.Puskin”, care se afla chiar alaturi. In aceasta statie anul trecut au fost schimbate cazanele. Dupa aceasta situatia nu s-a imbunatatit, ci dimpotriva, dna Cuzuioc afirma ca iarna trecuta in gradinita, ca de altfel si in liceu, a fost foarte frig. Specialistii motiveaza ca trebuia schimbata sau cel putin curatita si cealalta parte a sistemei de incalzire – tevile si caloriferele, care-s batute cu depuneri. Din aceasta cauza apa circula cu greu si pina ajunge la gradinita se raceste. Analizind situatia, am ajuns la concluzia ca gradinita are nevoie de o statie termica autonoma, a remarcat Tatiana Cuzuioc.
La gradinita nr. 5 anul acesta s-a planificat sa fie schimbate toate ferestrele. Specialistii primariei au estimat costul acestei sarcini la 250 mii de lei. La tenderul organizat de primarie pe 22 aprilie c. au participat patru firme - doua din Rezina si doua din Chisinau. Oferind cel mai mic pret pentru confectionarea si instalarea celor 87 de piese – 233,4 mii de lei, concursul l-a cistigat SRL ”Chifdecor Grup” din Chisinau. Dupa cum ne-a relatat Gheorghe Zgureanu, specialist in constructii, gospodaria comunala si drumuri la primarie, in timpul apropiat firma trebuie deja sa inceapa instalarea ferestrelor.
Managerii celor doua firme din Rezina ne-au spus ca, in fond, nu au pretentii fata de organizatorii tenderului. Si Vadim Purice (SRL ”Candidus”), si Alexei Duca (SRL ”Dumilial Com”) sunt de parere ca au propus niste preturi optimale pentru acest lot, dar care s-au dovedit a fi cu 12-32 mii de lei mai mari decit cel propus de firma cistigatoare. Dinsii sustin ca daca comisia de licitatie dadea prioritate unei firme locale, administratia orasului era in cistig, deoarece acesti bani ramineau pe loc si o parte din ei, sub forma de impozite de la firma si lucratori, se intorcea in bugetul local.
Despre statia de clorare a apei, procurata contra 731 mii lei, CUVINTUL deja a scris. Gheorghe Zgureanu a precizat ca lucrarile de constructie la aceasta statie sunt in toi, dar o parte din echipament inca urmeaza sa soseasca.
Sume solide, care ar putea fi pierdute
Anul curent, Fondul de Investitii Sociale din Moldova (FISM) le-a oferit localitatilor care au suferit in urma inundatiilor din 2008 posibilitatea de a implementa proiecte de reparatie sau constructie a diferitor obiecte sociale. Finantarile maxime oferite de FISM pentru un obiect din orase nu vor depasi 200 mii USD, iar din sate – 75 mii USD. Fondul finanteaza 85 la suta din costul proiectului, restul – constitue contributia comunitatilor. Finantarea se face pe baza de concurs dupa principiul: ”Primul venit – primul servit”.
Primaria si asociatiile cetatenilor din Rezina, Ciorna, Stohnaia si Bosernita au inaintat patru propuneri de proiecte, aprobate de Consiliul Orasenesc si acceptate, in fond, de FISM: reparatia strazii Lomonosov de la sediul Pazei de Stat si pina la podul s. Stohnaia, constructia centrului comunitar Ciorna, strazii N.Milescu-Spataru din Stohnaia si centrului comunitar Bosernita. La moment soarta acestor proiecte ramine oarecum incerta.
Responsabilii de la primaria Rezina sustin ca lucrurile merg normal. Potrivit lui Gheorghe Zgureanu, la doua obiecte – strazile Lomonosov si N.Milescu-Spataru deja sunt gata proiectele, a fost adunata contributia comunitatilor. Cit priveste centrele comunitare din Ciorna si Bosernita, proiectele sunt in stadiul de elaborare, au aparut probleme in ce priveste adunarea contributiei comunitatilor, care, posibil, vor fi solutionate cu ajutorul Lafarge Ciment (Moldova) SA. Primarul Petru Sova a confirmat ca administratia Lafarge Ciment (Moldova) a consimtit sa sustina financiar satele Ciorna si Bosernita in realizarea acestor proiecte si timp de o saptamina-doua banii vor aparea.
Solicitata in aceasta ordine de idei, Tatiana Socolov, coordonatoare de programe la FISM a reiterat faptul ca FISM-ul ofera aceste finantari in baza de concurs, conform principiului „Primul venit – primul servit” si cei care taraganeaza elaborarea proiectelor, adunarea contributiilor, pregatirea documentelor risca sa ramina fara resurse. Oricum, suntem deja la sfirsit de mai si pina la sfirsitul anului au mai ramas doar cateva luni pentru o activitatea efectiva in domeniul constructiilor si cei care vor sa beneficieze de sustinerea FISM-ului ar trebui sa se grabeasca. Cum n-ar fi, dar asemenea sanse apar nu atit de des, a spus dna Socolov.
Mai multe intentii risca sa ramina nerealizate
Dintre 13 obiective preconizate de administratia or. Rezina pentru anul curent la capitolul constructii si reparatii capitale, pina acum a fost realizat doar unul – in aprilie a fost data in exploatare transa a doua a apeductului din s. Ciorna, unde cu 497,4 mii lei a fost construita o conducta de 1,6 km, la care deja sunt conectate peste 60 de gospodarii.
In afara de cele nominalizate mai sus, sume importante urmeaza sa fie valorificate la constructia apeductului din cartierul Rezina-Vest (2,04 mln lei, inclusiv 700 mii investitii bugetare), reparatii la Liceul Teoretic „Aleksandr S.Puskin” (450 mii), gradinita nr. 6 (649 mii) etc. Proiectul apeductului din cartierul Rezina-Vest, dupa cum ne-a informat Gheorghe Zgureanu, in prezent se afla la expertiza.
La celelalte doua obiecte se prevede reparatia acoperisurilor, care-s deteriorate serios. La primarie ni s-a spus ca devizurile de cheltuieli pe ambele obiecte sunt aproape gata. Cele mai potrivite pentru infaptuirea lucrarilor respective sunt lunile de vara. Daca cu reparatia acoperisului gradinitei, potrivit lui Gh.Zgureanu, probleme nu vor fi, fiindca a ramas doar de selectat antreprenorul, apoi la liceu situatia este mai complicata. Chestia-i ca resursele pentru aceasta institutie trebuie sa vina din bugetul raionului, dar Consiliul Raional nu se grabeste sa aloce suma promisa.
Desi a fost inclusa in planul de activitate pentru anul curent, statia de epurare a apelor reziduale risca si de data aceasta sa ramina numai o intentie. S-ar parea ca totul este: primaria are la mina proiectul statiei, care a trecut chiar si expertiza de fezabilitate, multiple organisme internationale propun granturi pentru infrastructura sociala, inclusiv obiecte ecologice. Numai ca nu stim de ce, la Rezina, aceste doua posibilitati nicidecum nu se pot intersecta...
Tudor Iascenco, Ion Perciun, 28 mai 2010
In imagine: Tatiana Cuzuioc, sefa gradinitei nr. 2 Rezina, este multumita si de calitatea, si de mersul lucrarilor
Pretentii putine, dar destule
Se remarca o imbunatatire
In general, mai multi dintre conducatorii institutiilor remarca schimbari benefice in ce priveste asigurarea cu produse alimentare a institutiilor scolare si prescolare in ultimii trei ani, adica de la schimbarea de putere care a avut loc la primaria Orhei. Acestea afirma ca inainte directorii gradinitelor puteau sa comande fara restrictii doar faina de griu si o parte din cereale, iar acum pot primi ce-si doresc. Lista produselor alimentare contractate in cadrul licitatiilor de la inceputul anului curent contine 62 de denumiri, de trei ori mai mult decit in anul 2001 si cu 29 mai multe decit in in anul 2005. In lista produselor alimentare solicitate de catre primarie pentru primul semestru al a.c. se numara 950 kg de carne de vita, 200 kg carne de
curcan si 630 kg carne de gaina produse in tara noastra, 2615 kg lapte concentrat in cutii, 2090 kg brinza de vaci, 1150 kg unt cu grasimea 72,5%, 400 kg safalade pentru copii, alte produse care sunt repartizate in cele 7 gradinite de copii.
Pe parcursul a trei ani am devenit experti in ce priveste calitatea produselor alimentare, afirma vizavi de situatie Olga Zgureanu, specialist in domeniul achizitiilor publice la primaria Orhei. Insa chestiunea alimentarii copiilor s-a dovedit a fi de fapt cu destule probleme si situatii curioase, care apar din cauza sumelor prea mici alocate de la buget pentru alimentarea unui copil, dar si din faptul ca agentii economici nu se prea straduie sa-si indeplineasca obligatiunile contractuale.
Prea dulce dauneaza sanatatii copiilor
Conform unei hotariri de guvern, pentru fiecare elev de la buget sunt alocati zilnic sase lei, foarte putin in opinia parintilor, pedagogilor si bineinteles a elevilor. „Personal am cutreierat alimentarele, cintirind diferite produse pentru a intra in costul celor sase lei. Nu a fost usor", spune Olga Zgureanu.
Dna Zgureanu ne-a demonstrat si lista produselor incluse in meniuri. Bunaoara, conform acestui document, la recreatia mare elevii consuma in ziua de luni o chifla cu magiun, lapte, cacao si zahar; in ziua de marti – piine, cascaval, unt, biscuiti de ovaz, ceai si zahar; miercuri – placinta, ceai si zahar. Remarcam ca dejunul nu este chiar asa de variat, mai des fiind prezente in el produsele cu exces de zahar.
- Nu ne prea aranjeaza faptul ca primaria a gasit prea multi furnizori. Care vine cu laptele, care cu ceaiul, aceste produse nu sunt aduse la timp, fapt care duce la schimbarea orelor cind se serveste masa si nu este o situatie tocmai buna, spune Valentina Petrov, vicedirectoarea liceului „Alexandru Donici”. Intr-o zi, spune dna Petrov, asa si nu au mai adus dejunul, fiindca nu s-au copt chiflele. Se mai intimpla ca sa aduca alt cascaval in locul celui care este stipulat in contract. Furnizorii uneori sunt necorecti, situatie de care nu s-a tinut cont la incheierea contractelor respective. Apoi, rationul copiilor contine prea multe dulciuri: brinzica, biscuitii, zaharul persista in meniul zilnic, situatie nu tocmai favorabila pentru sanatatea lor. Nu odata am iesit cu aceastaropunerea sa fie aduse crupe, peste, carne si mincarea sa fie gatita la bucataria liceului, cum se facea odinioara. Cu siguranta un asemenea dejun va fi mult mai sanatos decit ceea ce ni se aduce la moment. Se da, spre exemplu, o placinta care este foarte mare sau o chifla mare si foarte dulce si o buna parte din aceasta mincare se arunca. Mai sunt copii care nu beau laptele si este varsat.
Nu se poate spune ca copiii s-ar alimenta mai bine decit in anul trecut, desi nomenclatorul produselor este mai variat, remarca in continuare dna Petrov. Inca in toamna trecuta a avut loc o intilnire a managerilor de scoli cu responsabilii de la primarie, dar cu toate ca s-a discutat mult, nu am ajuns la un numitor comun. A mai fost istoria cu firma „Man-Vals”, care a cistigat licitatia in anul trecut, oferind cel mai mic pret. Peste un timp s-a vazut ca aceasta nu-si onoreaza obligatiunile cum se cuvine: aprovizionarea se face nu la timp, dar si produsele nu erau de calitatea cuvenita. Primaria a fost nevoita sa rezilieze contractul cu firma in cauza si sa anunte un alt concurs. Autoritatea publica a dat in judecata firma respectiva, incercind sa scoata diferentele de bani pentru serviciile neprestate, insa pina in prezent dosarul continua sa se afle pe rol si nu se stie cind va finaliza.
Noi nu putem sta in permanenta cu mina pe receptor si sa sunam primaria cind in loc de o denumire de produs aduc alta, care este si la alt pret. Deaceea am impresia ca o parte din banii achitati la indeplinirea contractelor sunt spalati, este de parere dna Petrov.
Dubiile dumneaei sunt alimentate si de faptul ca, fiind in satul Radoaia, raionul Singerei, a vizitat scoala, interesindu-se si de meniul copiilor. ”In acea zi copiii au primit la masa terci de hrisca, peste prajit, ceai si un mar. Sefa de studii mi-a spus ca parintii nu au adunat bani si ca alimentatia copiilor este numai in grija primariei. Mult mai rational ar fi daca cerealele in sac, pestele si carnea ar fi aduse la cantina liceului, unde s-ar gati mincare mult mai de sat si mai sanatoasa pentru copii. Anul trecut aceeasi firma „Man-Vals” ne aducea laptele in stare cruda, care era fiert aici, la cantina noastra, de asemenea fierbeam cacao si ceaiul. Se primea ca pe linga faptul ca aduceau produse de un alt pret, acestea mai economiseau la fiert (din contul primariei, bineinteles), pentru care se cheltuia energie electrica.
Vicedirectoarea de la Liceul Teoretic „A.Donici” din Orhei mai este de parere ca trebuie de organizat in cadrul primariei un oficiu care s-ar ocupa nemijlocit de aprovizionarea scolilor si gradinitelor cu produse alimentare. De fapt, spune dna Petrov, numai pedagogii de la liceul respectiv „fac galagie” vizavi de carentele in alimentatia copiilor. Tot ei au scos la iveala si incalcarile firmei „Man-Vals”, circumstanta care a dus la rezilierea contractului.
Nu prea sunt multumiti de alimentatie nici copiii. Elevii din clasa a III-a cu care am stat de vorba mi-au spus ca placinta e prea uleioasa si aproape in permanenta numai cu cartofi. Iar ei si-ar dori sa fie mai mica si cu brinza. Precum am aflat ulterior, placintele cu brinza sunt procurate de catre furnizor si aduse la masa copiilor de abea a doua zi, ceea ce este o incalcare a normelor sanitare, care prevad maximum 7 ore de la scoaterea din cuptorul electric. Placinta cu mar tot nu se prea maninca, fiindca uneori nu este coapta cum se cuvine, iar de cea cu varza s-au dezis din motiv ca implutura era prea acra. Mai inainte placinta era mai buna, ni se dadeau si sucuri, spune elevul Arcadie. Ariadna din aceiasi clasa adauga ca multi copii isi iau de acasa ceva de mincare, fiindca se poate intimpla ca dejunul care li se da intre ore sa fie prea dulce, laptele - fara nici un gust.
Ala Pirlog, mama a unei eleve din clasa a III-a, ne-a relatat ca in calitate de membra a comitetului de parinti in anul trecut s-a vazut nevoita sa organizeze hrana suplimentara a elevilor, fiindca ceea ce li se aducea copiilor in calitate de dejun e prea putin ca sa se sature. Laptele era combinat cu orez sau cu alte cereale. In anul curent primaria nu ne-a permis sa continuam sa suplimentam hrana copiilor, spunindu-ni-se ca oricum in scoala nu se mai fac ore de meditatie. Totusi, mai multi dintre parinti s-au aratat disponibili sa continue aceasta practica, din motiv ca oricum copiii nu se tin satui - fie din cauza acelei placinte care de multe ori este necomestibila, fie a altor produse care nu sunt consumate din cauza ca sunt ori cu mult zahar, ori nu au gust.
Alimentarea in gradinite, aceleasi probleme din cauza furnizorilor
Mai multi directori de gradinite ne-au redat tablouri aproape ideale vizavi de ceea ce face primaria pentru copiii orasului, remarcind ca angajamentele luate de furnizori sunt respectate. Dna Maria Cerneac, directoarea gradinitei nr. 1 „Teremoc” a fost de alta parere:
- Furnizorii sunt practic toti din Chisinau, agenti economici mari, care pot propune mai ieftin. Legea despre achizitii eimperfecta, din care cauza le permite sa cistige lesne licitatiile in provincie, ca ulterior sa livreze produse de calitate proasta. Preturile mici nicidecum nu pot fi justificate cind este vorba de copii. Am spus la primarie ca nu este normal cind APL achita 70% din pretul alimentatiei copiilor la gradinita. Parintii ar putea achita o parte mai mare pentru alimentatia odraslelor lor, numai ca alimentele sa fei de calitate. E adevarat, nu este ca inainte, cind ni se spunea: potoliti-va pofta, fiindca nu avem mijloace, acum bani sunt, dar calitatea produselor lasa de dorit. Standardele de alimentatie, dupa ideie, sunt indeplinite, odata ce primim peste 60 de denumiri de produse. Dar, am primit acum o saptamina 5 kg de peste, norma de alimentatie a copiilor pentru o zi la gradinita noastra. Din aceasta cantitate un kg era gheata! Bucatareasa vine cu lacrimi in ochi si-mi arata produsul dezghetat, intrebindu-ma ce s-ar putea de preparat din acest peste. Cam aceiasi poveste este uneori si cu carnea. Mai vin furnizorii si-mi declara: nu dispunem de acest produs, va propunem altul! Bine, dar am norme de alimentatie, care trebuie indeplinite! Inchipuiti-va, odata magiunul l-au adus nu in borcane, asa cum cer normele sanitare, dar intr-un sac de polietilena! Mai inainte aveam un singur agent economic - magazinul de alaturi de noi, de la care luam toate produsele. Acum o bucatica ne-o aduce o firma, alta bucatica - alta firma. Plus la toate, precum spuneam, acestea sunt din Chisinau care intotdeauna au raspunsul gata - arogant, ograznic, la pretentiile noastre. De regula, acesti furnizori ajung la Orhei dupa ce deservesc beneficiarii din capitala. E o situatie stresanta pentru asistenta medicala si bucatareasa, care nu stiu ce meniu sa prepare ori daca vor aduce in genere produsele in aceasta zi. Ce, parca pentru dvs aparte am sa fugaresc de la Chisinau masina incoace?, imi spun acestea la telefon. Deschidem sacul cu hrisca si gasim ca crupa e numai mucegai, desi certificatul de calitate indica ca aceasta este impecabila. Am intocmit destule acte, in care am cerut primariei sa se dezica de furnizor, insa nu stiu de ce procedura de a te lipsi de serviciile acestuia trebuie numaidecit sa treaca prin judecata. Aceiasi problema este si cu legumele, indeosebi cu captoful, morcovul si ceapa. Suntem nevoiti sa comandam o cantitate mai mare, fiindca sunt prea multe reziduuri. De regula luna mai e cea mai flaminda pentru noi anume din aceste considerente, este de parere dna Cerneac.
Producatorii autohtoni nu cistiga licitatiile
Marea curiozitate a licitatiilor de achizitionare a produselor alimentare pentru scoli si gradinite la Orhei e ca producatorii autohtoni rar participa sau nu participa deloc la licitatiile si concursurile care le organizeaza primaria. Licitatiile sunt cistigate de regula de catre firmele chisinauiene care, operind cu volume mari de produse si servicii, dau peste cap orice oferta prezentata de catre localnici. Intre timp, in procesul pregatirii acestui material m-am ciocnit cu situatii dea dreptul curioase. La SA „Orhei-vit” se ambaleaza suc in pachete, care uneori, din cauza unor rebuturi la procesare, este livrat unor magazine la un pret mai mic. Dar intreprinderea in cauza nu participa nici odata la licitatie si acelasi suc produs la Orhei este prezentat ca oferta de catre o firma din Chisinau la pretul corespunzator. De asemenea, o firma din Chisinau prezinta in ofertele sale produsele lactate procesate la SRL „Saturn VC-13” din Braviceni, aflata la 12 km de Orhei.
- De ce nu participati la tenderele si licitatiile organizate de primarie? - l-am intrebat pe Vladimir Cociorva, primarul de Braviceni, sotia caruia administreaza intreprinderea data.
- De atita ca SRL „Saturn VC-13” nu este vaca de muls pentru Agentia de Achizitii Publice. Nu vrem sa dam mita la acestea, vrem sa lucram cinstit, ne-a spus dinsul fara sa ne lase vre-un comentariu.
Efim Vircolici, directorul "Armicom" SRL, care produce articole de panificatie, spune ca s-a intimplat de mai multe ori cind firma lui a cistigat tenderul, fiindca a oferit un pret mai acceptabil, insa Agentia de Achizitii Publice a anulat fara nici un fel de explicatii rezultatul licitatiei, numind un alt cistigator. „Le-am expediat o scrisoare pe acest subiect, inca nu avem nici un raspuns”, spune Efim Vircolici. In opinia dinsului, licitatiile sunt cam defectuoase, fiindca nu se ia in cont faptul ca multi din cei care cistiga licitatiile cumpara produsele de la baze en-gross, le pun preturile din magazinele lor, apoi vin cu ofertele la licitatie.
Ion Stratulat, primarul de Orhei, a expediat la 9 februarie c. o scrisoare catre Agentia de Achizitii Publice, in care se remarca: „Primaria orasului Orhei solicita explicatiile respective referitor la problema ce tine de preturi la incheierea contractelor de achizitii publice cu agentii economici. Exemplu: la licitatia din 28.12. 2009 nu a participat nici un agent economic, pe data de 27.01.2010 la licitatia repetata a participat doar un agent economic, fiind nevoiti de a incheia contractul respectiv la preturile propuse de el. Tot asa e si cu zaharul - toti agentii economici au refuzat sa participe. La pozitia „Faina” tot nu a fost nici o oferta, probleme care afecteaza alimentatia copiilor din institutiile prescolare si scolare cit priveste calitatea, dar si timpul. Totodata, dupa ce au fost evaluate si incheiate contracte de achizitii pe anul 2010 am fost informati despre scrisoarea nr. 14/4-07/2 din 15 ianuarie 2010 a Ministerului Finantelor tocmai pe data de 01.02.2010, fapt care duce la aparitia prejudiciilor materiale pentru agentii economici si are drept urmare refuzul lor la colaborarea de mai departe.”
La oficiul dnei Olga Zgureanu, specialista pentru achizitii publice la primaria Orhei, am intilnit un agent economic local, care imi spunea fericit ca a cistigat licitatia ca printr-o minune, insa, norocul ii este mai degraba unul simbolic, deoarece intre timp preturile s-au majorat fata de cele contractate si este nevoit sa-si indeplineasca contractul in pierdere pentru firma sa modesta.
"In normele legii si cum ne dicteaza constiinta..."
Veaceslav Mustovici, membru al grupului de lucru pentru achizitii publice in cadrul primariei Orhei, consilier orasenesc, ne spune ca licitatiile decurg corect, in conformitate cu legislatia si ca activitatea agentilor economici care furnizeaza produse alimentare pentru gradinite si scoli este monitorizata. Daca agentul economic nu-si indeplineste obligatiunile, noi il chemam la comisie si il atentionam asupra acestei situatii. Pe cei care nu se corijeaza nu-i mai admitem la licitatii. Am desfasurat multe licitatii. Cele mai multe probleme le-am avut in ce priveste calitatea untului si a altor produse lactate, a precizat domnia sa.
Vizavi de problemele legate de participarea firmelor locale dl Mustovici a relatat ca nu crede ca firmele ar fi impuse sa dea mita. Membrii comisiei au semnat chiar un document in care sunt gata sa-si suspende activitatea daca o ruda a lor a inaintat o cerere de participare la un concurs de licitatie. In cazul in care firma respectiva nu-si poate indeplini contractul din anumite cauze, se iau masurile de rigoare. Ca dovada mi-a fost prezentat un proces verbal al grupului de lucru pentru achizitii publice a primariei Orhei de la data de 5 martie curent, in care SC „Dave&Co” SRL i s-a redus suma contractului nr. 11 din 16. 01.2010 cu 165371.20 lei, fiind impusa si o penalitate de 5% din aceasta suma (8268.56 lei, incasati deja de la respectiva firma). In rezultat suma finala a contractului a constituit 8049.50 lei.
Dl Mustovici este de parere ca cel mai mic pret nu este o iesire din situatie. Totusi se face o expertiza minutioasa a documentelor de provenienta si a produselor. S-au mai tras si niste concluzii din activitatea comisiei precedente de licitatie, care dadea mult de lucru procurorilor deoarece admitea sume exagerate, prevazind uneori in contractele pentru gradinite si icre rosii, spune dumnealui. ”Am ajuns la concluzia ca pe viitor sa scoatem din lista produselor bomboanele, brinzica glazurata, alte dulciuri pe care copilul le poate primi si acasa, sa fie achizitionate sucuri, fructe. De asemenea am scos carnea afumata si unele conserve din carne in schimbul unor produse mai sanatoase pentru copii. Se va da prioritate pestelui viu in locul celui congelat", a opinat Veaceslav Mustovici. Dinsul a recunoscut ca sunt pretentii din partea beneficiarilor, dar a remarcat ca acestea nu sunt trecute cu vederea de catre grupul de lucru compus in mare parte din consilieri orasenesti, care se straduie sa opereze in normele legii si cum le dicteaza constiinta.
Ion Cernei, 14 mai 2010
Dependenta riscanta
Problema utilizarii in continuare a mai multor terenuri publice din orasul Rezina, termenul de arenda al carora a expirat, dar pe care, contrar legislatiei, au fost inaltate constructii capitale, a fost subiectul unor discutii aprinse si controversate la sedinta recenta a Consiliului orasenesc.
CUVINTUL a abordat in repetate rinduri aceasta problema. Dupa cum au remarcat si la aceasta sesiune unii consilieri, in ultimul deceniu, in Rezina, majoritatea terenurilor publice au fost date in arenda sau vindute cu incalcarea legislatiei. In Legea cu privire la arenda pamintului se stipuleaza foarte clar ca „pe terenurile publice date in arenda nu se permit constructii capitale”. Insa pe cea mai mare parte a terenurilor publice din bulevardul Sciusev date in arenda de administratia orasului Rezina pe trei-cinci ani au fost construite obiecte capitale, chiar in 2-3 nivele. Si toate acestea s-au intimplat cu permisiunea tacita a primariei, Inspectiei de Stat in constructii si altor structuri obligate sa demonstreze cetatenilor fidelitate fata de buchia legii si sa supravegheze respectarea legislatiei de comunitate.
Dupa cum am mai mentionat si in alte articole la aceasta tema, daca administratia orasului se conducea strict de buchia legii si nu autoriza niste constructii ilegale, aceste probleme nu apareau. Dar orasul are nevoie de magazinele si alte intreprinderi din sfera sociala inaltate in bd Sciusev, dar si in alte cartiere ale orasului, sustin unii. Si cu aceasta opinie nu poti sa nu fii de acord, mai ales ca in Rezina, spre deosebire de alte orase, sfera sociala este abea in stadiu incipient.
Desigur, toate aceste lucruri puteau fi facute pe cale legala. De exemplu, aceleasi terenuri puteau fi vindute, la licitatie, dindu-le posibilitate proprietarilor sa-si dezvolte linistiti afacerile. Fireste, costurile acestor terenuri ar fi fost mult mai mari ca plata de arenda, stabilita de cei din administratia orasului absolut arbitrar. Consilierul Ion Perciun mentiona in cadrul discutiei la aceasta tema, ca in timp ce unii arendatori, conform contractelor de licitatie, achita anual in buget pentru 1 metru patrat de teren sute si chiar mii de lei, altii (care au obtinut terenurile prin contracte directe) platesc pentru acelasi metru patrat, anual, cite ...10-30 de banuti.
Mai multi rezineni considera ca angajatii primariei si membrii comisiei de licitatie au fost atit de generosi cu unii oameni de afaceri nu de ochi frumosi. Unii zic ca cunosc si costul acestor tranzactii. Colectarea si aprecierea probelor cine si cit a platit, cine si cit a luat tine de competenta politiei, procuraturii, a CCCEC etc, dar este clar ca in spatele acestor afaceri stau anumite interese, dar si prejudicii de proportii aduse bugetului orasului. Drept dovada poate servi chiar discutia care s-a desfasurat la sedinta recenta a Consiliului orasenesc si deciziile adoptate pe chestiunile privind arendarea terenurilor.
In 2009-2010 au expirat termenele de arendare a mai multor terenuri publice din regiunea pietei comerciale a orasului, pe care, intre timp, in loc de gherete provizorii, au fost ridicate, precum mentionam la inceput, constructii capitale, inclusiv cu mai multe nivele. Arendasii au depus cereri sa li se prelungeasca contractele de arenda.
Legea cu privire la arenda, in art.13 prevede: ”La expirarea termenului de contract sau la rezilierea lui cladirile si instalatiile ce nu pot fi mutate, construite pe teritoriul arendat din mijloacele arendasului, cu permisiunea persoanei care da in arenda, trec in proprietatea persoanei care da in arenda, daca contractul nu prevede altfel. In acest caz arendasul are dreptul sa ceara compensarea costului lor. Dupa expirarea termenului de contract sau la rezilierea lui cladirile si instalatiile ce nu pot fi mutate, construite pe teritoriul arendat din mijloacele arendasului fara permisiunea celui care da in arenda, trec in proprietatea persoanei care da in arenda. Daca acesta cere sa fie demolate, arendasul este obligat sa le demoleze din cont propriu sau sa restituie cheltuielile legate de demolare”.
Am reprodus prevederile legii vizavi de situatia de la Rezina pentru ca arendasii acestor terenuri si edificii sa se convinga inca o data in ce capcana au nimerit. Repet, nu stim cit i-au costat in realitate pe actualii proprietari de intreprinderi comerciale terenurile luate oficial in arenda la un pret absolut simbolic. Important este ca astfel dinsii au devenit santajabili si dependenti de aceiasi functionari, riscind in orice moment sa-si piarda rodul muncii de multi ani ori poate chiar afacerea.
De data aceasta consiliul a fost oarecum „intelegator”. Nu a scos terenurile in cauza la licitatie publica, cum ar fi putut sa procedeze. La majoritatea solicitantilor le-a prelungit termenul de arenda a loturilor inca pe trei ani, stabilindu-le noi taxe de arenda, mai uniforme si mai aproape de realitate. De exemplu, cei care au cite 12 m2 vor achita in continuare o plata anuala de arenda in marime de 4 mii de lei. Peste trei ani, consiliul ar putea stabili alta taxa ori utiliza prevederea legii nominalizate mai sus.
In imagine: terenurile – arendate, constructiile – capitale
Tudor Iascenco, 7 mai 2010
Transparenta achizitiilor - cea dintii solutie
In cadrul campaniei „Cere socoteala pentru banii publici” CUVINTUL a organizat recent la Rezina si Orhei dezbateri la tema „Achizitiile publice: probleme si solutii”. Au participat factori de decizie si specialisti de la primariile Rezina si Orhei, consilieri, reprezentanti ai sectorului asociativ si unitatilor economice. Discutiile s-au axat, in principiu, pe deficientele actualului sistem de achizitii publice si posibilitatile de perfectionare a lui, pentru ca banul public intotdeauna sa fie cheltuit cu o eficienta maxima. In numarul trecut am inserat un articol despre dezbaterile care au avut loc la Rezina, cel despre dezbaterile de la Orhei vi-l propunem in continuare.
Ion Stratulat, primarul de Orhei: Procedurile de achizitie din Moldova, se vede, au fost copiate din alta tara, cu alte realitati. Or, numai la noi poti vedea la fiecare pas in vinzare materiale de constructie ieftine si de proasta calitate. De birocratismul clasic moldovenesc nici nu mai vorbesc. Eu deseori ma intreb: care-i rostul Agentiei pentru Achizitii Publice? Oare grupurile de lucru din primarii, cu expertii lor, nu ar putea decide asupra calitatii, pretului marfii sau serviciilor?
In republica s-a acumulat deja o experienta bogata de organizare a tenderelor in proiectele finantate de investitorii straini. Dar Agentia nu ne permite sa utilizam aceasta experienta. La constructii si reparatii eu asi folosi materiale calitative, chiar daca sunt mai scumpe, fiindca stiu ca la asemenea obiecte va trebui de revenit cu reparatiile nu la 1-2, ci la 5-6 ani. Dar Agentia nu va permite asemenea „lux”, impunindu-ne sa folosim ardezie si nu tigla, pentru ca ardezia este mai ieftina, desi in lumea civilizata demult s-au dezis de acest material.
Cele doua grupuri de achizitii publice din primaria noastra activeaza conform legislatiei in vigoare. Ca primar nu ma implic in activitatea lor, de care sunt multumit.
Olga Zgureanu, specialist in achizitii publice la primaria Orhei: In ultimul timp tot mai multi agenti economici refuza sa lucreze cu institutiile bugetare. Pentru a participa la licitatii agentii economici sunt impusi sa perfecteze o sumedenie de hirtii, sa faca o multime de drumuri si cheltuieli. Chiar daca cineva si cistiga licitatia, dinsul trebuie sa astepte verdictul Agentiei cel putin o luna. Intre timp, deseori, preturile la marfuri si servicii cresc. Si multi agenti economici vin cu cereri de reziliere a contractelor, ceea ce inseamna ca trebuie sa incepi procedura de la capat. Am avut asemenea probleme la procurarea zaharului. Alta data am fost nevoiti sa organizam de trei ori o licitatie privind achizitiile de produse lactate, fiindca de fiecare data se prezenta un singur agent economic. Pina la urma am fost impusi de situatie sa acceptam conditiile acestuia, chiar daca preturile lui erau mai mari decit la altii, care nu au vrut sa se lege cu bugetul.
Galina Colun, sefa Directiei raionale finante, expertul proiectului „Cere socoteala pentru banii publici”: Cheltuirea banilor publici intotdeauna a trezit nemultumiri si banuieli in societate, pentru ca acest proces nu a fost destul de transparent. Daca tinem cont de faptul ca aproximativ 40 la suta din bugetul primariei Orhei este orientat spre diferite procurari, lumea poate fi inteleasa. Eu cred ca aceste nemultumiri si banuieli pot fi neutralizate asigurind achizitiilor o transparenta larga, ca cetatenii sa fie in permanenta la curent cu faptul cit de rational si eficient se cheltuie banii acumulati de la contribuabili.
Ar fi oportun poate ca in grupul de lucru care se ocupa de achizitionarea produselor alimentare sa fie inclus si un reprezentant al medicinii preventive, care ar putea supraveghea calitatea produselor. In ceea ce priveste serviciile si reparatiile avem un caz crestomatic, care a avut loc la reparatia scolii din Teleseu. In caietul de sarcini nu a fost pusa corect problema si nu s-a tinut cont de calitatea geamurilor instalate. Procurindu-le la un pret modest, nimeni nu s-a gindit daca aceste ferestre se vor si deschide. In consecinta au fost nevoiti sa mai faca o reparatie.
Tudor Golub, consilier raional, angajat al ADR-Centru: In cadrul programului IREX-CPP in care am lucrat am organizat peste 200 de licitatii privind achizitiile de mobilier, computere, usi, geamuri, instalatii tehnice de canalizare, care au decurs dupa alte reguli decit cele practicate de autoritatile publice. Noi desfasuram achizitiile in citeva etape. Mai intii anuntul despre tender era publicat in mass-media si pe site-ul nostru. Apoi organizam o sedinta de informare la care participau membrii grupul de tender, beneficiarii si antreprenorii. Impreuna analizam caietul de sarcini, cu concursul specialistilor faceam schimbarile de rigoare, dupa ce toti semnau ca au luat cunostinta cu modificarile facute in caietul de sarcini. Astfel din start erau excluse cazuri de tipul celui de la Teleseu. Cred ca experienta data ar putea fi aplicata cu succes si in sistemul de achizitii din cadrul administratiei publice locale.
Petru Papusoi, consilier raional: Achizitiile serviciilor in constructii si reparatii intotdeauna au fost greu de monitorizat. De exemplu, sapatul manual al unui metru cub de pamint costa 37 de lei, acelasi metru cub de pamint poate fi sapat cu excavatorul pentru o suma de 2,5 ori mai mica. Iata de ce includerea in grupul de lucru a unui specialist competent si onest ar conduce la prevenirea multor cheltuieli inutile.
Vasile Costin, consilier orasenesc: In cazul constructiilor membrii grupurilor de lucru ar trebui sa analizeze atent toate componentele ofertelor. Unii, pentru a obtine obiectul respectiv, diminuiaza artificial unele cheltuieli, omit anumite lucrari. In rezultat si ajungem la situatii cind imediat dupa darea obiectului in exploatare trebuie de inceput reparatiile.
Victor Negruta, presedinte APA ”AsPro-Agro” Orhei: Achizitiile publice fac parte dintr-un sistem creat pe parcursul multor ani si care demult necesita modificari cardinale. La prima vedere, sistemul functioneaza in conformitate cu legea. In realitate, daca analizezi atent lucrurile, legea este incalcata la fiecare pas, poti atesta o multime de abuzuri si acte de coruptie, in multe cazuri banul public se cheltuie ineficient. Dna Zgureanu a mentionat ca multi agenti economici nu mai vor sa participe la achizitiile de produse alimentare. In acelasi timp, la constructii si reparatii agentii economici nu-si dau rind! Pentru ca in acest domeniu sunt mai mari posibilitatile de manevra.
Ar fi foarte bine daca in ziare s-ar publica nu numai anunturile de organizare a licitatiilor, dar si informatii despre rezultatele lor. Atunci cu siguranta nu se va mai achizitiona zahar cu 25 lei precum s-a intimplat la primaria Orhei, fiindca insasi comunitatea s-ar include in procesul de monitorizare a modului de cheltuire a finantelor publice. Eu lucrez cu multi agenti economici din agricultura. Cea mai mare parte din acestea nu participa la licitatii si tendere publice, motivind ca nu are rost sa se implice, deoarece, in cele mai multe cazuri, cistigatorii sunt determinati inca pina la concursul propriu-zis. Intr-o societate normala unul si acelasi agent economic nu poate sa cistige licitatiile intr-un domeniu din an in an. La noi asa ceva e posibil. Iata de ce, repet, in presa ar trebui numaidecit publicate si informatii despre rezultatele licitatiilor si tenderelor.
Poate ar fi cazul de creat un alt organ de monitorizare a achizitilor, cu alte imputerniciri.
Tudor Golub: Cind se face selectarea cistigatorului ar trebui sa se tina cont de doua aspecte: pretul sa corespunda devizului de chetuieli, iar oferta - volumelor de lucru. Mai apoi trebuie puse in aplicare alte criterii: experienta de munca, baza tehnico-materiala, datoriile fata de stat, etc.
Pentru conformitate, Ion Cernei, 16 aprilie 2010
Acelasi utilaj, dar preturi foarte diferite
Examinind cele trei oferte propuse la licitatia publica privind procurarea unei statii de clorare a apei, grupul de lucru al primariei Rezina a dat prioritate variantei propuse de „AGROMAX PLUS” SRL, in valoare de 730999,37 lei, desi celalalt concurent care a participat la tender a propus un pret aproape de trei ori mai mic.
La o sedinta a Consiliului orasenesc din ianuarie c. , la care s-au discutat problemele ce tin de aprovizionarea Rezinei cu apa potabila si tarifele pentru aceste servicii, Vladimir Cocirla, managerul IM ”Servicii Comunal-Locative” a remarcat ca cea mai sigura si mai ieftina sursa de apa potabila pentru localitatea data sunt sondele din lunca Nistrului, care acopera pe deplin necesitatile orasului. Dar pentru a utiliza efectiv aceasta sursa, a mentionat V.Cocirla, dar si Ion Cheptene, medicul-sef al Centrului raional de Medicina Preventiva, este nevoie de procurat si instalat o statie de clorare a apei, de amenajat teritoriul aferent sondelor, de infaptuit alte masuri de ordin sanitar-ecologic.
In cadrul discutiilor s-a mai remarcat ca procurarea si instalarea statiei de clorare ar costa circa un milion de lei. Peste putin timp, la solicitarea primariei Rezina, Consiliul Raional a alocat in acest scop 1 milion de lei. Iar la 17 martie a avut loc licitatia privind achizitionarea utilajului.
Trei agenti economici si-au anuntat disponibilitatea de a participa la licitatie: „AGROMAX PLUS” SRL, „TRIAGO Prim” SRL (ambii din Chisinau) si SRL „FRATI” din Rezina, solicitind caietul de sarcini. Dar, potrivit primarului Petru Sova, tot el si presedintele grupului de lucru, SRL „TRIAGO” nu a prezentat oferta, in competitie raminind doi ofertanti: "AGROMAX PLUS” SRL si SRL „FRATI”. Primul a indicat ca utilajul in cauza, adus si instalat, costa 730999,37 lei, al doilea a indicat un pret aproape de trei ori mai mic – 250 mii lei.
Petru Sova sustine ca pretul propus de SRL ”FRATI” era foarte atractiv, dar in pachetul de documente lipseau certificatul de calitate si cel de conformitate a utilajului, careva date tehnice despre statie, producatorul ei etc. Autorilor ofertei li s-a cerut sa aduca documentele lipsa, dar solicitarea a ramas fara raspuns. Intre timp, noi am facut legatura cu uzina producatoare de aceste statii care se afla la Sankt-Petersburg, Federatia Rusa, de unde ni s-a confirmat ca acest utilaj costa circa 310 mii lei (conform cursului valutar la acea zi). Deoarece pina la urma am ramas numai cu un ofertant si specialistii de la II ”Servicii Comunal-Locative” ne-au informat ca la Ribnita sunt instalate si functioneaza normal doua statii de tipul celei propuse de „AGROMAX PLUS” SRL, grupul de lucru a hotarit unanim de a accepta oferta acestui agent economic, a adaugat primarul.
Diferenta izbitoare intre preturile statiilor de clorare, cu capacitati egale, propuse de participantii la aceasta licitatie, lasa, totusi, loc pentru diverse interpretari...
Reporter „C”, 16 aprilie 2010
Am vrea sa clarificati unele lucruri…
Draga redactie! Am vrea sa clarificati unele lucruri. Anatolie Caraivan, directorul Liceului Teoretic “A.S.Puskin” din Rezina se plingea in CUVINTUL ca dupa reparatia din anul trecut sistemul de incalzire din liceu a functionat si mai rau, temperatura in clase ajungind in unele zile pina la 0 grade. Din spusele directorului nu prea este clar cine a efectuat reparatiile, cine a primit lucrarile, de ce acestea au fost platite, daca au fost executate necalitativ.
Din alt articol la aceeasi tema am aflat ca primaria a schimbat ferestrele in dricul iernii, situatie oarecum iesita din comun, mai ales daca tinem cont de conditiile iernii trecute. Oare chiar nu puteau rabda pina in primavara-vara ca sa evite niste cheltuieli suplimentare?
Ion Botnaru, Rezina
Solicitati de CUVINTUL sa clarifice lucrurile, Gheorghe Zgureanu, specialist pentru constructii, gospodaria comunala si drumuri la primaria Rezina si Anatolie Prodan, responsabil la primarie pentru retelele de incalzire au relatat ca asta toamna la L.T. ”A.S.Puskin” au fost schimbate cazanele de la statia termica, dar sistemul incalzea rau. Atunci s-a hotarit sa fie schimbate si pompele. Deoarece schimbarea pompelor costa mai putin de 20 mii lei, nu s-a organizat tender, contract de efectuare a lucrarilor fiind incheiat cu SRL”Spetmontaj” din Rezina. Din pacate, nici dupa aceasta situatia nu s-a imbunatatit.
Leonid Eriomenco, managerul SRL “Spetmontaj” este de parere ca sistemul de incalzire nu functioneaza normal din cauza ca tevile si radiatoarele sunt vechi, demult nu au fost curatite si apa circula cu greu. In timpul vacantei de vara toata reteaua de incalzire din liceu trebuie curatata de impuritati, spalata, reglata conform cerintelor tehnice si atunci, fara doar si poate, va functiona normal, a spus L.Eriomenco.
Vizavi de a doua problema Gheorghe Zgureanu a spus ca lucrarile au fost planificate pentru a. 2009. Conform devizului de cheltuieli, schimbarea celor 26 de ferestre a fost estimata la 124,1 mii lei. La tenderul organizat cu aceasta ocazie au participat trei agenti economici: SRL “Candidus”, SRL “Metalplast” si II “Mercuriu-Cuzuioc”. SRL “Candidus” a propus cel mai mic pret – 104,0 mii lei (1111 lei pentru 1 m2 de fereastra) si a cistigat concursul.
Lucrarile de schimbare a ferestrelor a durat cinci zile, in decembrie 2009, dupa schema “inlocuire imediata”, astfel pierderile de caldura au fost minimale. Lucrarile practic nu au incurcat activitatea angajatilor primariei, a mentionat Gh.Zgureanu.
Dumnealui a precizat ca in decembrie 2009 primaria a utilizat pentru incalzire 4269 m3 de gaze, in ianuarie 2010 - 6932 m3, in februarie – 6431 m3.
In imagine: statia termica a liceului "A.S.Puskin"
Reporter “C”, 16 aprilie 2010
Opinia specialistului
Lucrarile sa fie bine chibzuite si coordonate
Ion Perciun, consilier raional si orasenesc, a activat in domeniul urbanismului si gospodariei comunale 33 de ani. Solicitat sa comenteze modul de exploatare a cladirilor, constructiilor si amenajarilor din patrimoniul public al orasului Rezina, ne-a relatat urmatoarele:
Anterior in Rezina in domeniul dat se stabilise o anumita practica: patrimoniul orasului (blocuri locative, drumuri, institutii publice, plantatii verzi etc), de doua ori pe an, primavara si toamna era examinat de o comisie speciala formata din reprezentantii autoritatilor locale si specialisti in domeniu. Primavara, prin aprilie, se stabilea starea tehnica a obiectelor si nomenclatorul lucrarilor de reparatii, intretinere, care urmau sa fie realizate in perioada de vara-toamna. Toamna, prin septembrie-octombrie, aceeasi comisie examina cum a fost indeplinit programul de lucrari elaborat primavara si ce mai trebuie de facut ca tot acest patrimoniu sa functioneze in mod normal si in perioada rece a anului.
Acum aceasta practica este neglijata, exploatarea institutiilor publice, spatiului locativ, altor obiecte de infrastructura care se afla la balanta primariei decurge oarecum haotic, deseori se pare ca stinga nu stie ce face dreapta si invers. Un exemplu elocvent in aceasta ordine de idei este cazul de la Liceul Teoretic „A.S.Puskin”. S-au facut cheltuieli mari pentru a moderniza statia termica, dar situatia in liceu la capitolul incalzire, dimpotriva, s-a inrautatit, fiindca sistemul de incalzire a ramas cel vechi, fara a fi supus macar unei revizii tehnice. Astfel, daca lucrurile nu sunt bine chibzuite si coordonate, eforturile si banii deseori se cheltuie in van.
Eu cred ca administratia orasului ar trebui sa preia aceasta experienta. Consiliul orasenesc deja a repartizat finantele pentru obiectivele prioritare din domeniul constructiilor si reparatiilor. Dar este foarte important ca aceste mijloace sa fie valorificate cu o eficienta maxima, nu ca la L.T. ”A.S.Puskin”.
Reporter “C”, 16 aprilie 2010
Achizitiile publice: probleme si solutii
In cadrul campaniei „Cere socoteala pentru banii publici” CUVINTUL a organizat recent la Rezina si Orhei dezbateri la tema „Achizitiile publice: probleme si solutii”. Au participat factori de decizie si specialisti de la primariile Rezina si Orhei, consilieri, reprezentanti ai sectorului asociativ si unitatilor economice. Discutiile s-au axat, in principiu, pe deficientele actualului sistem de achizitii publice si posibilitatile de perfectionare a lui, pentru ca banul public intotdeauna sa fie cheltuit cu o eficienta maxima. In continuare va propunem un articol despre dezbaterile care au avut loc la Rezina, cel despre dezbaterile de la Orhei va fi publicat in numarul urmator.
Petru Sova, primarul or. Rezina: Pina acum la noi se ocupau de achizitiile publice doua grupuri, conduse de viceprimari. Unul procura produsele alimentare si rechizitele de birou, altul era responsabil de achizitiile din domeniul constructiilor si reparatiilor. In continuare de toate achizitiile se va ocupa un singur grup sub conducerea primarului.
Cred ca sistemul actual de achizitii publice ar trebui modificat esential, oferindu-se primariilor mai multa autonomie si independenta. De exemplu, conform regulilor in vigoare, contractele de achizitie a produselor alimentare se incheie o data, pentru tot anul. Pe an se admite numai un contract temporar, de cel mult 100 mii lei. Aceste conditii ar trebui schimbate. In situatia cind preturile la produsele alimentare sunt in permanenta crestere, agentii economici nu vor sa incheie contracte de lunga durata. Cel mai rational ar fi ca achizitiile de produse sa se faca trimestrial, asigurindu-se o transparenta larga si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii.
Cred ca nu-i normal ca practic toate achizitiile trebuie sa treaca prin Agentia pentru Achizitii Publice. Astfel fiecare tranzactie necesita citeva drumuri la Chisinau, intocmirea multor hirtoage, cu fel de fel de semnaturi, stampile si tot acest proces dureaza cel putin o luna.
Liuba Stavinschi, viceprimar: Mijloacele financiare destinate pentru alimentarea copiilor in ianuarie-februarie c., si care nu au fost utilizate din motive deja cunoscute (CUVINTUL a scris despre aceasta in nr. 8 din 26 februarie c.) vor fi cheltuite tot in acest domeniu, in lunile urmatoare. Procedura de achizitie intr-adevar este foarte complicata, dureaza mult timp. In anul trecut am facut unele propuneri de simplificare a ei, dar nu au fost luate in seama.
Multe probleme avem din cauza ca suntem impusi sa alegem anume cele mai ieftine produse si servicii. Ar fi bine sa avem posibilitate sa luam in calcul nu numai pretul, dar si calitatea produselor, a serviciilor achizitionate. In oferta de produse alimentare cu care am mers la Agentia pentru Achizitii Publice noi am inclus si asa produse ca unt, carne proaspata, oua s.a., care au fost excluse pentru ca preturile acestora erau mai mari decit cele din registrele Agentiei.
Arcadie Musinschi, seful Directiei raionale finante, presedintele comisiei consultative finante si buget a Consiliului orasenesc: Multa lume este nemultumita de faptul ca pentru alimentarea elevilor din clasele I-IV se aloca numai cite 6, iar pentru cei din clasele V-XII – cite 3 lei pe zi. Dar si din aceste resurse din an in an se utilizeaza doar 70-75 la suta. Cauza - procesul foarte anevios si birocratizat de achizitii. Sistemul poate fi si trebuie simplificat. Numai din contul utilizarii in intregime a resurselor alocate in aceste scopuri s-ar putea de imbunatatit cardinal alimentarea copiilor.
Alexei Cioric, secretarul Consiliului orasenesc: Cu adevarat, sistemul de achizitii publice este foarte birocratizat, pentru fiecare tranzactie trebuie de pregatit o sumedenie de hirtii, care necesita mari cheltuieli de timp, bani, nervi. Din aceasta cauza tot mai multi agenti economici refuza sa lucreze cu autoritatile. Daca sistemul nu va fi modificat, degraba, posibil, va trebui sa ne gindim cum sa stimulam unitatile economice care sa deserveasca institutiile bugetare. Poate ar fi cazul ca in primariile orasenesti sa fie un angajat specializat in domeniul achizitiilor publice. Ar fi rational, cred, ca cel putin o data in luna, angajatii Agentiei pentru Achizitii Publice sa vina in teritoriu pentru a oferi consultatii, dar si a supraveghea procesul achizitiilor. Astfel ei ar cunoaste mai bine problemele sistemului si ar putea contribui la solutionarea lor mai operativa.
Ion Perciun, consilier orasenesc: Fiind prin scoli si gradinite m-am convins ca alimentatia copiilor lasa mult de dorit. Si nu pentru ca resursele alocate in aceste scopuri sunt modeste, ci pentru ca sistemul este bolnav. Nicaieri n-am vazut carne proaspata, rar se dau lactate, fructe, acestea fiind inlocuite cu pulpe congelate, carne inabusita, paste fainoase. La intrebarea „De ce?” unii mi-au raspuns ca institutiile nu dispun de conditii de a pastra aceste produse, altii - ca in alimentatia copiilor poate fi folosita doar carnea de vita, dar in teritoriu nu sunt furnizori care ar putea acoperi necesitatile institutiilor bugetare. Mai apoi managerii institutiilor mi-au spus ca au frigidere si conditii de pastrare a produselor usor alterabile, ca in toate ofertele includ si carne proaspata, si lactate, dar la Agentia pentru Achizitii Publice aceste produse sunt inlocuite cu pulpe, cenvursti, conserve, care-s mai ieftine.
Anatolie Caraivan, directorul liceului „A.Puskin”: Actualul sistem de alimentare a elevilor este o nebunie, ca sa nu spun altfel. Pentru fiecare copil din clasele I-IV ni se dau cite 6 lei/zi. Ce poti sa-i oferi azi unui copil pentru 6 lei? Dar si mai desantata mi se pare initiativa autoritatilor de a oferi din ianuarie c. dejunuri si elevilor din clasele V-XII in suma de 3 lei/zi (!?) Asi vrea sa-i vad pe cei cu initiativa traducind-o in fapta. Mai ales in situatia ca nici aceste resurse nu sunt folosite gospodareste. Intr-un articol in ziar am fost invinuiti ca n-am prezentat la timp ofertele si din aceasta cauza la noi elevii doua luni n-au fost alimentati. Nu-i adevarat. La 16 februarie primaria ne-a cerut oferta de produse, pe care am prezentat-o chiar a doua zi. Dar am inceput sa hranim elevii din clasele mari numai la 12 martie. Sortimentul produselor este foarte sarac: paste fainoase, crenvursti, pulpe, crupe...
In imagine: La dezbaterile de la primaria Rezina au participat factori de decizie si specialisti ai primariei, consilieri, reprezentanti ai institutiilor scolare si prescolare.
Tudor Iascenco, 9 aprilie 2010
Consiliul a repartizat resursele pentru necesitatile prioritare
In interviul, publicat in CUVINTUL din 19 martie c., primarul or. Rezina Petru Sova informa cititorii despre posibilitatile financiare ale administratiei orasului in 2010 si cum primaria prevede sa repartizeze mijloacele destinate pentru constructii si reparatii.
La sedinta sa recenta Consiliul orasenesc, examinind propunerile primariei a modificat partea de cheltuieli a bugetului orasului, alocind pentru diverse necesitati actuale 1 mln 280,5 mii lei.
Astfel, pentru constructia apeductului din cartierul Rezina-Vest au fost alocati 700 mii lei. Potrivit specialistilor primariei, costul total al apeductului si retelei de evacuare a apelor reziduale din acest cartier depaseste 5 mln de lei, dar lucrarile urmeaza sa fie efectuate treptat si in anul curent bugetul poate aloca doar suma nominalizata mai sus.
135 mii lei consiliul a alocat pentru proiectarea noului cartier Rezina-Nord-Vest, care urmeaza sa se extinda la marginea orasului, in partea dreapta a drumului Rezina-Orhei. Dupa cum a mentionat primarul Petru Sova, la moment sunt circa 50 de doritori sa-si construiasca case particulare in raionul dat.
In 2010 Lafarge Ciment (Moldova) SA, dupa cum a mentionat primarul, s-a angajat sa sponsorizeze necesitatile sociale ale orasului si satelor din teritoriul primariei cu 1,3 mln lei. 1,12 mln lei din acestea consiliul i-a si repartizat. Pentru reparatia capitala a str. Lomonosov pe segmentul Oficiul Pazei de Stat – podul din s. Stohnaia au fost alocati 520 mii lei, din care 390 mii acopera contributia populatiei in proiectul finantat de Fondul de Investitii Sociale din Moldova (FISM) si gratie caruia orasul va beneficia pentru acest obiect de 200 mii USD, iar 130 mii sunt destinati pentru elaborarea proiectului si remunerarea responsabilului tehnic care va supraveghea executarea lucrarilor.
Tot prin FISM satele Bosernita, Ciorna si Stohnaia, ca localitati care au suferit in urma inundatiilor din 2008 au posibilitatea sa beneficieze de cite 75 mii USD pentru diverse obiecte de menire social-culturala. La adunarile cetatenilor s-a ajuns la concluzia ca cel mai potrivit ar fi ca sumele date sa fie indreptate la reparatia capitala a str. Nicolae Milescu-Spataru din Stohnaia, constructia unui centru comunitar in Bosernita, reparatia capitala a Centrului comunitar si punctului medical din Ciorna. Conform rigorilor FISM-ului, comunitatile respective urmeaza sa suplimenteze aceste sume cu cel putin 15%. Consiliul a decis sa sustina implementarea proiectelor date cu cite 200 mii lei fiecare, din care 150 mii lei vor acoperi contributia comunitatii, iar 50 de mii – lucrarile de proiectare si salarizarea responsabilului tehnic.
In legatura cu cresterea tarifelor la gaze si energia electrica s-au majorat substantial si cheltuielile institutiilor bugetare din teritoriu pentru aceste resurse si consiliul a suplimentat resursele destinate pentru cheltuielile respective cu 150,5 mii si respectiv 102,8 mii lei.
In anul curent, in baza clubului „Karate-Kay” si sub patronatul administratiei orasului, la Rezina este prevazut sa se desfasoare campionatul national la karate. Consiliul a alocat 9 mii lei pentru procurarea medaliilor, diplomelor si alte necesitati legate de organizarea competitiilor.
Si in anul curent, primaria, in parteneriat cu oficiul din teritoriu al Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca, vor intretine 6 angajati, selectati dintre someri, care vor fi incadrati in lucrarile de amenajare a teritoriului. Bugetul va acoperi jumatate din cheltuielile pentru remunerarea acestor angajati, ceea ce constituie 30360 lei.
Din sumele preconizate de primarie consiliul nu a acceptat doar 95 mii lei, preconizati pentru pregatirea statiilor termice de la institutiile bugetare pentru sezonul viitor de incalzire si reparatiile accidentale ale sistemelor de incalzire respective. Consilierii au vrut sa vada devizele de cheltuieli pentru lucrarile date, dar specialistii primariei au declarat ca devizele inca urmeaza sa fie elaborate. Atunci si vom aloca resursele necesare, au spus consilierii.
Consiliul a mai decis sa rezerveze 200 mii lei pentru consolidarea dambei Nistrului si alte lucrari de prevenire a unei eventuale inundatii care ar putea sa se produca din cauza precipitatiilor abundente din iarna-primavara curenta.
Reporter „C”, 2 aprilie 2010
Pretentii vizavi de alimentarea copiilor
In articolul „Alocarile pentru alimente cresc, dar directorii nu-s multumiti”, publicat in CUVINTUL din 26 februarie c. am relatat despre politica primariei Rezina in domeniul alimentarii copiilor din institutiile prescolare si de invatamint, rezultatele tenderelor pentru achizitionarea produselor alimentare organizate la inceput de an. Peste o luna CUVINTUL le-a propus managerilor acestor institutii sa-si expuna opiniile vizavi de eforturile administratiei orasului in acest domeniu.
Ludmila Ceban-Romanov, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun”: Primele doua luni ale anului curent de studii am hranit copiii cu produse din rezervele ramase din anul trecut. Bineinteles ca bucatele nu au fost prea variate si calorice. Dupa incheirea contractelor de aprovizionare cu produse alimentare de la SRL ”MAX-Victor” si Consumcoop Rezina situatia s-a imbunatatit. Se serveste o singura masa, fara supe. Pretul mediu al unei mese este de 6 lei/elev. Hranim toti elevii, de la clasa intiia pina la a 12-ea. Dar in loc de carne proaspata, de dorit de vita, primim numai pulpe de gaina, crenvursti si carne inabusita.
Anatolie Caraivan, directorul Liceului Teoretic „A.Puskin”: Hranim copiii o singura data in zi. Pentru cei din clasele I-IV se prevede un dejun zilnic in valoare de 6 lei, pentru cei din clasele V-XII – de 3 lei. Clar ce bucate poti sa gatesti de aceste sume – mai mult terciuri, paste fainoase. Dar primaria noastra si aici „s-a evidentiat”. Atunci cind toate scolile din raion hranesc elevii din clasele V-XII incepind cu luna ianuarie c. noi am inceput abea la 10 martie. Mai intii s-a taraganat organizarea tenderului de selectare a furnizorilor de alimente, apoi – semnarea contractului.
Aliona Nastas, sefa gradinitei de copii nr. 5 „Bucuria”: Personal consider ca la noi copiii sunt alimentati nu rau. Iau trei mese, conform regulamentului, desi, normal ar trebui sa fie patru, mai cu seama in perioada calda, cind copiii se afla mai mult timp la aer si pierd multa energie. Seara copiii pleaca de la gradinita nu prea satui. La capitolul carne, de regula, primim pulpe de gaina, care nu mi se par prea potrivite pentru copii.
Tatiana Cuzuioc, sefa gradinitei nr. 2 „Andries”: Din punct de vedere cantitativ si calitativ alimentarea este insuficienta. Pulpele de gaina congelate, care au intrat in moda de la un timp, ar trebui inlocuite cu carne proaspata. Ar fi binevenite mai multe legume, fructe, sucuri, fructe uscate pentru compoturi, produse lactate de calitate, fara conservanti.
Nina Podgoret, sefa gradinitei nr. 6, „Cocoselul de Aur”: Asortimentul si calitatea produselor lasa de dorit. Sunt de parerea ca pulpele congelate trebuie scoase odata si pentru totdeauna din meniul copiilor. In locul lor ar fi bine sa primim carne proaspata, produse lactate de asemenea proaspete, fara conservanti, fructe, legume. La noi se pune accentul pe paste fainoase, crupe, conserve, ceea ce nu este bine.
Asa-i sistemul!
Viceprimarul Liuba Stavinschi, pina nu demult presedintele grupului de lucru de la primaria Rezina pentru achizitii publice de produse si marfuri pentru institutiile de educatie, solicitata sa comenteze pretentiile managerilor institutiilor de educatie, ne-a relatat urmatoarele:
- Contractele de achizitionare a produselor pentru scoli si gradinite au fost incheiate mai tirziu ca de obicei din cauza ca dupa primul tender, care a avut loc la 29 decembrie, pe neasteptate s-au majorat preturile la curentul electric, gaze, serviciile de transport etc. SRL „MAX-Victor”, dar si celelalte intreprinderi care au cistigat concursul pe anumite pozitii au refuzat sa semneze contractele la preturile vechi.
Cu consimtamintul Agentiei pentru achizitii publice am anuntat un nou concurs de achizitionare a produselor alimentare pentru doua luni in suma de peste 100 de mii de lei. La moment primaria are bani la SRL”MAX-Victor”, care a cistigat si al doilea concurs la majoritatea pozitiilor si toate institutiile pot sa ia produsele de care au nevoie.
Cit priveste observatia dlui Caraivan, in luna ianuarie noi am propus tuturor institutiilor de invatamint sa prezinte ofertele pentru produsele destinate pentru alimentarea copiilor din clasele mari. Toti au prezentat, in afara de L.T.”A.Puskin”. De atita in contractul cu SRL ”MAX-Victor” necesitatile acestui liceu nu au fost incluse.
La inceput de an cam in toata republica se intimpla astfel de neintelegeri si Agentia pentru achizitii publice permite autoritatilor locale sa incheie niste contracte temporare de achizitionare a produselor pentru alimentarea copiilor in valoare de pina la o suta de mii de lei. Comparativ cu necesitatile noastre, aceasta suma este foarte mica, dar ne straduim sa iesim din situatie.
Cit priveste carnea proaspata. Noi am inclus aceasta pozitie in oferte, dar Agentia pentru achizitii publice a scos-o pe motiv ca este scumpa. Acolo pun in prim plan pretul, care trebuie sa fie minimal, si nu calitatea si noi trebuie sa ne conformam cerintelor. Acum de la Agentie ne cer sa incheiem contract pina la sfirsitul anului. Le-am zis ca in conditiile cind preturile la marfuri si produse se schimba foarte des, agentii economici nu semneaza asemenea contracte. Pina la urma am convenit si in timpul apropiat vom anunta o licitatie de achizitie a unui lot de produse alimentare in valoare de 700 mii lei. Banii pentru alimentatie care nu au fost valorificati in ianuarie-februarie oricum vor fi utilizati numai pentru alimentarea copiilor, completindu-se in continuare meniurile cu produse noi.
In incheiere vreau sa accentuez, ca primaria face totul pentru a asigura copiilor o alimentatie normala, dar sistemul nostru de achizitii este atit de intortochiat, ca de multe ori in loc de succese te alegi cu probleme.
Despre problemele abordate de sefii institutiilor am discutat si cu Victor Lupascu, directorul SRL „MAX-Victor”. Dumnealui ne-a spus ca intreprinderea isi indeplineste strict obligatiunile stipulate in contract, de la beneficiari nu are nici un fel de pretentii si in caz de necesitate este gata sa modifice sau sa extinda nomenclatorul de produse in dependenta de ofertele institutiilor.
Tudor Iascenco, 2 aprilie 2010
"Ne straduim sa cheltuim rational banul contribuabilului"
La intrebarile saptaminalului CUVINTUL raspunde Ion Stratulat, primarul orasului Orhei
— Domnule primar, am auzit mai multe opinii cu pondere, ca Orheiul este gospodarit mai bine ca inainte.Si aceasta in conditii de criza.
— Incepind cu anul 2007 pentru reparatia, intretinerea institutiilor scolare si prescolare, a retelelor de termoficare, evacuare a apelor reziduale etc. cheltuim anual peste 4 milioane lei, aproape cu un milion mai mult decit in anii precedenti. In pofida crizei am reusit, catre inceputul sezonului de incalzire, sa edificam blocuri sanitare noi la toate gradinitele, sa reparam
 blocurile alimentare in gradinte si in scoli. Mai avem restante doar la conservarea energiei termice. Cu regret, marea majoritate a retelelor termice au de la 20 pina la 50 de ani, deaceea reparatia si intretinerea lor ne costa scump. Trebuie sa remarc ca noi avem un program de conservare a energiei termice pe o perioada de 5 ani. Conform prevederilor acestui plan, trebuie sa construim si sa restabilim retelele termice, de asemenea sa schimbam geamurile, acoperisurile. Antreprenorii ii selectam in cadrul licitatiilor publice, asigurind astfel transparenta utilizarii banilor publici.
— Dumneavoastra sunteti satisfacut de modul de achizitie a marfurilor si serviciilor de constructii si reparatii?
— Intrucit contravaloarea materialelor pe care le achizitionam nu depaseste suma de 200 000 lei, le achizitionam prin concurs de oferte. Procuram aceste materiale pentru echipa noastra compusa din sase oameni si care efectuiaza reparatii marunte la obiectele de menire social –culturala. Conform legislatiei insa suntem impusi sa dam prioritate ofertelor cu cele mai mici preturi. Dar de cele mai multe ori marfurile mai ieftine sunt si de calitate inferioara. Consider ca la selectarea marfurilor si serviciilor trebuie sa tinem cont, in primul rind, de calitate, daca dorim sa nu aruncam banii pe vint. Nu este normal cind anual trebuie sa reparam aceleasi obiecte, cheltuind sume enorme. Cu actualul sistem de achizitii nu putem asigura, cel putin, dublarea termenului de exploatare a acestor obiecte.
— Care obiecte si lucrari sunt cele mai costisitoare si cum iesiti din situatie?
— Reparatia drumurilor, schimbarea acoperisurilor si reparatia fatadelor constitue povara cea mai mare a bugetului orasenesc la capitolul „Reparatii”. Un exemplu crestomatic este cladirea liceului „I.L. Caragiale”, construita in anii treizeci ai secolului trecut, mai cunoscuta ca cladirea unde s-au aflat tribunalul judetean si prefectura. Aici am reusit sa schimbam numai acoperisul. Renovarea fatadei va necesita circa 1,5 milioane de lei. Ni s-a promis suplimentarea surselor financiare din bugetul de stat pentru a repara acest obiect in anul curent. Vom suplimenta si sursele financiare prevazute pentru reparatia, constructia si a altor obiecte. Va trebui sa deschidem vreo 40 de locuri noi la gradinita din Slobozia-Doamnei, alte 60 de locuri — la gradinita nr. 4. Pentru aceasta este nevoie de a repara 3 blocuri care pina acum erau arendate de niste structuri institutionale, lucrari care vor costa aproximativ 2,5 milioane lei.
Liceiele „Mihail Lomonosov” si „Alecu Russo” de asemenea necesita reparatii substantiale, in deosebi la salile pentru sport si in blocurile alimentare, pentru care este nevoie de inca 7-8 milioane de lei. Ne-am trasat aceste programe inca la inceputul anului 2007, dar nu am reusit sa acumulam resurse pentru acoperirea acestor cheltuieli. Prevedem sa scoatem niste terenuri de vinzare, iar cu banii acumulati sa realizam lucrarile nominalizate mai sus.
Mai avem un deviz de achizitii si servicii de constructie – edificarea de magistrale electrice. Am reusit sa construim 47 km retele magistrale, dar lucrarile deocamdata nu sunt duse la bun sfirsit. Retelele electrice din oras cu tensiune sub 10 KW trebuia sa le construiasca compania „Union Fenosa”. Dar intrucit aceasta nu a luat liniile vechi in gestiunea sa, suntem impusi acum sa le renovam noi, din bugetul public. Aceeasi istorie este si cu gazoductele construite fie din bugetul local, fie din banii cetatenilor.
Incercam sa optimizam cheltuielile pentru intretinerea cladirilor. Incaperile Liceului Teoretic „M. Lomonosov”, de exemplu, sunt utilizate numai pe jumatate. Ne gindim sa dam in arenda incaperile libere pentru institutii extrascolare.
— Sa revenim la procedurile de achizitii publice. Ce probleme mai exista in acest domeniu?
- Primaria si Consiliul orasenesc Orhei au in gestiune un patrimoniu in valoare de citeva miliarde de lei. In acelas timp, pentru a efectua orice tranzactie trebuie sa treci o multime de obstacole birocratice. De multe ori procedura de achizitie dureaza mai mult decit valorificarea investitiei. Preturile la marfuri si servicii sunt in permanenta crestere. Astfel, uneori planifici una, dar cind ajungi sa realizezi proiectul esti nevoit sa constati ca banii alocati iti ajung doar pentru o parte din lucrari. Numai odata am reusit sa achizitionam o partida de placi de faianta la pretul contractat de noi. Cred ca ar trebui sa se dea mai multa independenta si autonomie autoritatilor publice locale. Cu regret Orheiul ramine una din sursele de subventionare a primariilor mai mici.
— Ati incercat sa interveniti pentru a solutiona aceste probleme?
— Chiar azi, prin intermediul Ligii Primarilor intentionam sa inaintam Guvernului un sir de propuneri de modificare a actelor normative din domeniul achizitiilor publice. Procedurile trebuiesc simplificate, asigurindu-se bineinteles, transparenta lor.
— Domnule primar, ati renovat, cu mijloace bugetare proprii, un tronson de drum de mai multi kilometri. Cum de-ati reusit?
— Antreprenorul a fost selectat prin concurs, examinindu-se trei oferte. A fost imbracata in asfalt strada Unirii, care nu a fost reparata pe parcursul a 30 de ani si care era distrusa complet. Cu antreprenorul care a cistigat tenderul ne-am inteles ca-i vom plati un avans, iar restul banilor ii vom achita pe parcursul a citiva ani. Cu o parte din surse au contribuit agentii economici care au sediile pe aceasta strada. S-au construit aproape 5 kilometri, adica de la podul de pe Raut pina la benzinaria „Tirex-Petrol”, restul sectorului fiind plombat. Paradoxul situatiei e ca acest drum trebuia reparat utilizind in proportie de 50X50 mijloacele bugetului local si investitiile de stat. Guvernul a adoptat o Hotarire, in aprilie 2007, privind reparatia strazii date, care este parte componenta a soselei nationale Balti-Chisinau. Dar hotarirea nu a fost acoperita si cu sursele respective. Toate cele 11 milioane lei, inclusiv un milion pentru documentatia de proiect au mers din bugetul orasului. Dar lucrarile nu sunt duse la capat. Pentru valorificarea completa a proiectului este nevoie de circa 40 mln lei. Urmatoarele obiective sunt constructia complexului de evacuare a apelor pluviale, instalarea bordurilor, instalarea retelei de iluminare etc.
— Ati consultat parerea cetatenilor vizavi de aceste lucrari?
- E o intrebare provocatoare. Pe contribuabili nu-i prea intereseaza explicatiile noastre, ei vor schimbari pozitive: drumuri bune, apa ieftina si de calitate, strazi iluminate s.a.m.d. Noi am efectuat lucrari acolo unde a fost nevoie indeosebi. Strada V. Mahu nu a fost reparata inca din 1974, la fel strazile Renasterii Nationale si a Tricolorului...Totusi, ne straduim sa-i convingem pe oameni ca banul public la Orhei se cheltuie rational.
— Presa din Orhei este de alta parere si va critica dur...
— Tirajind alte pareri, colegii dvs nu vor sa afle si punctul meu de vedere...
Ion Cernei, 26 martie 2010
Tenderele publice sunt foarte eficiente
CUVINTUL a solicitat citiva consilieri de Orhei sase pronunte asupra corectotudinii si eficientei achizitiilor publice efectuate de primarie. Iata ce ne-au declarat dumnealor:
Tudor Golub, consilier raional, colaborator al ADR-Centru: Experienta pe care am dezvoltat-o in cadrul IREX, Programul CPP ar putea fi aplicata si in practica autoritatilor publice, mai ales in ce priveste asigurarea transparentei achizitiilor. Noi, in cadrul Centrului Regional Orhei, am organizat peste 120 de licitatii privind achizitii de mobila, computere, ferestre si usi, constructii de gazoducte, apeducte, lucrari de renovare si amenajare etc. In peste 90 la suta din cazuri preturile la marfurile si serviciile achizitionate au fost mult mai mici comparativ cu cele initiale (estimative), lucru care nu se prea intimpla in practica Administratiei Publice Locale, unde se cheltuie resurse enorme si de multe ori procesul dat ramine in afara oricarui control.
In timpul unui proces de achizitii trebuie sa fie asigurat un raport optim intre pret si calitate, dar conditiile trebuie precizate foarte bine din start – in Caietul de sarcini. Din pacate, la noi, de regula, se procedeaza cam asa: reprezentantul Administratiei Publice Locale vorbeste cu unul din agentii economici caruia ii numeste suma scoasa la licitatie si il roaga pe acesta sa mai aduca citeva oferte de la alti agenti economici. Clar ca ultimii „joaca”, de fapt, sub pretul primului.
Noi procedam altfel. Publicam anuntul referitor la tender intr-un ziar, incurajam beneficiarii sa anunte pe toate caile cit mai multi agenti economici din domeniul respectiv si asiguram ca la selectarea invingatorului, pe linga membrii Comisiei de tender (5-12 persoane alese prin vot) sa participe cel putin 30 de persoane din comunitate impreuna cu supraveghetorul / responsabilul tehnic.
In cadrul Sedintei de Informare toti agentii economici concomitent primeau Caietele de sarcini, fiind facute si precizarile de rigoare si se stabilea de comun acord data desfasurarii Sedintei de Tender. In afara de aceasta, toate sedintele grupului de achizitii erau documentate prin inregistrari si fotografii. Astfel erau excluse careva „negocieri” din culise, cazuri de coruptie si cheltuieli frauduloase.
De exemplu, la Morozeni, unde am avut un tender de schimbare a ferestrelor si usilor din cladirea scolii si gradinitei diferenta de preturi intre cistigatorul tenderului si ultima oferta ca si cost a fost de circa 100 mii lei, iar diferenta fata de costul estimativ a constituit cu circa 130 mii lei mai putin. Mentionez ca la sedinta de informare au fost prezente 19 firme din care la tender au participat 17. Iata de ce nu pot pricepe de ce la tenderele organizate de Administratia Publica Locala preturile, de cele mai multe ori, cresc.
Tenderele Publice au mai scos la iveala un fenomen interesant. La volumele mari de produse sau servicii cistigau firmele de la Chisinau, batalia de baza dindu-se de obicei intre 3-5 firme si diferenta de preturi era de cel mult 500-1500 lei. Va inchipuiti ce concurenta mare era daca costul total al lucrarilor era de circa 400-700 mii lei! Dimpotriva, la volumele mici aveau cistig si firmele din teritoriu. Iata de ce se merita ca tenderele, licitatiile sa se faca cu maxim de transparenta si implicare cetateneasca, pentru a diminua cheltuielile inutile de bani publici. Ideia inovatoare de desfasurare a sedintelor intermediare de Informare cred ca ar trebui preluata de Administratia Publica Locala.
Gheorghe Visanu, angajat in aparatul presedintelui raionului Orhei, consilier orasenesc: Una din cele mai mari realizari ale primariei din ultimii ani a fost, in opinia mea, reparatia strazii Unirii, care este parte componenta a soselei nationale Chisinau-Balti. Noi am dat din bugetul local mai bine de un milion de lei, restul banilor pentru lucrari a fost negociat de catre primar cu antreprenorul si oamenii de afaceri din oras. Foarte multi bani s-au valorificat pentru iluminarea strazilor, reparatia drumurilor, de asemenea pentru reglementarea granitelor cu primariile megiese. Nu avem dubii ca banii publici s-au cheltuit gospodareste si rational.
Valeriu Oprea, om de afaceri, consilier orasenesc: Comisia pentru finante si buget a dat aviz pozitiv la proiectele prezentate de primarie. Stiu ca mai inainte s-a facut o incercare de a repara strada Gorki, dar antreprenorul nu-si indeplinea obligatiunile si contractul a fost reziliat, fiind organizat un nou concurs. Nu avem pretentii in ce priveste valorificarea banilor publici preconizati pentru constructii si reparatii. In ultimii ani s-a facut mult pentru iluminarea strazilor si alte lucruri salutabile.
Cuvantul, 26 martie 2010
Petru Sova: "Vom cheltui banii in dependenta de necesitatile prioritare"
La intrebarile saptaminalului CUVINTUL raspunde primarul or. Rezina, dl Petru Sova.
- Care sunt necesitatile prioritare ale or. Rezina in domeniul constructiilor, reparatiilor pentru anul 2010?
- Necesitatile noastre sunt destul de mari, deoarece mai multi ani, din lipsa de mijloace, si nu numai, mai multe obiecte si lucrari au tot fost aminate. La compartimentul constructii prioritare sunt urmatoarele obiecte: apeductul din microraionul Rezina-Vest, un nou segment al apeductului din s. Ciorna, centrul comunitar din s. Bosernita, statia oraseneasca de epurare a apelor reziduale, statia de clorare si strada Nicolae Milescu-Spataru din s. Stohnaia.
La compartimentul reparatii lista este mai mare: centrul comunitar din s. Ciorna, str. Lomonosov (segmentul de la sediul oficiului Paza de Stat si pina la clubul s. Stohnaia), liceele „Alexandru cel Bun” si „A. Puskin”, toate cele trei gradinite, apeductul orasenesc s.a.
- Administratia orasului dispune de resurse financiare pentru indeplinirea acestor lucrari?
- La moment avem la dispozitie numai 2 mln 102 mii lei. Nu dispunem de suma necesara pentru statia de epurare a apelor reziduale si o parte din resursele preconizate pentru reparatia apeductului orasenesc, obiecte care necesita si cele mai mari investitii.
- Cum prevedeti sa utilizati resursele de care dispuneti?
- In dependenta de necesitatile prioritare, una din care este mentinerea institutiilor prescolare si de invatamint intr-o stare normala.
La gradinita nr. 6, de exemplu, vom efectua reparatii in valoare de 500 mii lei, la gradinita nr. 2 – de 488,5 mii lei, gradinita nr. 5 – de 250 mii lei. Pentru reparatiile cladirilor Liceului Teoretic „A.Puskin” Consiliul orasenesc prevede 450 mii lei, iar pentru Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” – 150 mii lei.
Consiliul raional ne-a alocat 1 mln de lei pentru procurarea si instalarea statiei de clorare a apei din sondele situate in lunca Nistrului, fapt ce ne va permite sa aprovizionam integral orasul cu apa potabila din propriile surse.
O problema foarte actuala pentru Rezina este starea apeductului. Din cauza ca mai multe segmente ale apeductului sunt vechi si deteriorate, pierderile de apa potabila depasesc 60 la suta din apa procurata. Transferate in bani aceste pierderi s-ar cifra cam la doua milioane de lei anual, daca luam in calcul pretul cu care in prezent ne vinde apa Uzina Metalurgica din Ribnita. Pentru a reduce aceste pierderi pina la 15-20% trebuie, in primul rind, sa reparam apeductul. In anii trecuti au fost schimbate circa 3 km de tevi din totalul de 27 km. Pentru anul curent am planificat sa valorificam la acest obiect circa 3 mln lei, ceea ce ar insemna reparatia a 5 km, lucrarile fiind infaptuite pe urmatoarele sectoare: strazile Burebista, Decebal, Pacii, Gogol, Basarabia. La moment avem doar o parte din suma data, dar speram ca pe parcursul anului vom mai gasi resurse.
Tot aici trebuie sa mentionez ca prevedem sa elaboram proiectul unui nou microraion al orasului – Rezina-Vest-Nord, amplasat la marginea orasului, in partea dreapta a drumului Rezina-Orhei.
- Niste calcule simple demonstreaza ca resursele de care dispune azi bugetul orasului nu acopera nici pe departe cheltuielile preconizate. Cum va ginditi sa iesiti din situatie?
- Din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA vom primi investitii in valoare de 1 mln 300 mii de lei. Plus la aceasta, datorita celor patru proiecte finantate de Fondul de Investitii din Moldova or. Rezina si suburbiile lui vor beneficia de circa 425 mii de dolari SUA, preconizati pentru obiectele nominalizate mai sus. Apropo, documentele pentru grantul de 200 mii dolari SUA, prevazuti pentru reparatia str. Lomonosov au fost deja depuse la FISM si acceptate. La moment, impreuna cu reprezentantii fondului Proiect Europa Regional lucram asupra unui proiect prin care speram sa aducem sursele necesare pentru construirea statiei orasenesti de epurare a apelor reziduale.
- Pe ce se bazeaza primaria, Consiliul orasenesc cind repartizeaza mijloacele pentru reparatii in institutiile bugetare?
- Pe ofertele administratiilor acestor institutii si analizele specialistilor nostri efectuate la fata locului, dar si pe posibilitatile bugetului orasenesc. Desigur, mult depinde de managerii institutiilor, de cointeresarea, insistenta lor. In aceasta ordine de idei asi vrea sa le mentionez pe sefa gradinitei nr. 6, dna Tatiana Cuzuioc si directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” dna Ludmila Ceban-Romanov. Primaria are un singur specialist responsabil de sectorul constructiilor, gospodariei comunale, drumurilor etc. El, desigur, nu reuseste sa tina sub un control permanent situatia in toate domeniile. Doamnele Cuzuioc si Ceban-Romanov nu asteapta cind va veni specialistul primariei, dar singure intra la primarie cu propuneri, argumente, cereri. Si, vorba ceea, celui care bate, i se deschide.
- Pentru care lucrari au fost deja organizate tendere si cine le-a cistigat?
- Deocamdata a fost selectat antreprenorul care va efectua lucrari de reparatie la gradinita nr. 2, in valoare de 64320 lei. Tenderul l-a cistigat SRL „Candidus” din Rezina. Mai intii va fi reparat gardul, iar cum se va incalzi vom trece si la reparatia incaperilor institutiei. Pentru celelalte obiecte antreprenorii vor fi selectati in lunile aprilie-mai, iar lucrarile, mai ales la institutiile din invatamint vor fi efectuate in perioada calda a anului, cind copiii vor fi in vacanta.
- Ati mai avut relatii cu aceasta intreprindere? Sunteti satisfacuti de calitatea lucrarilor?
- Desigur, in caz contrar nu incheiam contractul.
- In plina iarna ati schimbat ferestrele in toate cabinetele primariei. Unii rezineni considera acest lucru un lux si ca suma respectiva ar fi fost mai bine sa fie cheltuita pentru acoperisurile deteriorate de la institutiile din invatamint...
- Da, au fost schimbate 26 de ferestre in valoare de aproximativ 100 mii lei, fiindca dupa darea in exploatare a cladirii aici s-au facut doar reparatii cosmetice. Prin ferestrele deteriorate suiera vintul. Iarna, desi se faceau cheltuieli mari pentru incalzire, in cabinete era foarte frig, de aceea si am hotarit sa mergem la asemenea cheltuieli, pentru a crea angajatilor conditii normale de munca.
- In anul trecut primaria nu a valorificat peste 200 mii de lei investitii din bugetul de stat preconizate pentru reparatia gradinitei nr. 6. De ce?
- Intr-adevar, in 2009 in bugetul de stat au fost preconizati 200 mii lei pentru reparatia gradinitei nr. 6. Dar in luna aprilie autoritatile raionale au primit de la Guvern indicatia sa reduca cheltuielile bugetare cu cel putin 20 la suta. Analizind situatia, impreuna cu conducerea raionului, am decis sa jertfim acesti 200 mii lei, unele resurse prevazute la alte articole, dar sa nu reducem salariile bugetarilor.
Echipa ADR Centru, 19 martie 2010
DESPRE RELATII, POSIBILITATI SI RESPONSABILITATI...
In acelasi context, CUVINTUL le-a propus managerilor citorva institutii bugetare din Rezina sa-si expuna opiniile vizavi de atitudinea administratiei orasului fata de necesitatile institutiilor, crearea unor conditii normale de activitate a acestora. Iata ce ne-au relatat dumnealor:
Tatiana Cuzuioc, sefa gradinitei nr. 2 „Andries”: Avem 110 locuri, cam tot atitea copii frecventeaza gradinita, desi sunt inscrisi 134 de micuti. Cu primaria ne impacam bine, dar intelegem ca nu prea au finante. In anul curent gradinita ar trebui tencuita pe dinafara, construit gardul, citeva pavilioane de teren. Mobilierul lasa de dorit, ferestrele au putrezit si trebuie schimbate. Speram sa solutionam cel putin o parte din aceste probleme, fiindca de la administratia orasului ni sa-u promis niste bani.
Nina Podgoret, sefa gradinitei nr. 6 „Cocoselul de Aur”: Noi avem 225 de locuri, dar sunt inscrisi 290 de copii. Frecventeaza zilnic 230-240 de micuti. Anul trecut am beneficiat de o sustinere solida din partea autoritatilor orasului. A fost reparat sistemul de apeduct si cel de canalizare, au fost instalate 14 incalzitoare de apa, pentru fiecare grupa in parte. Am reparat selectiv dusumeaua, am procurat scaunele, 2 frigidere si un set de mobilier. Desigur, avem si destule probleme, dar intelegem ca si posibilitatile bugetului sunt limitate. Sper ca in anul curent ni se vor aloca, totusi, mijloace pentru continuarea reparatiei.
Aliona Nastas, sefa gradinitei nr. 5 „Bucuria”: Capacitatea gradinitei noastre este de 140 de locuri, avem inscrisi 164 de copii, din care frecventeaza zilnic circa 135. In 2009, cu concursul primariei au fost schimbate cazanele de la statia termica, dupa ce sustema de incalzire lucreaza mult mai bine. Am procurat 32 de scaunele. Ne-au ajutat si unii oameni de afaceri din oras, in special Alexei Socolov.
In acelasi timp ne confruntam cu o multime de probleme. Urgent trebuie reparat acoperisul, schimbate ferestrele, pe alocuri – si podeaua, care a putrezit. La bucatarie ne-ar trebui o instalatie pentru incalzirea apei. In ianuarie gradinita a fost controlata de Inspectia de Stat antiincendii, care a depistat mai multe lacune, obligindu-ne sa le lichidam. Ne-am adresat la primarie, deoarece este vorba de cheltuieli. Ni s-a raspuns ca primaria nu ne poate ajuta cu nimic. Daca nu reactionam in mod adecvat, s-ar putea ca inspectia sa sisteze activitatea gradinitei...
Anatolie Caraivan, managerul Liceului Teoretic „A.Puskin”: De la un timp relatiile noastre cu primaria sunt reci, ca sa nu zic tensionate. Chestia e ca angajatii primariei multe promit, dar putine fac. In anul 2009 a fost reparat sistemul de incalzire. In locul pompelor vechi au fost instalate altele noi, dar de o capacitate mai mica. Responsabilii de la primarie si cei de la intreprinderea „Specimontaj”, care au efectuat lucrarile, ne-au asigurat ca totul va fi bine. Dar dupa reparatii temperatura in clase a scazut. La etajul intii, unde invata clasele primare, in decembrie-ianuarie temperatura uneori ajungea la 0 grade. Am incercat sa ne clarificam de ce s-a intimplat asa si ce se poate de facut pentru a schimba situatia. Unii afirma ca pompele noi nu sunt in stare sa asigure circulatia normala a apei in sistema noastra de incalzire. Altii ca in timpul reparatiei trebuie, in primul rind, de spalat sistema. Cind intreb specialistii primariei de ce constata aceste lucruri dupa ce lucrarile au fost facute, s-au cheltuit banii, ei string din umeri, dind vina unul pe altul.
Acoperisul curge de mai mult timp. Executivul raional ne-a promis resurse pentru reparatia acoperisului cu conditia ca primaria va elabora devizul de cheltuieli. Cind se va face acest lucru, nu stiu, intre timp mucegaiul pune stapinire pe tavan si pereti, lucru care va genera noi cheltuieli.
Toaleta liceului se afla intr-o stare de-a dreptul dezastruoasa. Asta toamna Consiliul orasenesc a alocat 30 de mii pentru o toaleta noua, care nu au fost valorificati pe motiv ca ... au dat frigurile. Acum ni se spune ca acea decizie nu mai este in vigoare si ca consiliul trebuie sa examineze din nou chestiunea data si sa aloce sursele necesare, daca asemenea posibiltati exista.
Reporter „C”, 19 martie 2010
Alocarile pentru alimentare cresc, dar directorii nu-s multumiti
Dupa volum, sumele prevazute in bugetul orasului Rezina pe anul curent pentru achizitii publice ocupa locul doi dupa salarizare. Pentru alimentarea copiilor in gradinite si scoli, de exemplu, in 2010 au fost rezervati 1 mln 713.400 lei, care provin din doua surse: bugetul orasenesc (1mln 249.200 lei) si alocari speciale (464.200 lei).
Majorarea preturilor la resursele energetice a dus la scumpirea produselor
La primaria Rezina grupul de lucru pentru achizitii publice este condus de viceprimarul Liuba Stavinschi. Potrivit dumneaei, la 29 decembrie 2009, conform anuntului publicat in Buletinul achizitiilor publice, a avut loc licitatia de procurare a produselor alimentare pentru trei gradinite, doua gimnazii si doua licee finantate din bugetul orasenesc. Au participat cinci ofertanti: SRL „MAX-Victor”, SRL”Vicom”, SRL ”Alinc”, SRL „Sematrus” din Rezina si IM moldo-rusa „Tranzit” SRL din Chisinau. Criteriul principal de selectare a marfurilor a fost cel mai mic pret.
La compartimentul „produse de panificatie”, a mentionat viceprimarul, cea mai atractiva oferta a fost cea propusa de IM moldo-rusa „Tranzit” SRL, care a si fost acceptata. Intreprinderea data s-a angajat sa asigure institutiile bugetare cu trei feluri de piine la pretul unic de 2,5 lei/ bucata.
La celelalte produse concurenta a fost dura. Lista de produse solicitate de primarie includea peste 40 de pozitii. Cele mai atractive preturi la majoritatea produselor s-au dovedit a fi cele propuse de SRL „MAX-Victor”.
Dar dupa vacanta de iarna, cind trebuia de semnat contractul de achizitii, SRL „MAX-Victor” si-a retras oferta in legatura cu majorarea brusca a preturilor la gaze, energia electrica, carburanti, lucru care, potrivit administratiei intreprinderii, a conditionat si scumpirea marfurilor. Atunci grupul de lucru a fost convocat iar, incercindu-se a salva situatia cu concursul celorlalte intreprinderi participante la licitatie. Dar si acelea au declarat ca dupa majorarea preturilor la resursele energetice nu mai pot livra produsele la preturile indicate in ofertele propuse in decembrie 2009.
Atunci, a remarcat dna L.Stavinschi, am decis sa organizam o licitatie repetata pentru achizitionarea produselor alimentare necesare doar pe doua luni, in valoare totala de 147 de mii de lei.
Asortimentul produselor este mai mare
La licitatia repetata anuntata de primarie au raspuns patru firme: SRL „MAX-Victor”, SRL „Vicom”, SRL „Alinc” si Consumcoop Rezina.
Plicurile cu oferte au fost deschise in prezenta tuturor membrilor grupului de lucru. Dintre ofertanti erau de fata numai reprezentantii SRL „MAX-Victor”, care adusesera cu sine si mostrele unor produse, un teanc de cerificate de calitate. Dupa ce au fost trecute in registru preturile propuse de ofertanti la toate produsele, membrii grupului au purces la examinarea ofertelor. Astfel s-a stabilit ca si de data aceasta cele mai ieftine produse au fost propuse de SRL „MAX-Victor”. Diferenta de preturi la majoritatea felurilor de crupe, de exemplu, a fost de 1-3 lei/kg, la biscuiti – de 5-9 lei/kg, la alte produse – de citiva banuti. Doar pentru citeva produse au indicat preturi mai atractive ceilalti ofertanti. De exemplu, in oferta Consumcoop Rezina magiunul costa 15 lei, iar brinza de vaci – 21 de lei. Desi foarte atragatoare (la ceilalti brinza de vaci era estimata la 35-48 lei /kg, iar magiunul – la 16-20 lei/kg) membrii grupului au convenit sa analizeze suplimentar aceste oferte din punct de vedere al calitatii produselor. Peste citeva zile dna L.Stavinschi ne-a relatat ca lucrurile s-au clarificat si contractele au fost semnate.
Daca este una, lipseste alta...
Acum citiva ani, in baza unei informatii a Centrului de Medicina Preventiva, CUVINTUL constata cu ingrijorare ca in hrana copiilor de la gradinitele din Rezina aproape ca lipseau fructele, legumele, lactatele, ouale, carnea. Astazi, daca judecam dupa achizitiile recente, gradinitele si scolile o duc mai bine.
Solicitata sa comenteze starea de lucruri din teren, dna Ludmila Romanov-Ceban, directoarea liceului „Alexandru cel Bun” ne-a relatat ca in primul semestru asortimentul produselor a fost modest, copiii fiind hraniti mai mult cu terciuri, paste fainoase, muraturi. Pe de o parte liceul nu dispune de conditiile necesare de pastrare si de atita nu primeste carne proaspata (numai conservata), produse lactate, oua. Pe de alta, din cauza ca achizitiile produselor s-au tot taraganat, in ultimele luni alimentarea a fost foarte proasta. Speram ca in continuare situatia se va schimba spre bine, a mentionat directoarea.
Anatolie Caraivan, directorul liceului „A.S.Puskin” ne-a spus ca pina la Anul Nou la liceu au fost hraniti numai copiii din clasele 1-4, desi in majoritatea scolilor din raion primesc dejunuri toti elevii. De la 1 ianuarie 2010 pretul ratiei zilnice a unui elev s-a majorat cu 1 leu, dar noi nu le-am dat copiilor produse nici de trei lei, pentru ca nu le-am avut, a remarcat directorul. Ce vreti daca problema achizitionarii produselor a fost partial solutionata abea la mijlocul lui februarie? se intreba suparat Anatolie Caraivan, in opinia caruia cea mai rea situatie in ce priveste alimentatia copiilor este in orasul Rezina, „unde stinga nu stie ce face dreapta si invers”.
Directorul a mai mentionat ca autoritatile asa si n-au decis ce sa faca cu cele citeva sute de kilograme de macaroane primite ca ajutor umanitar si termenul de utilizare a carora a expirat inca prin 2008. (In total la institutiile de invatamint din raion la acea data se acumulasera peste 3 tone de paste fainoase si 2,5 tone de fasole cu termene expirate de utilizare). Problema a fost discutata si la Consiliul orasenesc, si la Consiliul raional, dar asa si nu a fost solutionata, in schimb periodic suntem intrebati daca produsele sunt la depozit, spunea cu indignare A.Caraivan.
Tudor Iascenco, 26 februarie 2010
Cifre pentru meditatie
* Cheltuielile bugetare anuale aprobate pentru intretinerea unui copil in institutiile prescolare constitue 8022,4 lei, iar a unui elev – 5246,5 lei.
* Pentru alimentarea unui copil la gradinita se aloca zilnic 13,3 lei, inclusiv 8,87 lei – din mijloacele bugetare, 4,43 lei – din plata parintilor.
* Pentru alimentarea unui elev din clasele 1-IV din buget se aloca cite 6 lei pe zi.
* Comparativ cu anul precedent de studii suma resurselor bugetare zilnice alocate pentru alimentarea copiilor la gradinite si scoli s-a majorat cu 1 leu.
* In anul curent de studii, din sursele bugetului raional au fost alocati pentru alimentarea elevilor din clasele V-XII cite 3 lei pe zi.
* In anul 2009 pentru alimentarea copiilor in gradinitele din or. Rezina au fost alocati 1 mln 6,1 mii lei, dar s-au cheltuit cu 102 mii mai putin. Pentru asigurarea cu dejunuri a elevilor din clasele I-IV din oras au fost rezervati 216,2 mii lei, s-au valorificat 202,1 mii lei.
Jumatate de milion pentru o instalatie de curatire a canalizatiei
Tranzactie suspecta
In luna iulie 2009 Consiliul orasenesc Rezina, sustinind propunerea primariei, a alocat 500 mii lei pentru procurarea unui autocamion destinat pentru curatirea retelelor de canalizare. Sistemul nostru de canalizare este vechi, locuitorii nu prea sunt atenti si tevile deseori se infundeaza. Pentru a le curata suntem nevoiti sa inchiriem autocamionul respectiv de la Ribnita si sa platim bani grei, ii convingea pe colegii sai consilierul orasenesc Vladimir Cocirla, managerul IM ”Servicii Comunal-Locative”. Decizia a fost votata fara mari discutii. Desi suma solicitata era solida, consilierii au cazut de acord ca orasul are nevoie de o asemenea instalatie.
Peste trei luni consilierul orasenesc Igor Mardari a intervenit in cadrul sedintei consiliului cu o interpelare catre primarie, cerind explicatii vizavi de modul cum au fost cheltuiti cei 500 mii de lei alocati pentru camionul cu instalatie de curatire a tevilor de canalizare. Potrivit consilierului, in loc sa procure singura, prin licitatie, acest vehicol si sa-l transmita dupa destinatie, primaria a transferat banii IM ”Servicii Comunal-Locative”, care i-a cheltuit nerational, procurind o remorca cu instalatie hidraulica si un microbuz Mercedes vechi, pretul de piata al carora este mult mai mic decit cel platit de IM ”SCL”.
„Eu as vrea sa stiu de ce cu banii alocati nu s-a procurat echipamentul despre care am vorbit la consiliu, dar niste masini vechi, pretul real al carora este de citeva ori mai mic ca cel platit”, a intrebat I.Mardari.
V.Cocirla: „S-a facut o afacere convenabila”
Potrivit lui Vladimir Cocirla, suma de 500 mii lei a fost solicitata reiesind din costul autocamioanelor cu instalatii hidraulice de tip rusesc. Dar firma „Marcel Suvac” din Orhei a propus o varianta mai convenabila: agregatul hidrodinamic separat ROM 600 de productie germana, anul fabricarii 2004, care a lucrat doar 650 de ore, este mult mai eficient si ne-a costat 400 mii lei, iar cu cei 100 mii lei economisiti am procurat un microbuz Mercedes la care aceasta remorca se cupleaza, a declarat V.Cocirla. Managerul IM ”SCL” este de parerea ca afacerea este foarte convenabila pentru or. Rezina.Dinsul a afirmat ca au fost contactati mai multi agenti economici specializati in vinzarea automobilelor hidrodinamice, dar a reactionat numai firma „Marcel Suvac”. Referindu-se la pretentiile lui I.Mardari, seful IM ”SCL” a declarat ca acesta-i suparat pentru ca nu i s-a permis sa efectueze singur aceasta tranzactie.
I.Mardari nu neaga ca ar fi putut aduce echipamentul respectiv din Germania sau din alta tara din Europa la un pret mult mai mic decit suma alocata, dar cind a facut propunerea i s-ar fi replicat ca banii deja au foct cheltuiti.
…dar informatiile din intrenet demonstreaza contrariul
Initiind o ancheta pe cazul dat, l-am contactat pe Marcel Suvac, patronul intreprinderii individuale cu acelasi nume, partenerul IM ”SCL” in afacerea cu instalatia si microbuzul. Dumnealui ne-a relatat ca lucreaza cu firma olandeza ROM B.V. de aproape un an, dar primul lot de asemenea echipament l-a adus in Moldova pentru IM ”SCL” din Rezina, in octombrie c., dupa ce a cistigat licitatia respectiva la Bursa Universala de Marfuri a Moldovei. Potrivit dumnealui, pretul achitat de IM ”Servicii Comunal-Locative” este unul rezonabil, deoarece pretul real al acestui echipament la furnizor este de 32-40 mii euro.
Dupa ce am consultat site-ul www.stormua.com si www.rombv.com, afirmatiile lui M.Suvac si V.Cocirla ni s-au parut oarecum suspecte. Si pe o adresa, si pe alta am gasit o gama foarte variata de curatitoare pentru retelele de canalizare, noi si second-hand. Firma ucraineana «SHTIRM» (transcriptia noastra), bunaoara, propune o instalatie noua «Øòiðì 600-30» cu o capacitate aproape similara celei procurate de IM ”SCL” la pretul de 12 mii 899 euro.
In acelasi timp, am stabilit ca firma ROM B.V. din Olanda, specializata in comercializarea acestui tip de echipament, in aceasta zona a Europei are doar un singur dealer oficial - SC ”Star West Market Impex SRL” din Rominia. Solicitati de jurnalistii de la postul TV„Elita”, expertii firmei din Rominia au precizat ca remorca cu instalatie hidraulica de tip ROM 600 nu se mai produce si au propus o instalatie noua, mai performanta, la pretul de 19 mii euro.(Vezi www.zaharova.wordpress.com si foto de mai sus).
Apropo, intr-un reportaj la tema realizat recent de echipa postului „Elita” se precizeaza ca pe o placuta de pe instalatia procurata de IM ”SCL” este indicat anul fabricarii ei – 2001, pe cind in contractul de vinzare-cumparare este specificat ca ea a fost produsa in a. 2004, iar microbuzul Mercedes – in 1999.
Solicitat de colegii sai din Consiliul orasenesc sa comenteze tranzactia in cauza, Arcadie Musinschi, seful directiei raionale Finante a mentionat ca vizavi de pret nu poate spune nimic, dar in ce priveste modul de procurare al echipamentului legislatia s-a respectat.
Tudor Iascenco inparteneriat cu Centrul de Investigatii Jurnalistice, 4 decembrie 2009
Presa monitorizeaza eficienta utilizarii banilor publici
In perioada septembrie 2008 – septembrie 2009, patru ziare independente locale si regionale au participat intr-un proiect de monitorizare a utilizarii banilor publici de catre autoritatile oraselor Rezina, Ungheni, Soroca si Cimislia.
Proiectul „Cere socoteala pentru banii publici!” a fost coordonat de Asociatia Presei Independente (API) si a urmarit sporirea responsabilitatii autoritatilor locale fata de cetateni in utilizarea adecvata a banilor publici, prin consolidarea rolului mass-media si a organizatiilor neguvernamentale in elaborarea si monitorizarea bugetelor locale. In cadrul proiectului, ziarele CUVINTUL, „Unghiul”, „Observatorul de Nord” si „Business info”, in parteneriat cu organizatii neguvernamentale din cele patru orase, au informat locuitorii despre planificarea si distribuirea mijloacelor publice, inclusiv despre eficienta serviciilor publice, oferite de autoritati si institutiile finantate din bugetele publice.
In rezultatul acestui exercitiu de monitorizare au fost identificate un sir de practici incorecte de gestionare a banilor publici, cum ar fi finantarea activitatii unor institutii publice ineficiente, efectuarea unor achizitii publice neargumentate etc. Rezultatele monitorizarii au fost incluse in brosura „Ghidul privind bugetul local si implicarea cetatenilor in controlul social asupra utilizarii banilor publici”, distribuit autoritatilor publice locale si centrale, reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale si presei locale.
API este dispusa sa ofere gratuit aceasta publicatie si altor solicitanti.
Proiectul „Cere socoteala pentru banii publici!” a fost implementat cu suportul Fundatiei SOROS-Moldova, in cadrul Programului Administratie Publica si Buna Guvernare.
Reporter "C", 16 octombrie 2009
Obiectivul – transparenta cheltuirii banilor publici
In octombrie 2008 Asociatia Presei Independente, cu suportul financiar al Fundatiei Soros-Moldova a initiat proiectul „Cere socoteala pentru banii publici”, destinat spre implementare in orasele Rezina, Soroca, Ungheni si Cimislia.
Proiectul avea drept scop sporirea responsabilitatilor autoritatilor locale fata de cetateni in utilizarea adecvata a banilor publici prin fortificarea rolului mass-media si a sectorului asociativ in monitorizarea elaborarii si executarii bugetelor locale, asigurarea unei transparente largi a acestor procese si implicarea maximala in ele a cetatenilor.
Pentru atingerea acestui scop in fiecare din localitatile nominalizate au fost create echipe de implementare. In componenta echipei din Rezina au fost inclusi: Alexei Cioric, secretarul Consiliului orasenesc, Tudor Iascenco, directorul saptaminalului CUVINTUL si Anatolie Cuzuioc, presedintele consiliului de administrare al ADR ”Habitat”, consilier orasenesc.
Concluzii si lectii invatate
Vineri, dupa aproape un an de activitate, in sala de sedinte a ADR ”Habitat” a avut loc o conferinta regionala de totalizare a activitatilor realizate in cadrul proiectului la care, in afara de reprezentantii primariei Rezina, ADR „Habitat” si redactiei ziarului CUVINTUL, implicati nemijlocit in implementarea proiectului, au mai participat primari, reprezentanti ai directiilor raionale de profil si institutiilor bugetare din raioanele Rezina si Soldanesti (in imagine).
Inga Burlacu, coordonatoarea proiectului, a facut o trecere in revista a activitatilor desfasurate in cadrul proiectului in cele patru raioane, concluziile organizatorilor privind transparenta acumularii si cheltuirii finantelor publice, eficienta utilizarii acestor resurse, in final referindu-se si la lectiile invatate de participanti.
Potrivit coordonatoarei, in toate raioanele vizate au fost create niste parteneriate viabile cu participarea reprezentantilor presei independente, autoritatilor publice locale si societatii civile, care au reusit sa organizeze, prin intermediul ziarelor, o informare constanta a cetatenilor despre elaborarea si executarea bugetelor locale, sa promoveze diverse practici pozitive de utilizare a finantelor publice, dar si sa concentreze atentia comunitatilor si a autoritatilor asupra problemelor existente in domeniile de referinta.
Analizind activitatile realizate, Inga Burlacu a mentionat ca autorii proiectului au ajuns la concluzia ca mai persista teama autoritatilor locale de a face publice informatiile despre distribuirea finantelor publice; deseori lipsesc informatii veridice despre modul cum au fost utilizati banii publici, deoarece nu se duce o evidenta stricta a lucrarilor efectuate cu aceste mijloace; de multe ori autoritatile tind sa secretizeze informatiile despre achizitiile publice si executarea bugetelor pe motiv ca „lumea noastra inca nu se lamureste in aceste probleme”; deseori informarea populatiei se face prezentind doar cifre goale, fara explicatiile de rigoare, din care lumea cu adevarat nu intelege nimic; ca urmare, cea mai mare parte a populatiei inca nu constientizeaza drepturile si necesitatea de a se implica in procesul de acumulare si distribuire a banilor publici.
Pe de alta parte, a remarcat Inga Burlacu, in multe cazuri resursele financiare se distribuie dupa principiul „la toti cite putin” sau in dependenta de culoarea politica a solicitantilor si nu reiesind din prioritatile vitale ale localitatii si populatiei. In toate localitatile vizate in proiect, pentru intretinerea unor institutii se fac cheltuieli exagerate si procurari neargumentate.
Inga Burlacu a mai spus ca jurnalistii se descurca mai usor in labirintele formarii si executarii bugetelor publice, documente de prima importanta pentru fiecare localitate. Redactiile si cetatenii au constientizat ca pot influenta planificarea si cheltuirea banilor publici; ca autoritatile publice poarta raspundere in fata fiecarui cetaten pentru felul cum cheltuie banii contribuabililor; APL, mass-media si societatea civila, pot, conjugindu-si eforturile, sa schimbe atitudinea cetatenilor fata de problemele comunitatilor si ca o informare obiectiva si continua despre activitatile APL, inclusiv si in domeniul acumularii si distribuirii finantelor publice, sporeste increderea populatiei fata de autoritati, contribuie la solutionarea mai operativa a problemelor comunitatilor.
Relatiile dintre ziar si administratia orasului s-au imbunatatit
In aceeasi ordine de idei, Tudor Iascenco, directorul saptaminalului CUVINTUL a spus ca gratie acestui proiect s-au imbunatatit radical relatiile dintre CUVINTUL si primaria orasului Rezina, care anterior erau tensionate din cauza ca era foarte greu de obtinut operativ careva informatii legate de utilizarea finantelor publice, gestionarea averii orasului. Pe parcursul anului curent cititorii singuri s-au putut convinge de aceasta schimbare, citind din numar in numar publicatiile la rubricile „Cere socoteala pentru banii publici”, „Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine” s.a. Ziarul a desfasurat citeva dezbateri publice la tema acumularii si distribuirii resurselor publice, mai des ofera cuvintul in paginile sale reprezentantilor primariei, Consiliului orasenesc, dar si cetatenilor vizavi de problemele prioritare ale localitatii. Un exemplu elocvent ar fi cazul cu distribuirea dividendelor primite acum citeva luni de primarie pentru actiunile ce le detine in societatea Lafarge Ciment (Moldova). In cadrul dezbaterilor publice pe aceasta tema au participat zeci de rezineni, venind cu propuneri si sugestii concrete de utilizare a acestor resurse. Decizia Consiliului orasenesc despre distribuirea dividendelor publicata in ziar demonstreaza elocvent ca autoritatile orasului au tinut cont de opiniile cetatenilor.
CUVINTUL tine permanent in vizorul cititorilor activitatea primariei si a Consiliului orasenesc Rezina, straduindu-se sa informeze cititorii operativ si obiectiv despre actiunile acestora si rolul lor in depasirea problemelor specifice localitatilor din teritoriu. Nu putem spune, ca intotdeauna reusim sa realizam cele preconizate, a precizat Tudor Iascenco, ca suntem intelesi si ca autoritatile reactioneaza adecvat la interventiile ziarului si a cititorilor, dar speram ca incetul cu incetul, toate dificultatile vor fi depasite, a remarcat dinsul, adaugind ca rubricile „Cere socoteala pentru banii publici”, „Autoritatile publice locale: ce fac si pentru cine” vor aparea tot atit de frecvent si pe viitor, dar reflectind o arie mult mai vasta – intreaga regiune Orhei.
Activitatile trebuie continuate
Anatolie Cuzuioc, presedintele consiliului de administrare al ADR ”Habitat”, consilier orasenesc, Alexei Cioric, secretarul Consiliului orasenesc Rezina, Iurie Prisacaru, seful Directiei Generale Finante Soldanesti, Valeriu Rusu, director executiv al ADR „Habitat” si alti participanti la discutiile desfasurate in cadrul conferintei au apreciat actualitatea si importanta proiectului, dar si necesitatea sustinerii in continuare a acestor parteneriate pentru aprofundarea transparentei activitatii APL, fortificarea increderii cetatenilor fata de acestea si concentrarea eforturilor tuturor asupra solutionarii cointeresate a problemelor economice, sociale, politice si spirituale specifice comunitatilor noastre.
Vorbitorii de asemenea au punctat o serie de probleme actuale pentru localitatile din teritoriul regiunii Orhei si care ar merita o atentie sporita din partea APL, mass-media si sectorului asociativ, probleme care au fost deja incluse in planul de activitate al redactiei saptaminalului CUVINTUL.
Reporter "C", 18 august 2009
Cheltuim mult pentru intretinere si putin pentru educatie
Invatamintul consuma aproape doua treimi din bugetul orasului Rezina (conform datelor de pina la modificarile operate in buget in iulie 2009). Intretinerea a trei gradinite costa 5 mln 763 mii 850 lei, a doua gimnazii – 1 mln 637 mii 700 lei si a doua licee – 5 mln 572 mii 632 lei (liceul „Stefan cel Mare” este finantat din bugetul raional). Cit de eficiente si rationale sunt aceste cheltuieli?
Diferenta care bate la ochi
In cele trei gradinite sunt 490 de locuri, dar institutiile sunt frecventate de 560 de copii. Cea mai aglomerata este gradinita nr.6, care in loc de 220 de micuti deserveste 280. Inca circa 150 de copii, potrivit datelor primariei, nu pot nimeri la gradinita din lipsa de locuri.
Acum doua decenii in Rezina functionau noua institutii prescolare. Pe masura ce numarul copiilor s-a redus, in unele cladiri au fost amplasate alte institutii, altele au fost conservate. Acum orasul are nevoie urgenta de cel putin inca o gradinita, spunea primarul Petru Sova, dar pentru a repune in functiune una din gradinitele conservate este nevoie de o suma solida de care primaria la moment nu dispune. Oricum, se pare ca numarul copiilor iarasi a inceput sa creasca si noi va trebui sa gasim iesire din situatie, a precizat primarul.
In prezent pentru intretinerea unui copil la gradinita bugetul orasenesc Rezina cheltuieste anual intre 6028 lei (gradinita nr. 2) si 9104 lei (gradinita nr. 5). Diferenta fiind prea batatoare la ochi am venit dupa explicatii la primarie. Potrivit dnei Natalia Ungureanu, contabil economist, discrepanta este cauzata de faptul ca la gradinita nr. 5 sunt mai multe grupe si fondul de salarizare este mai mare cu circa 200 mii lei. De asemenea pentru incalzire se mai cheltuiesc anual circa 379 mii lei, pe cind gradinita nr. 2 pentru caldura nu plateste deoarece se incalzeste de la centrala liceului „A.S.Puskin”. Totusi, ceva aici nu se leaga. Contingentul de copii in gradinita nr. 5 este doar cu 30 mai mare decit cel din gradinita nr. 2, iar statele de personal difera cu 12,59 unitati (!?). Cel mai interesant este faptul ca salariul mediu in ambele gradinite este acelasi – 1051 lei.
Din spusele sefelor, gradinitele au nevoie de reparatia acoperisurilor, a sistemelor de apeduct si canalizare, de reparatii cosmetice in incaperi. Consiliul orasenesc insa a prevazut in bugetul pentru 2009 in aceste scopuri niste sume absolut simbolice (in limita a 50-70 mii lei), dar si acestea vor ajunge la destinatie doar gratie dividendelor primite din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA, or cele prevazute initial „au ars” in rezultatul optimizarii impuse in guvernare, „ca urmare a crizei financiare”.
Pentru un gimnazist bugetul cheltuie de 3 ori mai mult decit pentru
un licean
Acum un an, intr-o discutie cu jurnalistii de la CUVINTUL, Anatolie Caraivan, directorul Liceului Teoretic „A.S.Puskin”, afirma ca in Rezina localurile institutiilor de invatamint nu sunt utilizate rational. Cladirea liceului nostru este pentru 800 de locuri, dar aici invata mai putin de 300 de copii. Contingentul de copii de la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” tot este mai mic cu vre-o patru sute comparativ cu capacitatea reala a institutiei. De gimnazii nici nu mai vorbesc. La prima vedere pentru invatamint se cheltuiesc sume enorme, dar cea mai mare parte din aceste sume merge pentru intretinerea cladirilor, agentii energetici, remunerarea muncii personalului didactic si tehnic. Si foarte putin ce ramine nemijlocit pentru modernizarea procesului instructiv-educativ, procurarea de materiale didactice etc, spunea Anatolie Caraivan.
Solicitat in aceasta ordine de idei, primarul Petru Sova a convocat intr-o sedinta consultativa factori de decizie de la primarie, directia generala Invatamint, Tineret, Sport, institutiile de invatamint din oras. Discutia insa n-a dat nici un rezultat, desi au fost examinate mai multe variante de restructurare a institutiilor de invatamint din oras in scopul optimizarii cheltuielilor, folosirii mai eficiente a mijloacelor bugetare repartizate pentru acest domeniu.
La moment nici o institutie de invatamint din Rezina nu este completata cu elevi conform capacitatilor de proiect. Dar cea mai problematica este situatia la cele doua gimnazii din teritoriu. La gimnaziul din Rezina in loc de 400 (capacitatea reala a institutiei) invata… 68 de elevi, care sunt deserviti de 11 cadre didactice si 10,5 unitati de lucratori tehnici. Cu alte cuvinte, la 6 elevi revine un pedagog si un lucrator tehnic, iar pentru intretinerea unui elev in aceasta institutie bugetul cheltuieste anual 10473 lei, aproape de 3 ori mai mult decit la liceul „Alexandru cel Bun”. Cam tot atit de „scumpi” sunt elevii din s. Ciorna daca luam in calcul faptul ca pe linga cei 747 mii lei alocati direct pentru gimnaziul in care invata 111 copii, bugetul orasenesc mai cheltuie anual circa 200 mii lei pentru transportarea elevilor din suburbii la Rezina.
Xenofont Ceban, seful Directiei Generale Invatamint, Tineret, Sport, dar si unii consilieri de Rezina sustin ca au fost impotriva cheltuirii banilor publici pentru transportarea unor elevi din Ciorna si Bosernita la Rezina. In situatia cind gimnaziul din sat este completat cu elevi in proportie de o treime, iar bugetul este plin de datorii, se gasesc, totusi, mijloace pentru niste cheltuieli care pot fi motivate doar prin interesul unor demnitari. Or, cea mai mare parte din aceasta suma, in ultima instanta ajungea la unii factori de decizie din administratia orasului, coproprietari ai unitatilor de transport implicate in transportarea pasagerilor, au precizat interlocutorii nostri, solicitind anonimatul.
Angajatii de la liceele din Rezina au tot dreptul sa se supere de faptul ca munca lor este remunerata mult mai prost ca a colegilor din gimnazii. Astfel, salariul mediu lunar al unui angajat de la liceul „Alexandru cel Bun” in anul curent a fost planificat la nivel de 965 lei, cu aproape 500 de lei mai putin decit la gimnaziu. Adica pe linga faptul ca au o sarcina mult mai mare, pedagogii de la licee sunt mult mai prost platiti decit cei de la gimnaziu.
Solicitat sa se pronunte pe marginea acestor probleme, X.Ceban, seful Directiei Generale Invatamint, Tineret, Sport, a spus ca in viziunea lui astazi Rezina ar trebui sa aiba o scoala primara, un gimnaziu si un liceu, toate formate pe baze clasice, precizind ca mai sunt si alte variante de reorganizare asupra carora se discuta.
Este clar, aici se intersecteaza mai multe interese: cadrele didactice isi doresc conditii cit mai bune de lucru, copii silitori si salarii decente; parintii - ca scoala sa le provoace cit mai putine probleme si cheltuieli (inclusiv sa fie cit mai aproape de casa), dar si sa ofere o instruire si educatie cit mai buna copiilor; autoritatile – colectivele pedagogice si parintii sa fie satisfacuti de procesul instructiv-educativ care sa fie realizat cu cheltuieli optime de mijloace publice. Pina la urma, intre aceste trei grupuri de interese se poate, totusi, gasi un compromis rezonabil. Dar initiativa de solutionare a problemei ar trebui sa vina din partea administratiei orasului. Asa cred mai multe persoane cu care am discutat la tema data.
In imagine: Cladirea fostei gradinite de copii nr. 8, una dintre cele mai noi si mai moderne institutii prescolare din oras, a fost mai intii "conservata", apoi repartizata pentru dislocarea in ea a Casei de creatie a copiilor, s-au investit citeva sute de mii de lei in reparatia ei, dar imobilul se afla intr-o stare dezastruoasa si pentru reabilitarea lui acum ar fi nevoie de milioane.
Tudor Iascenco, 7 august 2009
Minciuna ca stil de lucru?
In nr. 4 din 30 ianuarie 2009 CUVINTUL a publicat articolul „Automobil de corvoada”. De un an si jumatate, zilnic, vicepresedintele raionului Nicolae Josan, cu automobilul de serviciu NIVA RZ 134 face naveta Rezina-Lalova, cale de 100 de km. Autorul articolului mai concretiza ca la momentul investirii in functia de vicepresedinte Nicolae Josan declarase in fata Consiliului raional Rezina ca in perioada exercitarii mandatului dumnealui va locui la Rezina, unde dispune de spatiul locativ respectiv. Dar cum numai s-a vazut in post, dinsul a uitat de promisiuni, utilizind deschis automobilul de serviciu in scopuri personale.
Oriunde in alta tara pentru asemenea abuzuri demnitarul a doua zi ori isi dadea demisia, ori era tras la raspundere si impus sa recompenseze toate prejudiciile materiale aduse bugetului public. La Rezina nu s-a intimplat nici una, nici alta. La articolul din ziar n-a reactionat nici conducerea raionului, nici Nicolae Josan, care continua si mai departe sa exploateze automobilul de serviciu in acelasi mod.
Oriunde in alta tara pentru asemenea abuzuri demnitarul a doua zi ori isi dadea demisia, ori era tras la raspundere si impus sa recompenseze toate prejudiciile materiale aduse bugetului public. La Rezina nu s-a intimplat nici una, nici alta. La articolul din ziar n-a reactionat nici conducerea raionului, nici Nicolae Josan, care continua si mai departe sa exploateze automobilul de serviciu in acelasi mod.
Atunci un grup de consilieri raionali de Rezina au facut o interpelare la aceasta tema in adresa prim-ministrului Republicii Moldova Zinaida Greceanii. Raspunsul a parvenit de la Directia teritoriala control administrativ Orhei, care la 15 iulie c. informa seful Guvernului si pe ministrul Administratiei Publice Locale, ca (pastram intocmai ortografia originalului - n.a.) „informatia, precum ca conducerea raionului ar face abuz de serviciu nu s-a adeverit, resusrsul administrativ nu se foloseste in interes personal, ci numai in scop de serviciu”.
Autorii raspunsului V.Cataev (executant) si A. Student (semnatara raspunsului) mai precizeaza ca „dl N.Josan, vicepresedintele raionului Rezina, locuieste in or. Rezina intr-un apartament inchiriat pe str. Eminescu 10/49, achitind din cont propriu costul chiriei de 3600 lei anual”. Dar „pentru deplasari spre casa in satul Lalova, d-nul se foloseste de transportul personal aut VAZ RZ AA nr 331, evidenta foilor de parcurs este stricta, cantitatea combustibilului folosit coincide cu chilometrajul”.
Trecind pe linga aspectul lingvistic al acestei scrisori oficiale, care deloc nu face fata unei institutii de stat, si contradictiile de logica din text, suntem nevoiti sa constatam urmatoarele:
1. Misiunea Directiei teritoriale control administrativ este de a controla, sub aspectul legalitatii, deciziile consiliilor locale si raionale, actele administrative emise de primari, presedintii de raioane si pretori, exercitind si alte atributii de control in conformitate cu prevederile Legii privind administratia publica locala.
2. Angajatii institutiei date nu numai ca „n-au observat” abuzurile comise de responsabilii din Executivul raional Rezina si pe care le-a vazut toata lumea, dar, pusi in fata faptului, au mintit institutiile ierarhic superioare, scuipind obraznic in obrazul consilierilor raionali care au incercat sa opreasca faradelegile.
3. La 10 iulie 2009 Consiliul orasenesc Rezina, satisfacind cererea administratiei raionului, a repartizat presedintelui raionului V.Ciorici un apartament cu 3 odai, iar vicepresedintilor N.Josan si L.Onu – cite un apartament cu o odaie.
Semnatara raspunsului, A.Student, care la moment il inlocuia pe I.Nasalciuc, seful directiei, ne-a declarat ca raspunsul a fost pregatit de angajata directiei din teritoriu, V.Cataev, care si este responsabila de continut.
Am fi curiosi sa aflam si, respectiv, sa informam, totusi, cititorii cu ce unitate de masura se apreciaza responsabilitatea la Directia teritoriala control administrativ Orhei, atit fata de petitionari, cit si fata de organele ierarhic superioare…
Reporter „C”, 7 august 2009
Dividendele au fost repartizate
Vestea ca Lafarge Ciment (Moldova) SA va plati actionarilor dividende a fost pentru primaria Rezina - tocmai preintimpinata de Ministerul Finantelor ca din lipsa de mijloace transferurile din bugetul de stat vor fi reduse cu cel putin 20 la suta, - ca o mana cereasca. Mai ales ca de data aceasta dividendele s-au dovedit a fi de peste 40 de ori mai mari pentru o actiune ca cele platite de intreprindere in anii precedenti, suma totala pentru primarie fiind egala cu circa jumatate din bugetul orasului pentru anul curent. Desigur, autoritatile orasului si populatia din teritoriu au discutat mult asupra necesitatilor care ar merita sa fie acoperite din aceasta suma. Un schimb larg de opinii s-a facut si in paginile saptaminalului CUVINTUL, inclusiv in cadrul dezbaterilor publice la tema data (vezi „C” nr. 28 din 10 iulie c.)
Examinind toate opiniile si materialele prezentate, Consiliul orasenesc Rezina, in cadrul sesiunii din iulie c., divizata in citeva sedinte, a repartizat 7.936.320 lei din dividendele primite din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA in felul urmator:
1. pentru achitarea contributiei comunitatii la constructia statiei de purificare a apelor reziduale din oras - 1.600.000 lei;
2. pentru procurarea automasinei speciale pentru curatirea conductelor de canalizatie – 500.000 lei;
3. pentru montarea sistemului de apeduct in sectorul Rezina-Vest - 700.000 lei;
4. pentru proiectari in sectorul Rezina-Vest - 300.000 lei (inclusiv 75.000 lei pentru achitarea contributiei comunitatii la implementarea proiectului de aprovizionare cu apa potabila din or. Rezina, str. Florilor nr. 170/09);
5. pentru constructia gazoductului de presiune inalta in s. Ciorna - 320.000 lei;
6. pentru sistema de aprovizionare cu gaze a statiei termice si cantinei gimnaziului Ciorna – 360.000 lei;
7. pentru reparatia punctului medical din s. Ciorna - 50.000 lei;
8. pentru constructia gazoductului de presiune medie in s. Ciorna (234 m) - 128.900 lei;
9. pentru constructia apeductului in s. Ciorna (contributia comunitatii) - 165.000 lei;
10. pentru amenajarea terenul sportiv in s. Ciorna - 45.000 lei;
11. pentru aprovizionarea cu apa potabila a s. Bosernita - 300.000 lei;
12. pentru constructia gazoductului in s. Stohnaia - 500.000 lei;
13. pentru expertiza proiectului,,Instalatii de purificare a canalizatiei or. Rezina” - 44.300 lei;
14. pentru studiul de fezabilitate a proiectului ,,Instalatii de purificare a apelor reziduale din or. Rezina - 20.000 lei;
15. pentru proiectul de reparatie a unui segment al strazii 1 Mai si expertiza lui - 24.000 lei;
16. pentru montarea apeductului pe traseul bd. Sciusev - str. Voluntarilor - 593.800 lei;
17. pentru reparatia retelei de evacuare a apelor de ploaie din str. Tineretii si str.Pirogov - 144.000 lei;
18. pentru montarea apeductului pe str. Tineretei - 92.300 lei;
19. pentru achitarea datoriei la gazele naturale - 610.000 lei;
20. pentru achitarea datoriei la amenajarea teritoriului - 372.000 lei;
21. pentru achitarea datoriei pentru servicii de telefonie - 9.400 lei;
22. pentru achitarea datoriei pentru energia electrica - 50.400 lei;
23. pentru achitarea datoriei pentru apa si canalizare - 26.400 lei;
24. pentru achitarea datoriei pentru serviciile de salubrizare - 500 lei;
25. pentru achitarea datoriilor pe a. 2008 pentru lucrarile efectuate de SA ,,Specimontaj” – 165.600 lei (electrificarea gradinitei de copii nr. 6 (blocul A) - 27400 lei, reparatia apeductului si retelei de canalizare a Centrului Comunitar - 82.300 lei; renovarea gradinitei de copii nr. 6 (blocul 2A) - 55.900 lei);
26. pentru achitarea datoriei la transportarea elevilor in a. 2008 - 76.500 lei;
27. pentru achitarea datoriilor pe a. 2008 efectuate de SRL ,,Becad,, - 57.400 lei (lucrari de reconstructie a sistemului de aprovizionare cu apa a s. Stohnaia);
28. pentru achitarea datoriilor la supravegherea lucrarilor de constructie II ,,Vlad Polihovici”- 8.400 lei;
29. pentru achitarea datoriilor responsabilului tehnic (V.Strut) - 4.050 lei;
30. pentru servicii de informatica - 20.000 lei;
31. pentru serviciile prestate de biroul de proiectari - 9.500 lei;
32. pentru ajutoare financiare unice populatiei - 30.000 lei;
33. pentru achitarea datoriei pentru apa si canalizare formate la 01.07.2009 – 8.200 lei;
34. pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 – 15.000 lei;
35. pentru servicii bancare - 5.000 lei;
36. pentru publicatii in mass-media – 15.000 lei;
37. pentru scutirea de plata pentru intretinerea copiilor in gradinite pina la 31.12.2009 – 10.200 lei;
38. pentru reparatia si constructia fintinilor in s. Ciorna, s. Bosernita, s. Stohnaia, or. Rezina – 75.000 lei;
39. pentru reparatia gimnaziului Ciorna – 25.000 lei;
40. pentru reparatia canalizatiei la L.T. ,,Alexandru cel Bun” - 130.000 lei;
41. pentru reparatia canalizatiei la gradinita nr. 2 – 50.000 lei;
42. pentru reparatia curenta a gradinitei nr. 5 – 20.000 lei;
43. pentru reparatia capitala a scolii de muzica - 90.000 lei;
44. pentru procurarea marfurilor de uz gospodaresc la gradinitele de copii – 35.000 lei;
45. pentru procurarea marfurilor de uz gospodaresc la licee si gimnazii – 20.000 lei;
46. pentru procurarea de carte si abonarea la editii periodice in biblioteci - 70.000 lei;
47. pentru procurarea a doua conditionere – 10.000 lei;
48. pentru achitarea indemnizatiilor alesilor locali – 30.000 lei;
49. pentru procurarea inventarului sportiv destinat L.T. ,,Stefan cel Mare” - 470 lei.
O serie de propuneri au ramas in pachetul de rezerva al primariei si Consiliul orasenesc urmeaza sa revina la ele cu alte ocazii.
Reporter „C”, 31 iulie 2009
In imagine: Cartierul Rezina-Vest panaacumafost ignorat de autoritati
Administratia - multumita, cetatenii - nu prea
Astazi, in cadrul proiectului „Cere socoteala pentru banii publici”, implementat de saptaminalul CUVINTUL in parteneriat cu primaria Rezina si Agentia de Dezvoltare Regionala „Habitat”, la intrebarile redactiei raspunde Vladimir Cocirla, directorul Intreprinderii Municipale „Servicii Comunal-Locative” (IM "SCL") Rezina, intreprindere care consuma o bucata solida din bugetul orasenesc.
- Mai intii Va rugam sa informati cititorii care este bugetul total al sectorului amenajarea teritoriului?
- Pentru amenajarea teritoriului au fost planificati pentru primele cinci luni ale anului 217 mii lei. Au fost cheltuiti 464 mii 449 lei. Conform planului lunar trebuia sa valorificam cite 43 400 lei. In realitate cheltuielile au fost duble, iar in aprilie am efectuat lucrari in valoare de peste 154 mii lei.
- Care sunt sursele de finantare ale acestui sector si pentru ce au fost cheltuiti banii?
- Sectorul este finantat din bugetul orasenesc. Cea mai mare suma, circa 255 mii lei au fost cheltuiti pentru intretinerea in ordine a strazilor. Iluminarea strazilor in cinci luni ne-a costat aproape 137 mii lei. Circa 28 mii lei am cheltuit pentru intretinerea cimitirului, 25 mii – a gunostei si 20 mii lei – pentru ingrijirea spatiilor verzi.
- Citi angajati activeaza in sectorul dat, care sunt obligatiunile lor si sectoarele deservite?
- La amenajarea teritoriului avem 22 de angajati permanenti si 6 angajati temporari. 13 dintre acestea sunt ocupati nemijlocit la lucrarile de mentinere a curateniei in oras, fiind impartiti pe sectoare. Totodata ei au grija ca sa fie ordine in locurile publice, inclusiv parcurile, strada centrala, strazile de ocolire. Doi angajati au grija sa coseasca iarba si buruienile din spatiile publice. La colectarea si transportarea deseurilor sunt antrenati 3 hamali. Iar 4 lucratori au grija sa fie ordine la cimitirul orasenesc, inclusiv raspund de paza acestuia. Inca 6 angajati temporari ne ajuta la intretinerea in ordine a spatiilor verzi.
- Acum o luna si ceva CUVINTUL a efectuat un sondaj de opinie printre rezineni vizavi de tarifele si calitatea serviciilor prestate de IM ”Servicii Comunal-Locative”, inclusiv si in domeniul amenajarii teritoriului. Majoritatea respondentilor s-au aratat nemultumiti de activitatea IM ”SCL”. Dar administratia intreprinderii cum apreciaza situatia la sectorul amenajarea teritoriului?
- Noi suntem satisfacuti de situatia de la acest sector, de activitatea angajatilor. Putina lume observa munca lor, fiindca dinsii isi indeplinesc obligatiunile disdedimineata, cind lumea inca se odihneste, pentru a nu crea incomoditati orasenilor. Datorita lor in ultimul timp Rezina a devenit mai curata.
- Care sunt problemele principale specifice sectorului dat si de cine depinde solutionarea lor?
- Cea mai mare problema consta in faptul ca rezinenii si locuitorii suburbiilor nu pretuiesc si nu pastreaza curatenia. Desi am instalat containere, multi locuitori arunca gunoiul unde se nimereste, inclusiv in locurile de agrement. Acum citiva ani s-a cheltuit o suma solida pentruconfectionarea bancilor care au fost instalate linga blocurile locative, in spatiile publice, pentru instalarea felinarelor in scuaruri, alte locuri de odihna. Cite din acestea au mai ramas intregi? Nu le-au distrus niste raufacatori veniti de undeva, ci tot rezineni. La intrebarea „de ce?” nu stiu daca cineva poate raspunde.
- In Rezina s-a facut primul pas spre acumularea si evacuarea civilizata a deseurilor menajere. Poate este timpul sa facem si al doilea pas - acumularea separata a deseurilor, lucru care ar putea aduce intreprinderii anumite venituri?
- Noi credem ca la moment acumularea separata a deseurilor in Rezina este imposibila din urmatoarele motive: cultura joasa a populatiei; lipsa unei gunoisti moderne care ar permite separarea deseurilor; lipsa unei analize economice profunde a acestei afaceri.
- Acumularea deseurilor in sectorul particular continua sa ramina o problema complicata pentru intreprinderea dvs. De ce?
- Acumularea si evacuarea deseurilor din sectorul particular se efectuiaza prin doua metode: 1. acumularea lor in containere si evacuarea la gunoiste cu ajutorul camionului specializat (din s. Ciorna, Bosernita, Stohnaia, Rezina-Vest); 2. acumularea si transportarea deseurilor, o data in saptamina, cu remorci obisnuite (sectorul particular de pe terasa a treia a orasului). Ne confruntam cu doua probleme principale: unii beneficiari din suburbii trebuie sa parcurga o distanta mare pina la platourile de acumulare a deseurilor; mai multi locuitori, sub diferite motive, refuza sa incheie contracte cu noi privitor la evacuarea deseurilor, acestea fiind aruncate unde se nimereste. Ar trebui, probabil, sa construim mai multe platouri amenajate cu containerele respective, pe de alta parte luind sub un control riguros, cu concursul organelor sanitare, ecologice, a politiei starea sanitara-ecologica din teritoriu si tragerea la raspundere a celor care incalca legislatia in domeniu.
Pentru conformitate, Tudor Iascenco, 24 iulie 2009
Drumuri, baie, apeducte, gazoducte, statie de epurare, stadion, acoperisuri...
Pentru care prioritati ar fi cel mai rational sa fie utilizate dividendele la actiunile
administratiei orasului Rezina in societatea pe actiuni Lafarge Ciment (Moldova)?
Vitalie Platon, antreprenor: Toata viata m-am ocupat de deservirea sociala a populatiei orasului si raionului Rezina. Un asemenea dezastru in acest domeniu nu tin minte. Mi s-a parut foarte buna ideea construirii centrului care includea baia publica, spalatoria, frizeria, curatatoria chimica. Din cite stiu, se intocmise deja si proiectul. Dar Ion Burciu, cel cu ideea, mai departe n-a reusit sa mearga, iar ceilalti doi primari, care au venit dupa dinsul, au avut si au, se vede, alte interese. Poate ar fi cazul sa se revina acum la acel proiect?
Alte prioritati sunt drumurile si trotuarele, care sunt cartea de vizita a localitatii.
Valentina, croitoreasa: Cred ca o parte din acesti bani ar trebui repartizati numaidecit pentru aprovizionarea cu apa si gaze naturale a locuitorilor s. Ciorna, care cel mai mult sunt batuti de soarta, au suferit si sufera din cauza vecinatatii cu uzina de ciment.
Anatolie Cuzuioc, consilier orasenesc: Cu acesti bani ar fi echitabil, in primul rind, sa se construiasca apeducte si sa se finalizeze gazoductele in Ciorna, Bosernita, Stohnaia si cartierul Rezina-Vest, locuitorii carora pina acum nu au prea avut sustinere din partea autoritatilor orasului.
Alte prioritati sunt epurarea apelor reziduale, crearea asociatiilor de locatari si sustinerea lor in realizarea problemelor ce tin de amenajarea terenurilor aferente blocurilor locative si intretinerea acestor blocuri in stare normala.
Foarte necesar este si stadionul.
Ion Ciobanu, pensionar: Eu sunt pentru reparatia drumurilor si aprovizionarea stabila cu apa a orasului. Desi Rezina are citeva surse de aprovizionare cu apa potabila, nici una, din cite stiu, nu-i sigura si am putea nimeri intr-o situatie complicata.
Pe locul trei asi pune baia publica, unde sa fie si spalatorie, curatatorie chimica, masaj.
Nicolae Sova, intreprinzator: Faptul ca Rezina nu are baie publica este o rusine. Eu asi pune pe primul loc baia. Pe locul doi – un stadion, poate modest, dar stadion. Restul banilor sa se foloseasca pentru reparatia drumurilor.
Victor Cibotari, antreprenor: Pe primul loc asi plasa amenajarea in Centrul Comunitar de Cultura a unei sali pentru antrenament cu diferite trenajoare.
O alta problema este dezastrul din curtile blocurilor locative. Prin anii 80 aceste curti erau cu multa verdeata, locuri de agrement pentru copii si maturi. Linga blocul 15 din str. 1 Mai ar fi bine de amenajat un scuar.
Si drumurile. Majoritatea necesita o reparatie urgenta.
Valentina Savcenco, pensionara: Banii de la uzina de ciment trebuie folositi pentru aprovizionarea stabila a populatiei cu apa potabila si evacuarea apelor reziduale, pentru reparatia drumurilor. Un gest crestinesc ar face consilierii daca ar aloca vre-o 50 de mii pentru constructia bisericii cu hramul „Acoperamintul Maicii Domnului”.
Igor Gandrabur, avocat: Daca asi fi consilier asi vota pentru urmatoarele prioritati: 1. reparatia drumurilor si a trotuarelor; 2. amenajarea unei platforme de acostare a unitatilor de transport acvatic; 3. amenajarea plajei orasenesti si dezvoltarea probelor de sport acvatic.
Vladimir Donica, pensionar: In primul rind trebuie de procurat un automobil special pentru desfundarea retelelor de canalizare. M-am saturat de putoarea ce vine din subsolurile blocurilor locative si care permanent sunt inundate de ape reziduale.
O alta prioritate ar fi constructia unui stadion si reparatia strazilor din oras, care-s intr-o stare ingrozitoare.
Ion Rusu, pensionar: La Saharna trebuie organizata o baza turistica si reparat drumul spre aceasta localitate. Consiliul orasenesc ar trebui sa sustina financiar biserica „Acoperamintul Maicii Domnului” pe care, acum 50 de ani, comunistii au demolat-o.
Ion Cotovitchi, neangajat in cimpul muncii: In primul rind, baia! Nu-i normal ca rezinenii atitea ani merg sa se spele la Ribnita ori la Soldanesti. In afara de baie acolo ar putea fi oferite si alte servicii care ar insemna noi locuri de munca si surse suplimentare de venituri la buget.
Pe locul doi eu asi pune evacuarea si curatirea apelor reziduale. Ceea ce se intimpla cu apele reziduale la Rezina este o crima sanitara si ecologica, pentru care odata si odata va trebui sa raspundem.
Veaceslav Luca, medic: Grea sarcina sta in fata administratiei orasului, deoarece prea multe probleme s-au adunat in ultimii ani. Prioritatea nr. 1 eu o consider amenajarea teritoriilor orasului, a spatiilor verzi, crearea unui parc dendrologic in partea de vest a Rezinei. Alte prioritati ar fi (in ordine descrescatoare): reparatia drumurilor si trotuarelor; aprovizionarea stabila cu apa potabila; aducerea in ordine a subsolurilor blocurilor locative, care s-au transformat intr-o sursa stabila de raspindire a bolilor si poluare a mediului, lucru pe care nu-l observa serviciul sanitar si cel ecologic; finalizarea constructiei celor citeva blocuri locative nefinisate de la marginea orasului.
Tatiana Dumitrovici, jurist: Cu acesti bani in primul rind trebuie de reparat drumurile, de construit un stadion si sa se faca ordine in teritoriul orasului si a satelor ce intra in componenta primariei.
Ana P., profesoara: Nu vreau sa fiu originala, dar ar trebui de solutionat in primul rind problema ciinilor si pisicilor vagabonde. Noaptea este imposibil sa te odihnesti din cauza harmalaiei ridicate de animale. Alte prioritati: drumurile, baia, stadionul. Ar fi bine ca orasul sa aiba si o fanfara, ca cea a renumitului Caftanat de pe vremuri, cunoscuta in toata Basarabia.
Pavel Moraru, viceprimarul orasului: Arhiprioritara este construirea statiei de epurare a apelor reziduale. Alte necesitati stringente ar fi reparatia edificiilor institutiilor de invatamint si a gradinitelor de copii, crearea asociatiilor de locatari si sustinerea lor la prima etapa de activitate.
Simion Tatarov, directorul II ”MAST-Tatarov”: Colectivul intreprinderii noastre considera ca ar trebui, in regim de urgenta, de reparat si de repus in functiune una din fostele gradinite de copii - multe mame nu se pot angaja la munca deoarece n-au ce face cu copiii mici.
Elena M., functionara: Nu exista o problema mai mare decit schimbarea acoperisurilor din gudron ale blocurilor de locuit. Oamenii nu sunt vinovati ca cineva i-a facut ostaticii unor tehnologii gresite si sunt calamitati permanent. Toate mai asteapta, dar inchipuiti-va fiecare, cum ar fi sa traiti uitindu-va in fiecare zi in tavan daca nu iar curge si cheltuind in fiecare un an-doi sume mari pentru a cirpi acoperisul, iar dupa vinturi mari si ploi sa pierdeti o parte din mobila, covoare, sa reparati podul, sa schimbati tapetul? Da, stiu ca primaria poate sa aloce ajutoare in bani numai asociatiilor de locatari, dar acestea nu vor aparea in urmatorii 10-15 ani. Intr-o casa cu 64 de apartamente, dintre care vreo 10 stau goale, in vreo 10-15 traiesc pensionari cu 600-700 de lei pe luna, cine sa intretina asociatia? Cred ca ar trebui sa se dea banii unor grupuri de initiativa, dupa exemplul finantatorilor straini, care ofera granturi nu numai ONG-urilor sau intreprinderilor inregistrate si nu se tem. Desigur, grupul de initiativa sa adune contributii si din partea locatarilor, care pot participa si cu munca.
Reporter C, 10 iulie 2009
„La cel sarac nici boii nu trag”
Mai multi cititori ai ziarului nostru din teritoriul primariei Rezina, in adresarile la redactie si convorbirile cu jurnalistii, se arata nemultumiti de activitatea administratiei orasului. Acum doi ani am auzit multe promisiuni din partea actualului primar, consilierilor, dar schimbari nu se prea vad nici intr-un domeniu, sustin cititorii. Din CUVINTUL, (citeva numere in urma), am aflat cum apreciaza situatia consilierii, dar nu prea am inteles care-i pozitia primariei, inclusiv a primarului, in administrarea orasului si utilizarea cu eficienta maximala pentru localitati si cetateni a finantelor publice, afirma interlocutorii nostri.
In contextul acestor doleante astazi la intrebarile CUVINTUL-ui raspunde primarul de Rezina Petru Sova.
- Dle primar, mai intii haideti sa concretizam posibilitatile actuale ale primariei.
- In ultimii doi ani bugetul orasului se cifreaza la 16-17 mln lei. Pentru 2009, in legatura cu majorarea salariului lucratorilor din invatamint, deja dupa aprobare, bugetul a fost modificat, ajungind la 18 mln 449 mii lei. Aceasta suma acopera doar cheltuielile strict necesare: 7,2 mln sunt planificate pentru retribuirea muncii, aproape 4 mln - pentru marfuri si servicii, 1,5 mln – contributii de asigurari sociale obligatorii, peste 1 mln – pentru alimente etc. Pentru dezvoltare – practic nimic. Cam aceeasi a fost situatia si in cei doi ani precedenti. Iar fara resurse ce poti face? Si asa anul trecut l-am incheiat cu datorii de peste 1 mln de lei. Iar la cel sarac, vorba moldoveanului, nici boii nu trag. Pentru comparatie vreau sa mentionez ca in 2006 bugetul orasului a fost de 21 mln 752 mii lei.
- Rezinenii cu care am discutat la aceasta tema, dar si unii consilieri orasenesti, considera ca primaria nu valorifica multe surse suplimentare de venituri, care ar permite solutionarea mai multor probleme actuale pentru oraseni si satenii din teritoriu…
- In 2007-2008 am pregatit materialele pentru instrainarea a 6 loturi de imobile estimate la un pret total de 6 mln 534 mii lei. Dar propunerile primariei au fost acceptate de consiliu foarte tirziu, cu modificarea conditiilor initiale, din care motive doritorii de a procura aceste obiecte au pierdut interesul fata de ele. Si acesta nu-i unicul exemplu. In total in acesti doi ani, din cauza divergentelor dintre primarie si consiliu, intre fractiunile din consiliu, de la comercializarea diferitor bunuri bugetul putea sa obtina suplimentar cel putin 10 mln lei, care ne-ar fi permis sa acoperim multe goluri. Din pacate, nu s-a reusit.
Nu vreau sa dau vina pe cineva. O mare parte revine anume primariei. De exemplu, din cauza controlului slab asupra achitarii platilor pentru arenda terenurilor arendasii au acumulat deja o restanta de circa 64 mii lei. Unii agenti economici nu achita plata pentru arenda citiva ani la rind, dar masuri fata de ei nu se intreprind.
Primaria nu utilizeaza toate pirghiile legitime de incasare fortata a platilor pentru utilizarea terenurilor aferente constructiilor private, proprietarii carora nu vor nici sa procure aceste terenuri, nici sa incheie contracte de arenda a lor.
Irational sunt folosite 19 ha de terenuri cu destinatie agricola care se afla in proprietatea orasului. Am convenit cu angajatii primariei ca pina in toamna anului curent sa vedem cit pamint din aceasta suprafata se lucreaza si sa concentram toti detinatorii intr-un sector compact. Restul pamintului trebuie sa fie expus la licitatie in arenda in scopuri agricole. La fel vom proceda si cu alte 19 hectare din mosia orasului, situate linga satul Bosernita.
De fapt, trebuie sa recunosc ca in utilizarea terenurilor publice la noi exista foarte multe probleme, neclaritati. Unele incercari de a face cit de cit ordine nu au dat rezultatul dorit.
Mai sunt si alte surse de venituri pe care noi le valorificam ineficient. Este vorba de incasarea taxei pentru publicitate, platilor de la intreprinderile de comert etc.
- Si dividendele din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA?
- Eu deja am informat populatia din teritoriu, prin intermediul CUVINTUL-ui, despre intentiile primariei vizavi de utilizarea acestor resurse. Atunci am mentionat ca ar fi bine sa aflam si opiniile, sugestiile locuitorilor din teritoriu referitor la cheltuirea acestor dividende. Desi au trecut aproape doua luni, nu am primit nici o propunere. Oricum, banii deja au venit si pot doar sa repet ca noi vrem sa utilizam aceste surse pentru finalizarea gazoductului de presiune inalta si celui de presiune medie din s. Ciorna, tragerea gazului la centrala termica a gimnaziului si constructia transei a doua a apeductului din localitatea data. De asemenea vrem sa incheiem lucrarile de aprovizionare cu gaze a s. Stohnaia, sa contribuim la solutionarea problemei aprovizionarii cu apa a cartierului Rezina Vest, aprovizionarea cu apa a satului Bosernita s.a. proiecte.
- Cel putin o parte din oraseni sunt convinsi ca in Rezina ramine puternica coruptia si protectionismul, mai ales in repartizarea loturilor pentru constructii, utilizarea banilor publici pentru procurarea de marfuri si servicii, alte domenii…
- Selectarea agentilor economici pentru lucrarile si serviciile prestate institutiilor publice se face prin tendere la care poate participa oricine, inclusiv in calitate de observator. Principiul de baza al tenderelor este: cistiga acela care ofera cel mai mic pret, demonstrind ca poate asigura si calitatea respectiva. Conform acestor principii in ultimii doi ani au fost efectuate lucrari de reparatie in institutiile de invatamint si educatie prescolara, cele de cultura in valoare totala de 2 mln 577 mii lei, 1,2 mln lei au fost investiti in reparatia blocurilor locative, apeductului si sistemului de canalizare, circa 465 mii lei – la constructia apeductului din s. Ciorna. Apropo, majoritatea licitatiilor pentru aceste lucrari au fost cistigate de intreprinderile din Rezina SRL ”Becad”, SA ”Specimontaj”, SRL „Dumilial Com”, fapt pe care eu il consider pozitiv, deoarece astfel banii nostri au fost utilizati in interesele oamenilor si intreprinderilor noastre, o parte din ei revenind, sub forma de impozite si taxe, in bugetul local.
In acelasi timp nu pot sa nu fiu de acord ca in Rezina avem multe constructii neautorizate. In ultimii doi ani primaria a eliberat 160 autorizatii de constructie, in baza deciziilor Consiliului orasenesc au fost eliberate 173 certificate de urbanism. Dar problema constructiilor neautorizate ramine. Comisia administrativa de pe linga primarie a examinat mai multe procese-verbale privind aceste constructii si s-a limitat la aplicarea amenzilor. Demolarea acestor constructii, precum prevede legea, nu s-a efectuat nici intr-un caz, fapt care si contribuie la multiplicarea acestor incalcari. Noi oferim in arenda terenuri publice pe care apoi permitem sa se faca „constructii provizorii”. In realitate, de cele mai multe ori, se inalta constructii capitale, cu fundatii masive de 1,5 m, construite din piatra, beton si metal, cu mai multe etaje. Serviciile care sunt obligate sa monitorizeze acest proces si sa intervina in cazul cind legea se incalca se fac a nu vedea neregulile. Apoi obiectele sunt inregistrate in mod legitim la IS ”Cadastru”, cu drept de proprietate. Astfel se ajunge in situatia cind terenurile publice, care pot fi vindute numai la licitatie, in mod automat devin terenuri aferente ale imobilelor respective.
In opinia mea exista citeva variante de rezolvare a acestei probleme: la licitatii de arenda sa fie expuse numai terenurile destinate pentru amplasarea chioscurilor, gheretelor mobile; terenurile destinate pentru constructii sa fie expuse numai la licitatii de vinzare; terenurile repartizate pina acum la licitatii de arenda sa fie vindute conform pretului normativ al pamintului.
Dar aceste variante ar putea fi realizate numai cu sustinerea Consiliului orasenesc.
In imagine: In ultimii ani primaria a instalat de citeva ori banci noi si felinare in oras, dar peste citeva zile acestea sunt distruse de raufacatori
Pentru conformitate, Tudor Iascenco, 3 iulie 2009
Banii publici, repartizati pe criterii politice
In nr.22 din 30 mai 2008 Cuvintul a publicat investigatia „Guvernantii Isi lustruiesc imaginea cu banii publici”. In preambulul la acel articol se mentiona ca desi Legea finantelor publice impune criterii demografice (In dependenta de numarul populatiei) de repartizare a mijloacelor bugetare, conducerea raionului Rezina, preponderent comunista, a repartizat sursele bugetare In functie de culoarea politica a primarilor si consiliilor locale.
In perioada 2004-2007, se preciza In investigatia publicata In mai 2008, primariilor conduse de comunisti le-au fost transferate din fondul disponibil al raionului sume de 2-3 ori mai mari decit li se cuvenea conform numarului de locuitori, iar celor conduse de democrati le-a revenit doar ceea ce s-a scurs printre degete.
Astfel conducerea raionului a vrut sa demonstreze populatiei cine-i stapin In republica si ca toate vorbele despre democratie, echitate sociala, dezvoltare economica In Moldova se traduc In viata numai prin prisma intereselor PCRM. Tot asa cum In anii puterii sovietice selectarea si promovarea cadrelor In RSSM se baza pe principiul „Daca vrei sa fii ministru, trebuie sa fii de peste Nistru”, astazi poti reusi sa faci ceva ponderabil, fara a te ciocni la fiecare pas de probleme, numai daca esti din tabara PCRM. Membrii si sustinatorii partidului de guvernamint In tara asta au dreptul sa faca orice fara a se teme ca vor fi trasi la raspundere. Drept dovada servesc si multiplele cazuri de abuzuri si faradelegi savirsite de la 2000 Incoace de reprezentanti ai partidului de guvernamint de toate rangurile si care, In loc sa fie pusi la respect, continua sa ramina la guvernare.
In orice tara democrata o ancheta de tipul celei nominalizate mai sus ar fi trezit revolte masive In rindul populatiei, urmate de procese judiciare, demisii.
La Rezina nu s-a Intimplat nimic. Problemele abordate In articol nici la Consiliul raional n-au fost examinate. Ce-i drept, consilierii din opozitie au Incercat sa atentioneze conducerea raionului asupra practicii defectuoase de repartizare a finantelor publice, propunind ca problema In cauza sa fie examinata la o sedinta speciala a Consiliului, facindu-se o analiza detaliata a situatiei din ultimii ani.
Ca si multe alte sugestii si propuneri Inaintate de opozitie, si aceasta n-a fost luata In seama. In opinia presedintelui raionului Valeriu Ciorici, fondul disponibil si investitiile capitale care ajung In raion se repartizeaza echitabil, In functie de prioritatile localitatilor si spiritul de initiativa al autoritatilor locale.
Iata de ce In anul 2008 tabloul repartizarii resurselor din fondul disponibil catre primariile raionului Rezina aproape ca nu s-a schimbat comparativ cu cel pentru anii 2004-2007. (Vezi graficele alaturate).
Finantele adunate In buget din munca contribuabililor apartin Intregului teritoriu, spunea In cadrul unei Intruniri recente consilierul PLDM Ion Perciun. Si cei angajati de electorat sa guverneze teritoriul dat o perioada de timp sunt obligati sa gestioneze aceste resurse tinind cont de trei principii: necesitati prioritare, echitate economica si sociala, impartialitate. La noi se lucreaza dupa alte principii, dar nici organele de drept, nici electoratul nu se grabesc sa sanctioneze aceste actiuni, a mai mentionat Ion Perciun.
Tudor Iascenco, 5 iunie 2009
Probleme multe si toate prioritare
Vestea despre cei 8,7 mln de lei pe care Lafarge Ciment (Moldova) SA urmeaza sa-i achite in bugetul orasenesc continua sa ramina una din cele mai dezbatute de rezineni. Lumea vehiculeaza diferite variante de cheltuire a acestor milioane. Dar ce planuri are primaria in aceasta ordine de idei? Care-i lista prioritatilor formulate de administratia orasului? Solicitat de CUVINTUL sa raspunda la aceste intrebari, primarul Petru Sova a declarat urmatoarele:
Spre deosebire de anii trecuti, cind tot profitul Lafarge Ciment (Moldova) SA era indreptat la dezvoltarea intreprinderii, cel obtinut in 2008, conform deciziei adunarii generale a societatii, va fi repartizat actionarilor. Cota primariei este proportionala numarului actiunilor detinute, adica peste 8,7 mln lei. Dar nu toata suma va ajunge in bugetul orasului. 15 la suta din ea (circa 1,3 mln), conform legislatiei in vigoare, urmeaza sa fie transferate in bugetul raional. Cam tot atita constituie datoriile primariei ramase din anul trecut, cind in buget au fost incluse dividende de la uzina de ciment, peste 1 mln de lei, dar nu am primit niciun banut. Daca scoatem si datoriile, raminem cu aproximativ 6 milioane.
Rezina are, la moment, o sumedenie de probleme, una mai prioritara decit alta. Dar cele mai actuale, in opinia noastra, sunt urmatoarele: aprovizionarea cu apa potabila si gaze naturale a locuitorilor satelor Ciorna, Bosernita, Stohnaia si cartierului Rezina-Vest; constructia sistemului de canalizare in Rezina-Vest; reparatia capitala a strazii Lomonosov; in varianta alba – a drumului de centura si strazii Stefan cel Mare din Rezina-Vest, cu iesire la autostrada pentru a putea institui o ruta stabila de transportare a pasagerilor. Pentru majoritatea dintre aceste lucrari noi deja avem proiecte, altele sunt in stadiu de elaborare. In Rezina-Vest, de exemplu, un grup de agenti economici si-au asumat responsabilitatea si cheltuielile de construire a unei sonde arteziene din care sa primeasca apa tot cartierul, iar primaria va contribui la proiectarea si constructia apeductelor si a sistemului de canalizare stradale.
Este complicata situatia si in fondul locativ al orasului. La multe blocuri trebuie reparate acoperisurile, sistemele de canalizare, amenajate teritoriile adiacente. Dar la aceste lucrari primaria va putea coparticipa numai impreuna cu asociatiile locatarilor. Adica, noi vom putea aloca finante pentru intretinerea fondului locativ numai prin intermediul asociatiilor locatarilor – asa-i legea. Noi demult propunem si rugam locatarii sa formeze comitete de bloc si asociatii ale locatarilor, dar nu prea suntem auziti. Cei care se vor orienta mai operativ, vor avea de cistigat.
Posibil, concetatenii nostri au si alte variante de utilizare a banilor publici, inclusiv dividendelor pe care urmeaza sa le primim din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA. Vom fi recunoscatori tuturor celor care vor veni cu propuneri argumentate. Pina la urma, aceste finante vor fi repartizate de Consiliul orasenesc si cetatenii vor fi informati, prin intermediul ziarului CUVINTUL, in ce scopuri si cum vor fi cheltuiti.
Tudor Iascenco, 22 mai 2009
Imediat dupa alegeri, criza financiara a ajuns si la noi
Pasind In anul 2009 cu datorii de circa 1,5 mln lei si un buget auster, primaria Rezina, deja In trimestrul doi, se poate pomeni ca nu va avea cu ce acoperi o buna parte din cheltuielile planificate si destinate, In fond, doar pentru remunerarea muncii angajatilor si o Intretinere foarte modesta a institutiilor bugetare.
La cheltuieli situatia-i trista
Conform raportului financiar pentru trimestrul I sarcinile de acumulare a veniturilor In bugetul orasului au fost depasite la majoritatea surselor. De exemplu, obiectivul stabilit la impozitul pe venit a fost realizat cu 162%, la veniturile fiscale – cu 149%, la impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice – cu 132,5%, la Incasarile nefiscale – cu 184,8%, la taxele locale – cu 176,6% etc. Si numai suma transferurilor din bugetul de stat este mai mica decit cea planificata cu 130 mii lei (5,3%).
La capitolul "cheltuieli" Insa situatia este destul de trista : la majoritatea absoluta a indicatorilor prevederile au fost realizate doar In proportie de 60-85 la suta. In ansamblu, In loc de 5 mln 514 mii lei, cheltuielile s-au cifrat la ceva mai mult de 4 mln.
Dnele Parascovia Rusu, contabil-sef-adjunct si Natalia Ungureanu, contabil economist la primarie au explicat astfel situatia: cu mijloacele prevazute pentru achitarea serviciilor din anul curent primaria a acoperit partial datoriile din anul trecut. Potrivit unei anexe la raportul financiar, institutiile din subordinea primariei au Incheiat anul 2008 cu datorii (In ansamblu aproape 1,5 mln lei), cele mai mari fiind pentru energia electrica, gaze, apa si canalizare, servicii de telecomunicatii.
Planificarea si realitatea
Pentru amenajarea orasului In buget au fost prevazuti 650 mii lei. In aceasta suma intra cheltuielile pentru iluminarea strazilor, salarizarea angajatilor In serviciul de salubrizare al IM "Servicii Comunal-Locative", pentru Intretinerea In ordine a spatiilor verzi, strazilor, gunoistei. Desi suntem abea In aprilie, din suma data au mai ramas vre-o 321,8 de mii de lei. Aritmetica, potrivit dnei Parascovia Rusu, este simpla: cu 239,8 mii de lei au fost stinse datoriile pentru anul trecut, Inca 84,4 mii au fost cheltuiti In primul trimestru pentru iluminarea strazilor.
In acelas timp, la sfirsitul a. 2008, la cererea IM "Servicii Comunal-Locative", Consiliul orasenesc a majorat substantial tarifele la apa si serviciile de evacuare a apelor reziduale. Preturile pentru agentii economici, inclusiv institutiile bugetare, au fost saltate de la 18 la 40 de lei/m3. Astfel, numai pentru aceste servicii consiliul si primaria trebuie sa gaseasca suplimentar peste 200 mii lei.
La Intrebarea daca exista careva sanse de a iesi din impas, interlocutoarele mele au raspuns ca toate sperantele tin de obtinerea unor supravenituri, precizind ca la elaborarea bugetului, la partea de venituri, s-a reiesit din posibilitatile maximale. S-ar mai putea acumula niste resurse de la vinzarea unor imobile, terenuri, dar acestea nu vor fi substantiale, au mentionat conlocutoarele mele. Potrivit dumnealor, In primele patru luni, la acest capitol au fost acumulati doar 733 mii lei. Cele mai mari imobile, cum ar fi fabrica nefinisata de articole tricotate, citeva sectoare mari de pamint, pe care primaria Incearca de doi ani sa le comercializeze, nu sunt solicitate. Si mai mizam, a adaugat dna Parascovia, pe careva sponsorizari din partea Lafarge Ciment (Moldova) SA.
76,5 la suta din bugetul orasului este destinat
pentru Invatamint
Din 14 mln 115 mii lei prevazuti pentru remunerarea muncii si Intretinerea institutiilor de Invatamint, 10 mln 833 mii trebuie sa vina cu destinatie speciala din bugetul de stat, restul – din propriile acumulari. Este vorba de trei gradinite de copii, doua licee, doua gimnazii, scoala de arte plastice si scoala de muzica. Fiecare dintre aceste institutii Isi are planul sau concret de finantare din care se vede clar - cheltuielile sunt repartizate, In fond, pe trei compartimente: salarizarea, serviciile de Intretinere, alimentarea copiilor.
Dna Natalia Ungureanu a remarcat ca, In legatura cu majorarea de la 1 aprilie a salariilor angajatilor din Invatamint, bugetul orasului a fost suplinit la capitolul dat cu 647,6 mii lei. Dar suma data acopera numai 80 la suta din necesarul pentru a spori cu 20 la suta salariile tuturor pedagogilor din oras. Restul resurselor autoritatile urmeaza sa le gaseasca pe loc.
In anul curent sunt alimentati doar copiii din clasele I-IV, In acest scop fiind rezervati pentru fiecare copil cite 5 lei/zi. In anii trecuti aceasta suma era mai mica (4 lei), In schimb institutiile de Invatamint au beneficiat de ajutoare umanitare solide si de sustineri suplimentare din bugetul local, care permiteau sa asigure cu hrana si o parte din copiii din familiile socialmente vulnerabile.
La moment elevii sunt alimentati doar din resursele bugetare, cu concursul firmei locale "Max-Victor" SRL, care a cistigat tenderul de aprovizionare a institutiilor rezinene cu produse alimentare In primul semestru.
Cladirile institutiilor de Invatamint si educatie din Rezina necesita reparatii, pe alocuri chiar capitale, nemaivorbind de reparatiile cosmetice traditionale. Dar pentru aceste lucrari nu sunt prevazute resurse, cu exceptia gradinitei nr. 6, unde au fost planificate reparatii In valoare de 157 mii lei. Asta Inseamna ca iarasi se va apela la ajutorul parintilor si a agentilor economici, desi la primarie considera ca reactia majoritatii acestora va fi negativa: si Intreprinderile, si parintii singuri abea de leaga tei de curmei.
Casete
Cum sunt utilizate impozitele noastre
Alocatiile In Bugetul Public National 2009 pentru organele de interne, Presedintie, Guvern, Parlament s-au majorat cel mai mult, ajungind In ansamblu la 2,4 mlrd. lei din veniturile totale de 17 mlrd. lei.
Pentru Intretinerea MAI, de exemplu, alocatiile s-au majorat cu 37,6%, fondul de rezerva al Guvernului a crescut de 3 ori comparativ cu a. 2008. In acelas timp, pentru Invatamint au fost alocati 1,9 mlrd. lei, suma din care cel putin 300 mln. lei, conform indicatiilor presedintelui V.Voronin, urmeaza sa fie realocate pentru reconstructia cladirilor Parlamentului si Presedintiei, care au suferit In urma evenimentelor din 7 aprilie c.
Cheltuielile depasesc veniturile aproape cu un miliard de lei
Veniturile In bugetul de stat al Moldovei pe ianuarie-martie au constituit 2,76 mlrd. lei - cu 440 mln lei mai putin fata de perioada similara din 2008. In aceeasi perioada cheltuielile au ajuns la 3,67 mlrd. lei - cu 910 mln mai mult decit veniturile. Si, totusi, acestea au acoperit doar 79,8% din parametrii planificati. Veniturile In bugetul national au constituit 4,96 mlrd. lei, iar cheltuielile - 6,1 mlrd. Aceste cifre demonstreaza la ce a mers guvernarea In perioada preelectorala pentru a-si mentine pozitiile.
Daca pina la 5 aprilie guvernarea sustinea ca R.Moldova nu a fost afectata de criza financiara si la noi totul este foarte bine, imediat dupa alegeri situatia s-a schimbat cardinal. Recent Ministerul Finantelor a informat autoritatile publice raionale ca transferurile de la bugetul de stat, preconizate pentru anul curent, se vor reduce cu circa 20 la suta. Si asta In situatia unor bugete extrem de austere, In care au fost prevazute doar cheltuieli pentru salarizarea angajatilor si o Intretinere foarte modesta a institutiilor bugetare, fiind practic excluse finantarile legate de dezvoltare. Ministerul Finantelor motiveaza aceasta masura astfel: "Impactul crizei financiare si recesiunii economice globale impune necesitatea revizuirii parametrilor aprobati pe anul curent atit la venituri, cit si la cheltuieli, inclusiv prin reducerea transferurilor din fondul de sustinere financiara de la Buget".
In ultimele 6-8 luni expertii, inclusiv statistica oficiala, demonstrau ca situatia economica din republica, si asa precara, se agraveaza. Guvernarea le vorbea alegatorilor doar povesti frumoase. Acum, dupa ce si-a atins scopul, guvernarea nu mai are ce sa ascunda.
Cum se vor descurca In continuare autoritatile raionului Orhei, care, potrivit scrisorii de la minister, trebuie sa-si reduca cheltuielile cu 22,5 mln lei, Telenesti – cu 18,7 mln, Soldanesti – cu 11 mln, Rezina – cu 9 mln lei? Precizam, este vorba de cheltuielile strict necesare pentru remunerarea muncii si Intretinerea institutiilor bugetare. Pe de alta parte, rezerve locale de suplinire a veniturilor bugetare aproape ca nu exista. In primele trei luni ale anului curent, de exemplu, In pofida tuturor eforturilor depuse de autoritati si Inspectoratul Fiscal pe raionul Rezina, sarcina cit priveste Incasarile la Bugetul Public National a fost realizata doar In proportie de 88%. In continuare specialistii prognozeaza o reducere si mai mare a platilor In buget.
Materiale pregatite de Tudor Iascenco
Tudor Iascenco, 30 aprilie 2009
Bugetul orasului Rezina: de unde vin banii si cum se cheltuie
Locuitorii orasului Rezina si suburbiilor din teritoriu contribuie la formarea bugetului public prin achitarea impozitelor, taxelor si au dreptul sa cunoasca de unde vin banii, cum se formeaza veniturile primariei, care necesitati sunt finantate din bugetul public, cit de eficient si corect au fost cheltuite resursele acumulate.
Doua capitole principale: venituri...
Veniturile se constituie din diverse surse. Bugetul or. Rezina pentru a. 2009 a fost aprobat la venituri in marime de 16 mln 90,5 mii lei. Cea mai mare sursa de venituri sunt transferurile din bugetul de stat care vor constitui 8 mln 474,6 mii lei. De la impozitul pe venitul persoanelor fizice se prevad 4 mln 61,5 mii lei. 773 mii lei urmeaza sa vina de la impozitele pe proprietate (funciar, pe terenurile cu alta destinatie decit cea agricola si pe bunurile imobiliare etc); 482,4 mii lei – de la veniturile din activitatea de intreprinzator si din proprietate; 637 mii lei – de la taxele si platile administrative; 1 mln 480,8 mii lei – din mijloacele speciale.
...si cheltuieli
Cheltuielile au fost estimate la 16 mln 590 mii lei, adica depasesc veniturile cu jumatate de milion.
Cele mai multe mijloace financiare - 12 mln 700,7 mii lei (76,5 la suta din toate cheltuielile bugetare pentru 2009), sunt destinate pentru intretinerea institutiilor de invatamint prescolar si scolar. Este vorba de trei gradinite de copii (acum doua decenii in Rezina erau noua), liceele „Alexandru cel Bun” si „A.S.Puskin”, gimnaziul Rezina si gimnaziul Ciorna, scoala de muzica si scoala de arte plastice.
Dintre acestea 4 mln 43,9 mii lei sunt destinati pentru sustinerea institutiilor prescolare, 6 mln 587,3 mii lei – pentru gimnazii si licee, iar 614,5 mii lei vor merge la intretinerea institutiilor extrascolare (scoala de muzica si cea de arte plastice) din care 28 mii lei urmeaza sa fie platiti de parinti.
Cele mai costisitoare sunt institutiile prescolare. Pentru intretinerea a trei gradinite au fost prevazuti 5 mln 167,7 mii lei, din care 310,8 mii lei urmeaza sa fie achitati de parinti. Adica intretinerea anuala a fiecaruia din cei 560 de copii, inscrisi la gradinite, costa 9228 lei. Din acestea pentru alimentarea copiilor se cheltuie cite 10 lei pe zi (circa 2500 lei pe an), restul sunt cheltuieli de intretinere a localurilor, salarizare a personalului etc.
Intretinerea unui elev este aproape de doua ori mai ieftina (5283,1 lei/an). Cea mai mare parte din aceasta suma merge pentru remunerarea muncii pedagogilor si personalului tehnic, procurarea resurselor energetice, pentru apa si serviciile de evacuare a reziduurilor. Apropo, din cauza noilor tarife aprobate de Consiliul orasenesc, in 2009 cota cheltuielilor pentru apa si serviciile de canalizare se va dubla fata de cea prevazuta in bugetul aprobat in decembrie 2008. Adica autoritatile trebuie sa caute surse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
In schemele de personal ale institutiilor publice finantate din bugetul orasului Rezina figureaza 500,79 unitati. Pentru remunerarea muncii lor in 2009, in buget, au fost prevazuti 7 mln 396 mii lei, ceea ce inseamna ca salariul mediu lunar al unui bugetar din Rezina in 2009 este de 1230,7 lei.
Institutiile din oras ramin in urma celor de la sate
Starea edificiilor si baza didactica a institutiilor de invatamint din mediul rural este mult mai buna decit a celor amplasate in teritoriul or. Rezina, a remarcat Xenofont Ceban, seful Directiei raionale Invatamint, Tineret, Sport, solicitat de subsemnatul sa aprecieze starea de lucruri in sistemul de invatamint din or. Rezina. Potrivit dumnealui, in ultimii doi ani au fost schimbate ferestrele, usile si reparata fatada gimnaziului Ciorna, a fost reparat blocul „B” al gradinitei nr. 6 (gratie proiectului „Educatie pentru Toti – Actiune de initiativa rapida”). In celelalte institutii au fost schimbate unele usi, podelele, la statia termica de la liceul „A.S.Puskin” au fost instalate cazane noi.
In anul curent la institutiile de invatamint din oras, din lipsa de mijloace, nu se prevad reparatii capitale, desi X.Ceban sustine ca acoperisurile ambelor licee necesita o interventie urgenta. Intr-o stare deplorabila este sistemul de canalizare de la liceul „Alexandru cel Bun”, timplaria de la liceul „A.S. Puskin”, cladirile gradinitelor nr. 5 si nr. 2. Dar, potrivit lui X.Ceban, gimnaziile si liceele vor beneficia doar de reparatii curente, pentru care au fost alocati in total 86,5 mii lei.
Seful Directiei raionale Invatamint, Tineret, Sport Rezina ne-a mai informat ca institutiile de invatamint din oras sunt asigurate doar in proportie de 70 la suta cu materiale didactice.
In aceeasi ordine de idei, Gheorghe Zgurean, specialist principal in domeniul constructiilor la primaria Rezina, ne-a informat ca in anul curent, in bugetul orasului, sunt prevazuti 168 mii de lei pentru reparatia apeductului si a sistemului de evacuare a apelor reziduale de la gradinita nr. 6. In bugetul de stat sunt prevazuti alti 200 de mii de lei pentru reparatia acoperisului gradinitei nr. 6. Gheorghe Zgurean a mai adaugat ca angajatii primariei lucreaza asupra unor proiecte care vizeaza atragerea de investitii pentru redresarea situatiei in diferite sectoare ale orasului, inclusiv in domeniul educatiei.
In cadrul proiectului “Cere socoteala pentru banii publici” saptaminalul CUVINTUL, in parteneriat cu ADR “Habitat” vor continua monitorizarea executarii bugetului or. Rezina pentru a.2009 in invatamint, asistenta sociala, cultura, arta si sport, amenajarea teritoriului.
Daca sunteti nemultumiti de felul cum sunt utilizati banii publici in orasul Rezina, aveti unele sugestii vizavi de imbunatatirea starii de lucruri, nu ezitati sa ne comunicati pe urmatoarele adrese:
Saptaminalul regional independent CUVINTUL: orasul Rezina, str. Pacii 38, tel.: 254/21583, e-mail: cuvintul@api.md
ADR ”Habitat”, orasul Rezina, str. Pacii, 61, tel.: 21360, e-mail: habitatvr@gmail.com
Tudor Iascenco, 27 martie 2009
Saraci si iresponsabili
Autoritatile se lauda ca in ultimii ani alimentarea elevilor in institutiile preuniversitare s-a imbunatatit cardinal, uitand sa precizeze ca, in mare parte, copiii au fost hraniti cu produse din ajutoare umanitare, ratia fiind foarte saraca. O buna parte din produsele primite in calitate de ajutoare umanitare (3138 kg de paste fainoase si 2532 kg de fasole) au ramas neutilizate si acum, potrivit recomandarilor medicilor sanitari, urmeaza sa fie trecute la pierderi si arse.
Indicatorii morbiditatii copiilor din raionul Rezina, in varsta de pana la 17 ani, depasesc considerabil mediile pe republica. Este vorba, mai ales, de scolioza, dereglari de tinuta, retard fizic si alte maladii. Potrivit specialistilor Centrului de Medicina Preventiva Rezina acestea sunt cauzate de malnutritie, igiena joasa, hipodinamie si de nerespectarea normelor sanitaro-igienice.
Consilierii s-au indignat,
dar au votat
Sedintele Consiliului orasenesc Rezina decurg destul de furtunos - unele decizii sunt adoptate din mers, pe altele se discuta, in mod controversat, ore intregi, fara a se ajunge la un numitor comun. La sedinta recenta, ajungand la proiectul de decizie „Cu privire la casarea produselor alimentare a institutiilor prescolare si de invatamant”, consilierii iar au explodat. Primaria propunea consiliului sa treaca la pierderi 2128 kg de paste fainoase si 1400 kg de fasole, ramase in stocurile liceelor „Alexandru cel Bun” si „A. S. Puskin”, gimnaziilor Rezina si Ciorna, gradinitei de copii nr. 5 si carora le expirase termenul de valabilitate inca in mai 2008.
Produsele fusese primite ca ajutor umanitar in cadrul programului „International Food for Education-2004” realizat de IPND, SUA si Fundatia Medicala din Moldova.
Unii dintre consilieri s-au aratat indignati de faptul ca o cantitate atat de impunatoare de produse alimentare a ajuns sa fie arsa (conform propunerilor medicilor sanitari). Si asta in situatia cand, zilnic, zeci de persoane asalteaza containerele pentru gunoi din Rezina in cautarea unor resturi cat de cat comestibile, iar sute de familii din oras isi duc viata de azi pe maine intr-o saracie lucie. Pentru acestea, afirmau consilierii, niste donatii din cateva kg de paste fainoase si fasole ar fi fost prilej de sarbatoare.
De ce, stiind ca nu le vor putea utiliza, sefii acestor institutii le-au tinut pana le-a expirat termenul de valabilitate? De ce surplusurile de produse nu au fost redistribuite familiilor social vulnerabile? Nu-i pacat de ars niste produse care, posibil, ar putea fi utilizate ca hrana pentru animale? De ce nimeni nu raspunde pentru o asemenea lipsa de spirit gospodaresc? intrebau consilierii.
Responsabilii de la primaria Rezina au motivat doar ca directorii institutiilor nu s-au orientat la timp, iar Centrul de Medicina Preventiva a interzis categoric utilizarea acestor produse in orice scopuri.
In cele din urma, consiliul a sustinut proiectul primariei, recomandandu-i sa mai consulte o data medicii sanitari si veterinari si, daca este posibil, sa vanda sau sa doneze aceste produse unor agenti economici pentru a fi utilizate in calitate de hrana pentru animale.
Ajutoarele umanitare trebuie arse?
In opinia consilierului Ludmila Nour, care lucreaza educator la o gradinita din oras, calitatea macaroanelor cu pricina este mai buna decat a celor utilizate in prezent in alimentarea copiilor, „iar fasolele lumea le consuma si peste zece ani, problema fiind doar una — fierb mai greu”.
Anatol Caraivan, directorul liceului teorfetic „A. S.Puskin” a declarat ca discutiile intre institutii, Directia Invatamant si primaria Rezina cu privire la aceste produse dureaza mai mult de un an, dar nimeni nu a dorit sa-si asume responsabilitatea sa ia o decizie concreta.
Xenofont Ceban, seful Directiei raionale Invatamant, Tineret, Sport ne-a relatat ca aceste produse au fost donate institutiilor de invatamant din raionul Rezina de Fundatia Medicala Moldova si ca termenul de utilizare a lor a expirat, de fapt, inca la 31 mai 2007. In majoritatea institutiilor produsele au fost utilizate, dar in unele au ramas stocuri solide. La liceul teoretic Peciste, de exemplu, au ramas 350 de kg de paste fainoase si 700 kg de fasole, la cel din Echimauti — 491 kg de macaroane si 203 kg de fasole. In ansamblu pe raion stocurile se cifreaza la 3128 kg de paste fainoase si 2532 kg de fasole. Directia a facut un demers catre Consiliul raional, solicitand trecerea acestor produse la piederi, a precizat pentru CUVANTUL X.Ceban.
Sursele citate au mai afirmat ca una din conditiile donatorilor prevedea ca produsele in cauza sa fie utilizate doar pentru alimentarea elevilor.
Solicitat de noi, Nicolae Bencheci, directorul CMP a accentuat ca nici un medic sanitar nu-si va asuma responsabilitatea sa permita utilizarea in alimentarea copiilor a unor produse cu termenul de valabilitate expirat. Macaroanele si fasolele, posibil, ar putea fi utilizate ca hrana pentru animale, dar, in acest caz, ultimul cuvant apartine serviciului veterinar, a precizat dl Bencheci.
Acum doi ani
s-a evitat o situatie similara
Apropo, dupa cum am fost informati la primaria Rezina, o situatie similara s-a creat in raion in primavara lui 2006. Atunci, afland ca in unele dintre scoli pot sa ramana neutilizate anumite cantitati de produse alimentare repartizate ca ajutor umanitar, administratia Fundatiei Medicale din Moldova a trimis o circulara directiilor Invatamant, Tineret, Sport, Centrelor de Medicina Preventiva si autoritatilor publice locale, recomandandu-le (inainte de expirarea termnenului lor de valabilitate) sa imparta surplusurile de produse copiilor din familiile socialmente vulnerabile.
Am vrut sa-i intrebam pe responsabilii de la Fundatia Medicala Moldova de ce nu s-a procedat la fel si cu urmatoarea partida de produse. Dar la telefoanele Fundatiei nimeni nu a ridicat receptorul, iar mai apoi la directia de Invatamant ni s-a comunicat ca institutia nu mai exista.
De ce morbiditatea copiilor creste
In cadrul unei anchete reportericesti desfasurate in toamna lui 2007 pe fundalul unor rapoarte foarte optimiste ale autoritatilor raionale vizavi de schimbarile pozitive din domeniul invatamantului prescolar si preuniversitar, constatam ca in raionul Rezina indicatorii morbiditatii copiilor pana la 17 ani depasesc considerabil mediile pe republica. La acel moment numarul copiilor din raionul Rezina, bolnavi de scolioza, depasea de trei ori media pe republica, iar celor cu dereglari de tinuta si retard fizic — de doua ori, aceste maladii, potrivit statisticii oficiale, progresand mult in perioada de la 7 la 17 ani.
Mai multi specialisti consultati in cadrul acelei anchete sustineau ca aceste maladii sunt cauzate de malnutritie, igiena joasa, hipodinamie si de nerespectarea normelor sanitaro-igienice.
In acelas timp reprezentantii administratiei raionului se laudau cu sumele mari de lei cheltuiti pentru reparatia si intretinerea institutiilor prescolare si de invatamant. Statistica oficiala insa demonstra ca milioanele cheltuite pentru reparatii nu aveau nici o influenta asupra morbiditatii copiilor, care ramanea in crestere.
Solicitati de CUVANTUL, specialistii CMP atunci ne-au informat ca toti elevii din clasele primare si o buna parte din cei din clasele superioare se alimenteaza, dar “cu produse de origine vegetala primite ca ajutor umanitar” prin intermediul Fundatiei Medicale Moldova in cadrul Programului „Hrana pentru Educatie”, meritul autoritatilor locale constand doar in faptul ca au reusit sa revitalizeze activitatea cantinelor scolare.
In anul de studii 2006-2007, precum afirmau atunci specialistii CMP, elevii din institutiile preuniversitare nu primise nici un litru de lapte din cele 18,4 tone ce li se cuveneau, nici un kilogram de fructe (fusese prevazute 55,2 tone), mai putin de 10 la suta din necesarul de legume si doar 200 kg de carne din 9,2 tone de care ar fi trebuit sa beneficieze. Dupa sistemul de 10 puncte, precizau specialistii, alimentarea copiilor in scoli putea fi apreciata cu 3-4, iar in gradinite — cu 5-6 puncte.
Impusi sa revenim la tema alimentarii copiilor, iarasi am contactat Centrul de Medicina Preventiva. De data aceasta medicul-igienist Mihai Stoian ne-a relatat ca, in anul de studii 2007-2008 alimentarea copiilor in gradinitele si scolile din Rezina partial s-a imbunatatit, a devenit mai variat sortimentul produselor. Copiii din institutiile prescolare primesc carne si peste, lactate, mai rar — fructe si sucuri. Ratia elevilor este mai saraca. Carnea, pestele, ouale, untul, sucurile, fructele rar apar in meniurile de la cantinele scolare, afirma M.Stoian. Dansul a mai precizat ca analizele ratiilor din gradinite si scoli au demonstrat: copiii zilnic nu primesc aproape un sfert din necesarul de proteine, lipide si circa 400 de kcalorii.
Tudor Iascenco, 13 martie 2009
Automobil de corvoada
De un an si jumatate, zilnic, vicepresedintele raionului Rezina Nicolae Josan, cu automobilul de serviciu „NIVA” RZ 134 (in imagine), face naveta Rezina-Lalova, cale de 100 km.
La sedinta Consiliului raional Rezina din iulie 2007, cand fractiunea PCRM a inaintat candidatura lui Nicolae Josan la postul de vicepresedinte al raionului, cineva dintre consilieri l-a intrebat daca va fi in stare sa faca fata obligatiunilor de serviciu avand
domiciliul la Lalova, cale de 100 km (tur-retur) de la Rezina. Dansul a raspuns ca va locui la Rezina, dand de inteles ca dispune de spatiul locativ respectiv. Dar vazandu-se in post si cu masina la scara, N.Josan a uitat de promisiuni. In apartamentul de serviciu, inchiriat expres de executivul raional, noul vicepresedinte poate fi vazut doar la pranz, ca spre seara sa se intoarca cu masina de serviciu la Lalova, unde il asteapta alte griji. Dupa ce a fost ales vicepresedinte N.Josan a reinregistrat gospodaria taraneasca pe care a condus-o mai multi ani pe numele sotiei sale, fiindca legea nu le permite functionarilor sa se implice in activitati de antreprenoriat. Dar la Lalova lumea stie ca probleme principale ale GT ”Josan Elizaveta” tot in grija lui Nicolae Josan au ramas. Consateni de-ai dumnealui au confirmat ca N.Josan deseori poate fi vazut cu masina de serviciu la sectoarele de productie ale GT ”Josan Elizaveta”.
Cateva luni in urma, inclusiv in baza unor interpelari ale cititorilor nostri, i-am solicitat presedintelui raionului Valeriu Ciorici sa ne raspunda la doua intrebari vizavi de comportamentul vicepresedintelui si anume:
1. Cum apreciati faptul ca vicepresedintele raionului Nicolae Josan, zilnic, cu automobilul de serviciu, face naveta de la Rezina la Lalova, cale de circa 100 km?
2. Cine achita cheltuielile pentru combustibil si exploatarea in scopuri personale a automobilului proprietate publica?
Presedintele nu a dorit sa ne raspunda. Ulterior am incercat de cateva ori sa-l contactam pe Valeriu Ciorici la telefon. Dar, dupa ce ne prezentam, secretara ne raspundea ca presedintele-i ocupat. Nu ne-a raspuns dansul nici la telefonul mobil 069223897.
Apropo, prin decizia Consiliului raional Rezina in anul 2009 masina vicepresedintelui N.Josan va fi asigurata cu benzina, platita din buget, pentru 25 mii km. Toata deservirea, reparatiile automobilului tot din banii publici se fac.
Victor Sofroni, 30 ianuarie 2009
|
