Prietenii Cuvantului
Publicitate
Majoritatea sunt "pentru"
Referendumul constitutional care va avea loc la 5 septembrie c. a trezit dezbateri controversate in societate. Mai jos oferim cuvintul reprezentantilor diferitor formatiuni politice, paturi ale populatiei pentru a-si expune opiniile vizavi de doua momente principale:
1. De ce veti participa sau nu veti participa la referendumul constitutional din 5 septembrie?
2. Sustineti sau nu sustineti varianta de alegere directa a presedintelui de catre intreg poporul? De ce?
Andrei Globa, presedintele raionului, liderul organizatiei teritoriale Orhei a PSD: 1. Bineinteles ca voi participa la referendumul din 5 septembrie. Trebuie odata si odata de pus capat debandadei generate de parlamentul de pina la 2001, cind liderii celor patru partide parlamentare care, nedorind sa-l mai vada pe Lucinschi presedinte inca pentru un mandat, nu au gasit altceva decit sa modifice in Constitutie articolul cu privire la alegerea sefului statului. Eu inca atunci le-am spus unor parlamentari: nu este cazul sa schimbati modalitatea de alegere a presedintelui, fiindca comunistii, daca cistiga masiv alegerile, aduc dictatura. Ceea ce de fapt s-a si intimplat.
2. Da, sustin alegerea directa de catre popor a presedintelui republicii - un conducator de stat, ales de intregul popor, are si alte responsabilitati, prerogative decit cel ales de parlament. Un asemenea presedinte nu va mai putea fi manipulat de parlamentari, el va fi mai presus de careva interese de partid si va fi in stare cu adevarat sa reprezinte interesele natiuni. Sunt de parere ca nu numai presedintele tarii, dar si presedintii de raioane ar trebui alesi prin vot direct de intreg electoratul din teritoriu.
Ion Stratulat, primar de Orhei, unul din liderii locali ai PDM: 1. Voi participa la referendum, care, sper, va pune capat instabilitatii politice si economice din ultimii doi ani. Initiind referendumul, Alianta de guvernare a dat dovada de maturitate politica, alegind calea mai democratica si mai rationala de solutionare a acestei probleme. Referendumul va mai fi si o lectie buna pentru politicienii care vor veni in legislativ dupa alegerile anticipate din noiembrie c. ca sa cintareasca mult inainte de a proceda la careva modificari in Constitutie.
2. Sustin alegerea directa a presedintelui tarii pentru ca un sef de stat ales de carte intreg poporul semnifica, in primul rind, stabilitate in politica externa, dar si securitatea interna a statului.
Ion Cocirla, presedintele organizatiei raionale Orhei a Partidului “Moldova unita”: 1. Voi iesi la referendum fiindca asta mi-o cere bunul simt si datoria cetateneasca. Da, pina nu demult am fost membru al PCRM, partid care este categoric contra referendumului. Poporul cere schimbarea respectiva in Constitutie si partidul care va boicota acest referendum este sortit pieirii la alegerile parlamentare din noiembrie.
2. Da, sustin varianta de alegere directa a presedintelui tarii. Acest lucru, din cite stiu, il doreste mai multa lume. Daca presedintele tarii continua sa fie ales in mod direct, Voronin nu nimerea in aceasta functie.
Valerian Bejan, directorul SA “Noroc” din s. Mindresti, presedintele organizatiei raionale Telenesti a PL: 1. Cred ca alegatorii vor participa masiv la acest referendum pentru ca gindesc mai altfel ca pina in 2009. Au aparut mai multe canale noi TV care sunt privite cu interes de catre oamenii de la tara, "Moldova 1" a devenit mai echidistant. Transparenta are un efect benefic asupra mentalitatii alegatorului, care incepe sa inteleaga multe lucruri.
2. Sustin alegerea prin vot direct a presedintelui republicii. Marile reforme au fost facute anume de presedinti alesi de popor: Ataturc este fondatorul Turciei moderne, Washington este considerat unul din parintii-fondatori ai SUA, Nelson Mandela, primul presedinte de culoare al Republicii Sud-Africane a schimbat mentalitati, lichidind segregatia…
Vasile Grigor, medic, consilier raional Rezina PLDM: 1. Voi participa la referendum pentru a-mi onora datoria de cetatean si pentru ca astazi aceasta este unica iesire din criza politica in care s-a pomenit tara noastra din cauza Partidului Comunistilor, care au tot boicotat alegerea presedintelui de catre Parlament. Timp de zece ani noi ne-am convins ca PCRM nu-i capabil sa imparta puterea cu altcineva si, deci, criza poate continua la nesfirsit.
2. Forma parlamentara este inca prematura pentru R.Moldova. In 2001 si 2005 comunistii au revenit la putere si au prins radacini anume datorita faptului ca, intrind masiv in parlament intr-o perioada de criza, si-au subordonat toate ramurile Puterii, absolvindu-se, practic, de orice responsabilitate.
Gheorghe Clapaniuc, inspector de stat in zootehnie pentru raioanele Rezina si Soldanesti: 1. Eu personal si partidul “Alianta “Moldova Noastra” din care fac parte suntem pentru referendumul din 5 septembrie, pe care il concepem drept un inceput de reformare a sistemului politic din R. Moldova. Doua decenii in Parlamentul de la Chisinau vedem practic unele si aceleasi persoane, cu una si aceeasi gindire politica. Schimbarile cardinale despre care atit de mult se vorbeste in ultimii ani ar putea sa inceapa cu acest referendum, dupa care, sunt sigur, in Constitutie vor urma si alte modificari actuale.
2. V. Voronin, devenind presedinte, toti acesti ani a facut totul pentru a apara si promova interesele partidului sau si ale altor formatiuni politice aliate. In caz contrar reprezentantii in Parlament ai acestora puteau sa-l detroneze. Fiind ales de tot electoratul, Presedintele tarii ar fi mai liber in actiuni, ar avea o responsabilitate mai mare.
Nadejda Saptefrati, intreprin-zatoare din or. Rezina: 1. Nu voi merge la referendum pentru ca nu cred ca dupa asta se va schimba ceva. M-am adresat sa mi se elibereze o patenta pentru lunile septembrie-noiembrie, mi-au spus ca mai intii trebuie sa procur o polita de asigurare medicala pentru tot anul 2010. Eu nu inteleg ce are una cu alta, sunt foarte suparata pe actuala guvernare si voi vota cu comunistii.
2. Mie mi-i tot una cum va fi ales presedintele.
Andrei Bordian, consilier orasenesc de Rezina, PPCD: 1. Bineinteles ca am sa particip, este o datorie cetateneasca de a participa la actiunile organizate de stat si a-ti expune optiunea.
2. Cit priveste alegerea directa a presedintelui tarii, eu sunt impotriva modificarii Constitutiei. Nu cred ca ar fi bine ca R.Moldova sa devina prezidentiala. In asemenea caz ne-am putea pomeni cu situatii asemeni celor din Ucraina si Rominia. Daca deputatii erau mai responsabili, cred ca gaseau o personalitate capabila sa acumuleze numarul necesar de voturi pentru a fi aleasa presedinte al tarii.
Victoria Donos, studenta la Bucuresti, originara din Chistelnita: 1. Voi merge la referendumul din 5 septembrie - aceasta este unica modalitate de a pune capat debandadei de pe scena politica din R.Moldova.
2. Sunt pentru alegerea directa a conducatorului statului de catre intregul popor, intrucit pentru R.Moldova forma parlamentara de guvernare nu este tocmai potrivita.
Vasile Popovici, primar de Banesti: 1. Sustin referendumul, fiindca numai astfel se poate iesi din starea actuala de criza in care a ajuns guvernarea si care ne costa prea scump.
2. Presedintele, fiind ales de catre intreg electoratul, nu va depinde de interesele sau ambitiile unei sau altei formatiuni politice si ar putea balansa relatiile dintre celelalte ramuri ale Puterii - guvern, parlament, justitie, mass-media.
Alexei Mereuta, directorul SA „Constructorul”, unul din liderii organizatiei teritoriale Telenesti a PDM: 1. Cred ca acest sfat cu poporul - referendumul este unica modalitate de a scoate tara dintr-o capcana in care a nimerit acum zece ani.
2. Moldova, din pacate, nu este Germania sau Italia, unde crizele politice putin sau deloc nu afecteaza nivelul de trai al cetateanului de rind. Asa ca cel mai bine ar fi sa evitam asemenea situatii - sa alegem presedintele cu totii.
Pavel Todorov, fost functionar public, Telenesti: 1. Ideea referendumului trebuie sustinuta macar si pentru faptul ca ultimii zece ani ne-au convins la ce-i capabil „parlamentarismul” moldovenesc. Apropo, in anul 2000, cind parlamentarii au modificat prevederile constitutionale privind alegerea presedintelui, nimeni nu a gasit de cuviinta sa consulte poporul.
2. Da, sustin ideea alegerii presedintelui prin vot direct, pentru ca un presedinte ales de catre o majoritate de deputati se transforma intr-un fel de tar infailibil.
Lora Grosu, ex-parlamentara, liderul filialei Soldanesti PDM: 1. Tin sa precizez ca nu consider o greseala schimbarea, in 2000, a sistemului semiprezidential pe unul parlamentar. Cu parere de rau, drept urmare a implementarii eronate a modificarilor operate atunci, ne-am pomenit cu un regim dictatorial. Mai mult, tara a fost atrasa intr-o cursa, care a finalizat cu o profunda criza politica. Reiesind din aceasta, nu vad o alta cale de solutionare decit desfasurarea referendumului constitutional.
2. Tinind cont de situatia pe arena politica, nu cred ca ar putea fi repetata revenirea la putere doar a unui partid care pe parcurs sa transforme tara in una dictatoriala.
Mihai Tataru, inginer, orasul Soldanesti: 1. Consider normal ca toti cetatenii cu drept de vot sa participe la alegerea presedintelui statului. Pentru a contribui la realizarea acestui drept de catre cetateni, Miscarea Actiunea Europeana, din care fac parte si eu, a pornit in Caravana Poporului.
2. Cit priveste avertizarile comunistilor ca vom reinstala un regim antidemocratic, acestea sunt doar niste incercari de a sustrage atentia oamenilor.
Nicolae Mindru, presedintele filialei Soldanesti PPCD: 1. Intr-un stat de drept, e o datorie a celor de la conducere sa tina cont de opinia poporului. La referendumul din 5 septembrie e necesar ca fiecare locuitor al Moldovei sa vina la sectorul de votare si sa-si spuna parerea. Dar cum va vota decide singur.
2. Eu, personal, sustin ideea ca seful statului sa fie ales in Parlament. Am avut incredere in oameni si le-am incredintat dreptul sa elaboreze legislatia si directiile principale de dezvoltare a tarii, dar uite consideram ca pe ei, acesti alesi ai poporului, nu-i ajunge capul sa aleaga seful statului (alta e ca, ajunsi in legislativ, parlamentarii isi demonstreaza propriile ambitii). In lume, parlamentarismul este considerat cel mai avansat stadiu al democratizarii societatii si ar fi o eroare sa revenim la un regim prezidential, chiar daca astfel de sisteme exista si functioneaza bine in unele state dezvoltate.
20 august 2010
Cine si cum trage sforile in Moldova
Scrisoarea de mai jos, primita de la dl Vasile Soimaru, m-a impus sa caut tot ce se refera la misterul “bisericii moldovenesti” din Canada…
Dl Soimaru imi scrie: "Iacob, am revenit acasa dupa 2-3 saptamini de drumuri prin Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Macedonia...Urmeaza Croatia, Albania s. a. Mai adun informatii foto la Albumul meu cu romini... Sper ca ai iesit cu onoare de la Conferinta sustinuta doua zile in urma... Poate ai vazut si articolul despre Biserica moldoveneasca din Canada... Salutari Mosului nostru de treaba! (Ovidiu Creanga). VS (Vasile Soimaru)"
Iata despre aceasta "biserica moldoveneasca" vreau sa scriu. Atunci, cind Forul Democrat din Republica Moldova, partide, organizatii si societati nonguvernamentale lupta pentru infaptuirea idealului Unirii tuturor rominilor si intregirii bisericii ortodoxe crestine romine, se delegheaza la Montreal, in Canada, un preot al Mitropoliei Moldovei, supuse Patriarhiei Ruse.
Si mai interesant: Alexei Mironas, acest preot al Mitropoliei Moldovei, a plecat in Canada, in regiunea Quebec, or. Montreal, intr-o misiune preoteasca, scrie un ziar, pentru un an si jumatate. Sponsorizat de Vladimir Filat. Inainte de plecare a sustinut si o conferinta de presa in care a declarat urmatoarele: „Mitropolia Moldovei are vesti bune pentru crestinii-ortodocsi moldoveni din Canada. La solicitarea comunitatii moldovenilor din Canada, dar si cu sustinerea financiara a premierului Vlad Filat, voi pleca miine intr-o misiune pentru a fi alaturi de enoriasii crestini".
Pe alt ziar electronic citesc: “La o conferinta de presa organizata la Chisinau in ziua de 5 iulie 2010, preotul Alexei Mironas a sustinut ca „ideea de a deschide in Canada o biserica crestin-ortodoxa cu oficierea slujbelor in limba romina apartine presedintei comunitatii moldovenilor din Canada, Ala Mindicanu” si ca d-lui vine in orasul Montréal „la cererea dnei Ala Mindicanu si a mai multor crestini care se afla acolo…”
Da! Un preot, ce sta pe pozitia moldovenismului primitiv impreuna cu IPS Vladimir si cu Pasat, Voronin etc… De cind biserica este dirijata de stat?! Doar ea isi vede de ale ei, cele dumnezeesti... Dar, de fapt biserica totdeauna a jucat rolul principal in stat, chiar si in acel sovietic. Sa ne amintim de istoricele cruciade crestine cavaleresti, de ordinele bisericesti ale Ioanitilor, teutonilor s.a. Oare nu fiecare razboi dus in lume a fost blagoslovit de biserica? Si astazi, fiii si nepotii celor care au distrus bisericile, acum fac aliante fratesti cu ele pentru a putea mai usor manipula cu societatea, pentru a le folosi ca factor de manipulare, calauza a enoriasilor spre un scop bine determinat de Duma Moscovei si Patriarhia ei si a marionetei Vladimir al Moldovei. Se observa tot mai mult influenta bisericii in politica statului.
Ce, in Canada nu sunt biserici ortodoxe crestine, care servesc in limba romina? Sunt si preoti din RM. Am chiar un bun prieten, parohul bisericii Misiunii ortodoxe romine din Oakville “Sfintii marturisitori…” Eugen Revencu, originar din Anenii Noi.
Oare acest lucru nu este facut intentionat, pentru a promova politica instrainarii poporului romin, adica, promovarea moldovenismului primitiv pe orice cale, inclusiv si a bisericii?! A reinviat dragii mei coloana a cincea a internationalei comuniste! Oare era cazul sa se ocupe Guvernul de problema bisericii din Canada? Oare nu mai bine sa se ocupe de alte probleme mai importante, ca deschiderea unor sectii de votare in aceasta parte a Americii?!
Si numai cite ginduri rele imi roiesc, despre toate si toti… Dar ma mai linistesc si citesc in “Timpul” din 15 iulie reactia dnei Ala Mindicanu: "Aceasta afirmatie nu corespunde realitatii. Nici subsemnata, nici consiliul CMQ nu au formulat in acest sens nicio idee, nu au inaintat nicio cerere si nu au lansat nicio initiativa. Mentionam ca CMQ a fost inregistrata in 2008 si activeaza in baza legislatiei Canadei si a provinciei Québec, fiind o organizatie non-profit, non-religioasa si non-politica.
Conform statutului CMQ, oferim sustinere informationala si de alt gen noilor veniti din R. Moldova, indiferent de apartenenta lor religioasa sau etnica, organizam evenimente de ordin cultural si informativ. In viitorul apropiat, conform noului Cod Electoral, vom organiza pentru prima oara o sectie de votare la Montréal, ca cetatenii nostri din Canada sa poata participa la referendumul din 5 septembrie 2010. In aceste conditii de maxima responsabilitate pentru viitorul european al R. Moldova, speram ca autoritatile de la Chisinau, partidele politice si mass-media vor da dovada de intelepciune si spirit constructiv pentru a consolida rindurile cetatenilor moldoveni aflati in strainatate si a-i incuraja sa vina la urnele de vot.
Ala Mindicanu, presedinta Asociatiei „Comunitatea Moldovenilor din Quebek"
Si multe pareri de ale cititorilor, contradictorii intilnii in diferite surse mass-media… Ma gindesc la un moment dat s-o sun pe dna Mindicanu. Zis si facut. Cu bunelul Ovidiu Creanga alaturi de mine ca martor ii dau un sunet de telefon la care indata a si urmat raspunsul. Am vorbit toti trei, telefonul fiind pus la voce tare, noi punindu-i intrebari. N-o sa descriu amanuntit discutia, insa va pot spune ca dna A.Mindicanu a negat cele spuse la conferinta de presa de preotul Alexei Mironas, precizind, ca cineva din jurnalisti i-a sunat si a intrebat-o daca nu le trebuie preot… ca trebuie de ajutat pe unul… la care dinsa a raspuns, ca comunitatea din Montreal ii ajuta pe toti imigrantii din RM indiferent de statut, origine, profesie. Si ca acel preot este si el un imigrant de rind ca multi altii, pe care nu-I asteapta nimeni cu colacii in… Ca are si un frate in Canada. A mai spus ca a aflat ca preotul are pe cineva din anturajul premierului… care crede ca a dorit sa-l ajute si ca poate Filat nu stie nici cu spatele… Ca preotul si-ar fi cerut scuze pentru ca a fost inteles gresit de jurnalisti…
Ce parere aveti? Al cui e jocul din umbra si care este acea umbra? Sa meditam…
Iacob Cazacu-Istrati, Toronto, 23 iulie 2010
Referendumul va avea loc in luna septembrie, iar alegerile parlamentare si prezidentiale - in noiembrie
Referendumul va avea loc la inceputul lunii septembrie, iar alegerile parlamentare anticipate - la inceputul lunii noiembrie, a declarat presedintele interimar Mihai Ghimpu, dupa discutia cu Secretarul General al Consiliului Europei, care a avut loc ieri, 3 iunie.
Premierul Vlad Filat a declarat ca e o zi importanta pentru tara noastra, deoarece in toamna vom avea atit alegeri parlamentare, cit si prezidentiale.
"Nu mai avem dreptul sa ratam, ci sa ne miscam solidar pentru atingerea obiectivelor noastre", a mai adaugat Filat.
„AIE are o pozitie comuna referitor la alegerile anticipate si referendumul Constitutional. Dupa verificarea pozitiilor cu un inalt oaspete european, vom prezenta public pozitia finala a AIE”, a declarat miercuri pentru Publika TV liderul PDM, Marian Lupu.
Liderii AIE si-au mediatizat decizia finala privind referendumul si alegerile parlamentare anticipate si prezidentiale dupa intilnirea de ieri cu Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei.
Miting cu oameni din alte raioane
Simbata Orheiul a fost martorul unui show deosebit. Pe la ora 10, in fata Executivului raional si a monumentului domnitorului Vasile Lupu, au aparut circa 500 de persoane cu drapele rosii cu secera si ciocan, veniti din diferite raioane din centrul republicii. Imediat a inceput un miting.
In prima linie s-au postat parlamentarii Zinaida Greceanii, Vasile Sova, Iurie Stoicov s.a. Intre cei prezenti era si Oleg Vasilcan, secretarul organizatiei PCRM din Orhei. Bodyguarzi intre 30-40 de ani supravegheau adunarea in perimetru. Participantii din primele rinduri au desfasurat o multime de placate de genul „Alianta, fa-ti bagajele!”. Din boxele asezate linga monument rasunau marsuri, iar oratorii, unul dupa altul, infierau politica democratilor. Potrivit vorbitorilor, actuala guvernare concediaza pe un cap specialistii profesionisti si patriotii adevarati. Fiecare vorbitor cerea convocarea urgenta a alegerilor parlamentare anticipate. Igor Dodon a mai cerut si demisia lui Mihai Ghimpu care, in opinia lui, nu intruneste calitatile necesare unui presedinte de tara.
Mitingul nu a tinut mai mult de 8-10 minute. Pe neasteptate soferii automobilelor care circulau pe strada Vasile Lupu au inceput a se opri in dreptul intrunirii si a claxona, acoperind sunetul din boxe. Apoi, mai bine de o duzina de persoane cu postere pe care era scris „Jos comunismul” s-au postat intre participantii la miting si strada. Iar alt grup de cetateni a inceput sa strige slogane anticomuniste. Au urmat citeva comenzi scurte si multimea cu drapele si lozinci in mod organizat si scandind „Rusine!” au pornit in directia bisericii "Sfintul Dumitru", unde asteptau mai multe autobuze, cu care au si plecat.
Din surse sigure am aflat ca la mitingul din Orhei au participat reprezentanti ai organizatiilor PCRM din 15 raioane. In aceeasi zi actiuni similare au avut loc la Balti si la Cahul.
Ion Cernei, 4 iunie 2010
De ce anume la Orhei?
Evenimentul de simbata de la Orhei, oras socotit un fel de fortareata a renasterii nationale si unul din leaganele democratiei unde, in autoritati, comunistii nici odata n-au avut majoritatea, a fost considerat de mai multa lume drept un fapt iesit din comun.
- Am fost pusi in fata unui lucru savirsit fara a fi informata conducerea raionului si a orasului, precum prevede legea. Organizatorii mitingului s-au comportat ca membrii unei secte care zic una, dar fac alta, a remarcat vizavi de caz Valeriu Covas, consilier raional si avocat din Orhei.
- Ar trebui sa luam atitudine fata de aceasta actiune, pentru a nu admite situatii similare. Mitingul de astazi este o palma trasa democratiei, considera orheianul Ion Dulghieru.
- Linga biserica "Sfintul Dumitru" erau parcate o coloana de autocare cu numere de inmatriculare din toata Moldova. Greu de inteles cum o asemenea procesiune a ajuns la Orhei fara ca autoritatile sa fie informate? se intreba Alexei Cojocaru, pensionar din Orhei.
Alti orheieni cu care am discutat la tema au observat ca printre demonstranti erau foarte putini orheieni cit de cit cunoscuti, cu exceptia lui Oleg Vasilcan, liderul actual al organizatiei raionale PCRM si o oarecare Guritescu, locuitoare a unui sat din raion.
Actiunea de simbata, probabil, a fost influentata de rezultatele Barometrului de Opinie a Institutului de Politici Publice mediatizate saptamina trecuta. Sondajul constata ca PCRM ramine lider intre partidele din R.Moldova, desi in ce priveste increderea populatiei, incetul cu incetul, cedeaza pozitiile (4% fata de noiembrie 2009). In cazul eventualelor alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova 40% dintre persoanele care au exprimat o optiune electorala au declarat ca ar vota pentru PCRM. Cei care opteaza pentru PCRM sunt, in special, persoanele in etate, minoritatile etnice, cu nivel de studii si nivel socio-economic scazut.
Pe de alta parte, 35% din respondenti sustin ca in nici un caz nu vor vota cu PCRM. Pentru prima data de la 2000 incoace in topul personalitatilor politice care se bucura de cea mai mare incredere a populatiei Vladimir Voronin, cu 36%, a ajuns pe locul al treilea, pe primele doua locuri situindu-se Marian Lupu (43%) si Vlad Filat (43%).
Acelasi Barometru le ofera comunistilor anumite sanse, constatind ca 64% din populatie considera ca directia in care merg lucrurile in Republica Moldova este una gresita; ca peste ¾ din populatie continua sa fie nemultumita de activitatea conducerii tarii in domeniile principale ale vietii sociale; ca 65% din populatie nu este multumita de actuala situatie economica a tarii; ca aproape jumatate din cetatenii chestionati (45%) sustine ca viata lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar fiecare al treilea locuitor al tarii o apreciaza drept mai proasta etc, etc. PCRM a decis sa foloseasca aceasta situatie pentru a-si drege cumva imaginea. In lupta politica acest lucru este ceva obisnuit. Faptul ca au inceput ofensiva la Orhei, tot, cred, nu-i intimplator. Ocupind cetatile principale ale democratiei, mai departe lucrurile ar merge mai usor.
Altaceva e ca din rezultatele Barometrului ar trebui sa traga concluzii si Alianta pentru Integrare Europeana, care si-a concentrat eforturile la nivel de relatii internationale si Chisinau, uitind de provincie. Dar anume provincia, poate, a crezut si a sustinut cel mai mult SCHIMBAREA promisa de formatiunile din AIE, fapt ce a si asigurat victoria la alegerile din 2009. Rezultatele Barometrului demonstreaza foarte clar: lumea este foarte nemultumita ca mai ales in teritorii SCHIMBAREA intirzie. Si aceasta neglijenta ii poate juca festa Aliantei pentru Integrare Europeana in ansamblu si formatiunilor fondatoare in parte la viitoarele alegeri anticipate, care iata-iata bat la usa.
Ion Cernei, 4 iunie 2010
Deplasari, de dragul cui?
Reprezentantii autoritatilor centrale deseori se deplaseaza in teritoriu pentru a se intilni cu cetatenii, participa la diferite intruniri cu agentii economici, colective de munca. De la un timp insa in audienta la solii autoritatilor centrale vine putina lume.
In anii precedenti, lumea era informata din timp despre deplasarile in teritoriu ale sefilor din Chisinau, locul si orele de audienta, programul lor de lucru. De la un timp insa se procedeaza altfel. Bunaoara, despre recenta deplasare la Soldanesti a directorului general al Agentiei Rezerve Materiale, Vasile Pintea, putin cine a stiut. Ca rezultat, in audienta s-au inscris doar primarul de Raspopeni, Pavel Draguta, si cel al comunei Dobrusa, Victor Grosu.
Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, solicitat sa comenteze aceasta situatie a spus ca, probabil, oamenii si-au solutionat problemele si nu mai au despre ce vorbi cu reprezentantii autoritatilor.
Mai multi cetateni cu care am discutat la aceasta tema sunt de alta parere. De exemplu, Tudor Muras, primarul de Poiana, considera ca aceste deplasari sunt absolut formale, deoarece functionarii din Chisinau nu doresc, iar uneori nici nu sunt in stare sa rezolve careva probleme. In cel mai bun caz, ei transmit undeva informatia culeasa in teritoriu, la care foarte rar reactioneaza cineva, spune primarul.
Astfel de exemple ar putea fi aduse multe. Sa zicem, in timpul unei deplasari la Vadul-Rascov si Rogojeni, Tatiana Lapicus, pe atunci viceministra a Culturii, a dat asigurari ca va contribui la deschiderea unui traseu turistic spre aceste localitati. Dar mai departe de promisiune lucrurile n-au mers. Potrivit informatiilor Consiliului raional Soldanesti, in anii 2007-2009 autoritatile locale si agentii economici, cetatenii din raionul Soldanesti au solicitat, prin intermediul reprezentantilor veniti in teritoriu, ajutorul autoritatilor centrale in solutionarea a peste 30 de probleme, dar toate au ramas fara nicio reactie...
Victor Sofroni, 16 aprilie 2010
Ceea ce asteptam deja se intimpla”
„Ce asteptati de la noua guvernare a Republicii Moldova?”- aceasta a fost intrebarea chestionarului CUVINTUL-ui de saptamina trecuta. In ziua cind numarul dat se tiparea, prim-ministrul Vlad Filat a invitat presedintii de raioane la Guvern la o discutie pe aceeasi tema. Printre vorbitori a fost si Boris Burca, presedintele raionului Telenesti. Iata ce ne-a relatat dumnealui imediat dupa intrunire.
- Insusi faptul ca am fost invitati la Guvern m-a facut sa am un spichi atit de emotiv. Guvernarea precedenta ne ignora completamente. In schimb, presedintele tarii sau prim-ministrul, alti demnitari de rang republican puteau sa apara oricind in raion, la fel de fel de intruniri cu oamenii lor, fara sa anunte si sa invite administratia raionului. Mai mult, ei, acolo, la Chisinau, fara cel putin a se consulta cu autoritatile din teritoriu, puteau sa repartizeze fel de fel de investitii, care ulterior se dovedeau a fi niste bani aruncati pe vint. La Tintareni s-a construit un pod care a costat 6 milioane de lei si de care au nevoie vre-o 20 de cotasi care detin pamint pe celalalt mal al Rautului. Acest pod cu siguranta putea fi construit cu mijloace mult mai modeste, celelalte surse fiind indreptate la alte obiecte arhinecesare in teritoriu. As putea aduce si alte exemple de utilizare nerationala de catre guvernarea comunista a banilor publici, cind in prim plan se puneau nu interesele populatiei si teritoriilor, ci interesele partidului de guvernamint. S-au mai comis o multime de nelejiuiri in medicina, cultura, invatamint. Pina si directorii liceelor, ai spitalelor erau alesi la comisii pe linga ministerele respective, desi fondatori ai institutiilor in cauza sunt autoritatile locale.
Ce astept de la noua guvernare? De fapt, ceea ce asteptam, deja se intimpla. Legea nu obliga conducerea tarii sa convoace in mod obligatoriu conducatorii administratiilor raionale, dar asemenea intilniri sunt necesare, pentru a cauta si a gasi diferite variante de solutionare a problemelor care apar. Nu cred ca guvernul Filat este unul de sacrificiu. Dimpotriva, sunt sigur ca acesta va scoate tara din criza si o va duce pe fagasul dezvoltarii democratice si europene. Depasirea crizei economice, relansarea economiei, lichidarea monopolurilor criminale din diferite domenii, crearea unor conditii de munca menite sa aduca pamintenii nostri acasa din strainatate - iata sarcinile principale pe care, in opinia mea, trebuie sa le realizeze echipa lui Filat, cu sustinerea noastra, desigur. Revenirea comunistilor la putere ne-ar distruge totalmente si irecuperabil tara.
Ion Cernei, 16 octombrie 2009
Mass-media si spalarea de creieri la moldoveni
In preajma Zilei Mondiale a Libertatii Presei a fost mediatizat raportul final al Coalitiei 2009 – o uniune benevola ce Intruneste peste 70 de organizatii neguvernamentale din Republica Moldova si care si-a pus scopul sa contribuie, inclusiv prin monitorizarea mass-media, la asigurarea unor alegeri parlamentare libere, corecte, transparente si democratice. Concluziile Coalitiei 2009 sunt foarte triste si alarmante pentru o tara care se pretinde democrata.
Autorii raportului precizeaza ca:
1. Strategiile editoriale de reflectare a campaniei electorale adoptate de unele mass-media nu au tinut cont de necesitatea publicului de a cunoaste informatii relevante despre toti concurentii electorali si programele acestora. Doar citeva institutii de presa au oferit acces egal tuturor partidelor implicate In campania electorala, reflectind neutru evenimentele organizate de acestea.
2. Unele mijloace de informare In masa au prezentat evenimentele din campanie selectiv, In functie de convingerile politice ale editorilor. De asemenea, aceste institutii mass-media au distorsionat declaratiile facute de oponentii politici ai concurentului electoral pe care Il sustin, prin scoaterea din context a unor afirmatii si comentarea lor In sens negativ, pentru a manipula opinia publica. Acest comportament demonstreaza grave probleme deontologice si partizanatul politic al acestor institutii mass-media.
3. Mass-media publice nu si-au Indeplinit datoria de a informa cetatenii, obiectiv si echidistant, cu privire la toti concurentii electorali.
Cu unele exceptii, mijloacele de informare In masa finantate partial sau total din bugetul public au promovat doar ideologia partidului de guvernamint - PCRM.
4. Limbajul utilizat de unele institutii mass-media In aceasta perioada a fost exagerat de critic, nu Intotdeauna argumentat si deseori defaimator In adresa anumitor concurenti electorali, ceea ce poate eroda Increderea publicului In mass-media si influenta negativ mersul campaniei electorale.
Toate acestea demonstreaza Inca o data: In pofida tuturor promisiunilor si angajamentelor fata de organismele internationale, guvernarea din R.Moldova continua sa creasca restantele la libertatea de exprimare, independenta mass-media si a justitiei.
La Pastele Blajinilor am fost la mormintul parintilor Intr-o localitate din raionul Floresti. Prima veste pe care am auzit-o, la cimitir, de la rude, ca mai Inainte cu citeva zile un grup de tineri din sat a fost retinut, la solicitarea primarului comunist, de
politie, pentru ca si-au permis sa scandeze prin sat, si In fata primariei, „Libertate!” Cei care erau de fata In momentul discutiei erau de parerea ca pedeapsa administrata tinerilor (cite o amenda de 60 de lei la fiecare) a fost simbolica si ca acestea meritau mai mult. Pe acelas ton acuzator, oamenii vorbeau si despre evenimentele din 6-8 aprilie de la Chisinau. Ei erau convinsi ca toata vina de devastarea cladirilor Parlamentului si Presedintiei o poarta Urechean, Filat si Ghimpu care „le-au platit tinerilor, i-au Imbatat si i-au trimis sa distruga averea statului”. Intrebati de unde au aceste informatii, toti au numit aceleasi surse: canalul TV Moldova 1, radioul national, ziarul „Moldova Suverana”, care In opinia lor, „nu pot sa minta”. Conlocutorii mei nu vedeau nimic rau In faptul ca aceste surse tot timpul, si mai ales In campania electorala, au favorizat masiv partidul de guvernamint, defaimind sub toate aspectele concurentii electorali din opozitie. „Inseamna ca mai mult opozitia nu merita”, sustinea o profesoara pensionara. Iar cind am adus vorba despre fraudele electorale, descoperite de partidele de opozitie, inclusiv „participarea la votare a mii de decedati” un fost presedinte de colhoz mi-a replicat cu fermitate: „Vezi, chiar si mortii voteaza cu comunistii!”.
M-am interesat la seful oficiului postal care editii periodice sunt cele mai populare In sat. „Comunistul”, „Moldova Suverana”, ziarul raional, mi-a raspuns dumnealui, precizind la rugamintea mea ca „Timpul de dimineata” Il primesc 39 de abonati, „Jurnal de Chisinau” – 22 de persoane. Alta presa independenta In sat nu ajunge. Astfel am Inteles de ce aproape 600 de sateni au votat cu PCRM si doar vre-o 160 – cu partidele de orientare liberala.
Cindva prosper, cu traditii frumoase, satul care a dat tarii o multime de personalitati marcante, mi s-a parut aproape mort. De vre-o 10 ani nu se mai construieste nimic, am vazut doar citeva case reparate, restul – girbovite, delasate. O sumedenie de gospodarii parasite, obiectivele de productie si de menire social-culturala In ruine. Si batrini neputinciosi, cea mai mare parte a copiilor si nepotilor fiind plecati In lume, sa se hraneasca. Pe dinsii si pe cei ramasi sa mai mentina cumva focul In vatra stramoseasca. Cei cu care am discutat au cazut de acord ca situatia social-economica din sat In ultimul deceniu s-a Inrautatit mult, dar ei cred ca vina pentru toate acestea o poarta nu cei care guverneaza tara de opt ani, ci opozitia. Pentru ca asa afirma televiziunea, radioul si presa care ajunge In sat.
P.S. Printre cele 24 de posturi TV, radio, ziare, agentii de presa si portaluri web supuse monitorizarii In perioada 5 februarie - 5 aprilie a fost si saptaminalul CUVINTUL. Autorii raportului scriu ca saptaminalul CUVINTUL a publicat In aceasta perioada 152 de articole tematice din care 82 (54%) au fost neutre. In celelalte PCRM a fost prezentat In context negativ, iar partidele de opozitie preponderent In context pozitiv. Noi consideram acest lucru absolut normal. Doar una din misiunile principale ale presei este de a monitoriza actul guvernarii si de a informa societatea mai ales despre greselile, partile tenebre ale activitatii guvernantilor, lucruri pe care acestea, de obicei se straduie sa le ascunda.
Tudor Iascenco, 30 aprilie 2009
Cat vom tolera minciuna si obraznicia?
Un neamt, cu care ne cunoastem mai demult, imi spunea ca in perioada scandalului cu gazele naturale a privit numai posturile TV din patria sa, care au reflectat situatia in mod echidistant, reflectand evenimentele din diferite puncte de vedere. Consitutia Germaniei contemporane, mi-a spus el, asigura cetatenilor dreptul la libera exprimare. Dar activitatea surselor de informatie in masa, inclusiv a posturilor de televiziune, in permanenta este monitorizata prin prisma rigorilor deontologice si ale bunului simt. Si cei care calca pe bec cu siguranta sunt penalizati.
In anul acesta ar trebui sa marcam 74 ani de la prima emisiune televizata. In seara zilei de 16 ianuarie 1936 pe ecranele a peste 1200 televizoare „Telefunken” instalate in „salile cu televizor” de la intreprinderi, unitati militare, organizatii ale partidului national social-democrat din Berlin a aparut Eugen Hadamovski, loctiitorul lui Goebbels (poreclit „dracul cu ochii albi”) care le-a relatat primilor telespectatori ca „de azi inainte, cu ajutorul televizorului, chipul luminos al fiurerului zilnic va intra in casele lor”.
Daca in 1936 televiziunea berlineza avea zilnic cate doua ore de emisie, apoi in 1937 aceasta iesea in eter deja de trei ori pe saptamana, cu cate 10 ore zilnic. Putina lume stie ca Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936 au fost transmise in direct la TV. Programele televiziunii, alaturi de emisiunile cu caracter ideologic, cuvantarile fiurerului si ale altor activisti ai partidului, includeau talk-show-uri, emisiuni pentru copii, concerte, spectacole, meciuri de fotbal si box, filme etc.
Experti in domeni afirma ca televiziunea nazista crea o lume virtuala fara bombardamente si camere de gazare, in fata ecranului nu omorau evrei, slavi, tigani, etc. Doar seara, timp de 15 minute, in cadrul emisiunii „Cronicile victoriilor noastre”, se transmiteau stiri de pe front. Apropo, in timpul razboiului toate saloanele spitalelor militare din Berlin erau dotate cu televizoare, iar pe strada Alexander-platz trei ani a functionat un televizor public cu ecran enorm.
Autorii conceptului televiziunii naziste au fost Iozef Goebbels, ministrul propagandei si sotia sa Magda, reusind in scurt timp s-o transforme in unul din cele mai puternice mijloace de propaganda si manipulare a opiniei publice. Drept ca in noiembrie 1943 avioanele de bombardament ale aliatilor au reusit sa distruga studiourile statiei de televiziune din Berlin.
Comparand cele citite despre televiziunea nazista cu programele Moldova 1, NIT si EU-TV nu am vazut mare diferenta. La aceste posturi se evita notiunile „roman”, „limba romana” sau acestea sunt pomenite cu iz de dispret si batjocura. Precum nemtilor li se sugera zilnic ca, in plin razboi mondial, traiesc in rai, tot asa televiziunile subordonate guvernarii de la Chisinau afirma, zi la zi, ca „in tarile vecine domina inflatia, au loc disponibilizari in masa, se inchid banci, iar la noi creste salariul si se reduc preturile la paine”, ca bazandu-ne pe „potentialul nostru de cadre...astazi suntem siguri de capacitatile si posibilitatile noastre de a deschide o noua pagina in istoria Moldovei. Si daca in prezent exista undeva o echipa eficienta anti-criza, care activeaza concomitent pe plan economic, social, politic, ea exista anume la noi, in Moldova” (Vezi interviul „Vladimir Voronin: “Anii ’90 constituie un simbol al nenorocirii”, acordat Agentiei Moldpres).
Nemtii ii vedeau pe liderii natiunii de trei ori pe saptamana la deschideri de autobanuri, uzine si stadioane, noi ii vedem, seara de seara la „Mesager”, pe V. Voronin, E. Ostapciuc, M. Lupu, V. Stepaniuc s.a. la inaugurari de gazoducte si SMT-uri , sfintiri de biserici si scoli, toate construite sau reparate pe bani publici, dar prezentate lumii ca merite ale guvernantilor.
Dar sunt si diferente. Or, de ceea ce fac Burciu, Praporscic si Nastase in show-ul de la EU-TV nu erau capabili nici ideologii din Berlin, care utilizau metode rafinate de indobitocire a nemtilor, popor cu adanci radacini in cultura europeana. Burciu, Praporscic si Nastase procedeaza altfel. In una din emisiuni, de exemplu, Burciu a aplicat 34 de etichetari la persoana unuia din liderii opozitiei din Moldova, dintre care cele mai „gingase” au fost „acest fund mare” si „acest tartar al coruptiei”. Putem doar sa ne imaginam ce va face acest Burciu in campania electorala, avand libertate deplina din partea autoritatilor pe care le slujeste...
Paradoxul situatiei e ca majoritatea telespectatorilor de la sate, inclusiv si cei care se respecta, nu prea au din ce alege, fiind osanditi sa priveasca ori M1, ori EU TV, ori NIT, ori programele rusesti.
Adica in Germania EU TV cu Rosca Burciu, Praporscic, Nastase &K foarte repede disparea de pe piata mediatica. Pentru ca societatea nu admite asa ceva. Dar pentru ca M1 NIT, EU TV sa dispara sau sa-si schimbe politica editoriala trebuie sa dispara patronii lor si conditiile in care acestea isi pot face mendrele.
Ion Cernei, 30 ianuarie 2009
|
